Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 335/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 335
Ședința publică din data de 11 mai 2009
PREȘEDINTE: Ioana Nonea
JUDECĂTOR 2: Elena Negulescu
JUDECĂTOR 3: Elena Zăinescu
Grefier - - -
*****
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 25.11.1977, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni împotriva încheierii de ședință din 30.04.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care, în baza art. 300/2 Cod procedură penală rap. la art. 160/b Cod procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului și în baza art. 160/b alin. 3 Cod procedură penală s-a menținut această măsură.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat, în stare de arest, asistat din oficiu de avocat, din cadrul Baroului P, potrivit delegației avocațiale nr. 2293, fila 10 dosar.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Cu permisiunea instanței, avocat a luat legătura cu recurentul inculpat, după care, având cuvântul, arată că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursului.
Curtea, ia act că nu sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, critică încheierea de ședință din 30.04.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive, apreciind că în prezent nu se mai impune menținerea acestei măsuri, întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii.
Susține că inculpatul a recunoscut fapta, prejudiciul creat ar putea fi recuperat prin lăsarea sa în libertate și nu există date sau indicii că ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului.
În concluzie, solicită admiterea recursului și înlocuirea măsurii arestării preventive cu liberarea provizorie sub control judiciar.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de inculpat împotriva încheierii de ședință din 30.04.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, ca nefondat, și menținerea încheierii, ca fiind temeinică și legală.
Apreciază că în mod corect a fost menținută măsura arestării preventive, întrucât în cauză subzistă în continuare motive avute în vedere la luarea măsurii arestării, fiind întrunite condițiile prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, față de natura faptei săvârșite, de modalitatea de comitere și persoana inculpatului.
Susține că în cauză nu au fost audiați toți martorii și că există contradicții între declarațiile inculpatului și cele ale unora dintre martori.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate, față de împrejurarea că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă.
De asemenea, solicită judecarea în stare de libertate și față de situația sa familială, susținând că are în întreținere un copil minor iar soția nu obține venituri, dar și pentru a putea achita prejudiciul cauzat.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 30 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în baza disp. art. 300/2 rap. la art. 160/b Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la 25.11.1977, în V de M, județul P, CNP -, domiciliat în P,-, bloc 83, scara A,.11, județul P, aflat în prezent în Penitenciarul Mărgineni și în temeiul disp. art.160/b alin.3 Cod procedură penală s-a menținut arestarea preventivă a acestuia.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul nr.589/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahovas -a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.257 combinat cu art.6 din Legea nr.78/2000 și de art. 215 alin.1 cod penal cu aplicarea art.33 lit.a cod penal, constând în aceea că în luna iunie 2008, uzând de calitatea pe care o avea, respectiv cea de jandarm și afirmând că este în anturajul unor persoane cu funcții de conducere din cadrul Jandarmeriei și a instanțelor judecătorești, a contactat-o pe numita căreia în schimbul sumei de 5700 lei, primiți în mai multe tranșe, i-a promis angajarea fratelui ei la Jandarmeria
În același context, a solicitat și a primit de la numita suma de 16.000 lei, disimulată sub acoperirea unui împrumut pe durata de 30 de zile, autentificat la notariat în schimbul facilitării înscrierii acesteia la o licitație, în vederea obținerii unei locuințe scoasă la vânzare în urma unei executări silite, afirmând că are anumite cunoștințe în rândul magistraților instanțelor prahovene.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la data de 19.12.2008 sub nr-.
Pe baza actelor și lucrărilor dosarului, instanța de fond a reținut că situația de fapt, astfel cum a fost expusă mai sus, este susținută de probele administrate în cauză, în special autorizația de interceptare a convorbirilor telefonice efectuate în perioada august - septembrie 2008, din care a reieșit că inculpatul a purtat mai multe convorbiri telefonice cu numiții și, acesta menționând că se află în cercul unor persoane influente din cadrul Jandarmeriei și al instanțelor prahovene și poate facilita angajarea lui în cadrul Jandarmeriei P și de asemeni că îi poate facilita numitei obținerea unei locuințe pusă în vânzare prin executare silită întrucât are cunoștințe în rândul magistraților prahoveni.
S-a motivat de asemenea că prin Ordonanța nr.589/P/2008 din 10.10.2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova inculpatul a fost reținut pe o perioadă de 24 ore, începând cu data de 09.10.2008, la aceeași dată fiind pusă în mișcare acțiunea penală împotriva acestuia pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.257 cod penal combinat cu art.6 din Legea 78/2000, întrucât în perioada iunie-iulie 2008 utilizând calitatea pe care o avea și afirmând că este în anturajul unor persoane cu funcții de conducere din cadrul Jandarmeriei și a instanțelor judecătorești, a contactat-o pe numita, căreia, în schimbul sumei de 5700 lei, primiți în mai multe tranșe, i-a promis angajarea fratelui ei la Jandarmeria
În același context, a solicitat și a primit de la numita suma de 16000 lei disimulată sub acoperirea unui împrumut pe durata de 30 de zile, autentificat la notariat în schimbul facilitării înscrierii acesteia la o licitație, în vederea obținerii unei locuințe scoasă la vânzare în urma unei executări silite, afirmând că are anumite cunoștințe în rândul magistraților instanțelor prahovene.
Fiind audiat atât in fața organelor de urmărire penală cât și în fața instanței cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă, inculpatul a negat săvârșirea infracțiunii pentru care este cercetat menționând că denunțurile au fost formulate de către și, în scop de răzbunare, întrucât nu a restituit suma de bani împrumutată.
Prin încheierea de ședință nr.33/10.10.2008 Tribunalul Prahovaa dispus arestarea preventivă a inculpatului, pentru o perioadă de 29 de zile cu începere de la data de 10.10.2008 până la data de 07.11.2008 inclusiv, măsura fiind prelungită pentru câte o perioadă de 30 de zile prin încheierile de ședință din 6.11.2008 și 03.12.2008, ultima dată până la 06.01.2009, inclusiv.
Ca urmare a admiterii recursului declarat de inculpat împotriva încheierii de ședință din data de 03.12.2008, Curtea de APEL PLOIEȘTI, casând în parte încheierea menționată, a dispus prelungirea măsurii arestării preventive pentru o perioadă de 15 zile de la data de 08.12.2008 până la data de 22.12.2008, inclusiv.
Ulterior, prin încheierea de ședință din data de 08.01.2009, Tribunalul Prahova, în baza art.3001alin.1 C.P.P. a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpat și a dispus menținerea acestei măsuri, iar prin încheierea de ședință din 29.01.2009, în baza disp.art.3002rap.la art.160 Cod proc.penală a menținut această măsură.
S-a reținut de către instanța de fond că din probele administrate până în prezent, respectiv declarațiile părții vătămate, ale martorilor, și, coroborate cu cele ale inculpatului date în fața instanței, rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul este persoana care a solicitat diferite sume de bani, în total 19.000 lei, de la partea vătămată, pe care a lăsat-o să creadă că ar avea influență asupra unor persoane cu funcții de decizie în vederea angajării fratelui său și a obținerii de către aceasta a unei locuințe scoasă la vânzare în urma unei executări silite.
Față de natura infracțiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, modalitatea de săvârșire a acestora, persoana inculpatului, care s-a folosit de funcția pe care o deținea și împrejurările comiterii faptelor, tribunalul a apreciat că lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 și art.148 lit.f C.P.P. temeiuri care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și care subzistă și în prezent.
De asemenea, s-a reținut că menținerea măsurii arestării preventive este necesară în continuare întrucât, pe de o parte, inculpatul ar putea influența martorii care încă nu au fost audiați, iar pe de altă parte, declarația sa dată în fața instanței conține anumite contradicții care urmează a fi lămurite, inclusiv prin audierea celorlalți martori din acte.
Referitor la cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea, instanța de fond a reținut că nu a fost investită cu o astfel de cerere și că în cadrul sesizării privind măsura arestării preventive conform disp. art.300/2 C.P.P. inculpatul doar prin concluziile formulate prin apărător a solicitat, în subsidiar, dispunerea unei asemenea măsuri, așa încât față de disp.art.317 instanța C.P.P. s-a pronunțat numai cu privire la constatarea legalității, temeiniciei și menținerii măsurii arestării preventive luată față de acesta.
Împotriva încheierii din 30 aprilie 2009 dată de Tribunalul Prahovaa declarat recurs, în termen, inculpatul, care a criticat soluția pronunțată de nelegalitate și netemeinicie, fără a arăta, în scris, motivele pentru care a promovat această cale de atac, astfel cum cer disp. art.38510alin.1 și 2 cod proc. penală.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat a criticat încheierea instanței de fond, susținând că în mod greșit s-a menținut starea de arest preventiv întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri.
În plus, se susține că inculpatul a recunoscut fapta, prejudiciul creat ar putea fi recuperat, prin lăsarea sa în libertate și nu există date ori indicii că ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului.
Pentru motivele invocate, s-a solicitat admiterea recursului și înlocuirea măsurii arestării preventive cu liberarea provizorie sub control judiciar.
Curtea, examinând încheierea recurată, în raport de criticile invocate, circumscrise cazului de casare prev. de art.3859pct.18 cod proc. penală, pe baza materialului probator administrat în cauză și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și drept, astfel cum cer disp. art.3856alin.3 cod proc. penală, constată că recursul declarat de inculpat este nefondat, pentru considerentele ce urmează:
Recurentul inculpat a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. de art.257 cod penal comb. cu art.6 din Legea nr.78/2000, constând în aceea că în luna iunie 2008 pretins și primit de la denunțătoarea, prin intermediul denunțătoarei, suma de 3.000 lei pentru sine, promițând că în schimb va interveni pe lângă generalul, inspector general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române față de care a lăsat să se creadă că are influență, pentru ca acesta să faciliteze angajarea martorului într-o funcție de subofițer operativ în cadrul Mobile de Jandarmi " " din
Prin același act de acuzare, a fost pusă în mișcare acțiunea penală și s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului și pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art.215 alin.1 cod penal, constând în aceea că în luna iunie 2008 indus și menținut în eroare pe partea vătămată, pretinzând ca adevărată împrejurarea că are influențe asupra președintelui Tribunalului Prahova și a judecătorilor delegați la compartimentul Executări Civile al instanței, astfel încât poate să o favorizeze pe partea vătămată să câștige la licitație un apartament ce ar fi făcut obiectul executării silite, însușindu-și în mod fraudulos suma de 16.000 lei.
Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei rezultă că prin încheierea nr.33 din 10 octombrie 2008 Tribunalul Prahovaa dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 zile, cu începere de la 10 octombrie 2008 și până la 7 noiembrie 2008, inclusiv, reținându-se, drept temei al luării măsurii preventive a arestării, disp. art.148 alin.1 lit.f cod proc. penală.
Măsura arestării preventive a fost prelungită și ulterior menținută, în condițiile legii, ultima oară prin încheierea de ședință din 12 martie 2009, astfel cum rezultă din încheierea aflată la filele 99 - 102 dosar fond.
În prezent, cauza se află în curs de soluționare în fața primei instanțe- Tribunalul Prahova, formând obiectul dosarului nr-, cu termen de judecată la 28 mai 2009.
Prin încheierea recurată, instanța de fond, procedând în conformitate cu disp. art.3002rap. la art.160bcod proc. penală, a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, apreciind în mod corect că măsura dispusă la 10 octombrie 2008 fost luată cu respectarea tuturor condițiilor de fond și formă, în sensul că probele și mijloacele de probă administrate până la acel moment, respectiv declarațiile denunțătorilor și, procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice și a celor ambientale, interceptări și înregistrări încuviințate de instanță, declarațiile martorilor, se constituie în indicii temeinice și probe verosimile din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunile pentru care era cercetat, respectiv trafic de influență și înșelăciune.
De asemenea, în mod corect s-a reținut îndeplinirea cumulativă a cerințelor impuse de art.148 alin.1 lit.f cod proc. penală, având în vedere că infracțiunile prev. de art.257 Cod penal și art.215 alin.1 Cod penal sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar în cauză există probe certe că lăsarea inculpatului în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Curtea constată că până în prezent instanța de fond a procedat la audierea inculpatului, care a recunoscut parțial comiterea infracțiunilor reținute în sarcina sa prin actul de acuzare, susținând însă că a împrumutat de la denunțătoarea suma de 16.000 lei RON, ce nu a fost restituită până în prezent, fiind de asemenea audiată partea civilă, care și-a menținut declarațiile anterioare, precum și martorul.
Prin urmare, având în vedere că cercetarea judecătorească este în plină desfășurare, fiind necesară audierea denunțătoarei precum și a martorilor din acte, și, în mod temeinic și legal instanța de fond a constatat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive se mențin și în prezent și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, fiind îndeplinite, așadar, cerințele impuse de art.3002rap. la art.160balin.3 cod proc. penală.
Susținerea recurentului inculpat în sensul că temeiurile ce au impus arestarea sa preventivă nu mai subzistă nu poate fi avută în vedere, atât față de gravitatea faptelor imputate concretizate în cuantumul pedepselor cât și în raport de pericolul concret pentru ordinea publică pe care acesta l-ar prezenta în cazul lăsării sale în libertate, pericol ce rezultă din natura infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, împrejurările comiterii infracțiunilor, urmările produse, respectiv prejudicierea părții civile cu suma de 19.000 lei RON, prejudiciu ce nu a fost recuperat până în prezent, dar mai ales față de calitatea inculpatului, care, jandarm fiind, s-a folosit de această funcție și de prestigiul unității la care a lucrat pentru a se asigura de succesul demersurilor infracționale.
Nici motivul vizând situația familială a inculpatului ori necesitatea cercetării în stare de libertate în vederea acoperirii prejudiciului nu pot fi avute în vedere pentru revocarea măsurii arestării preventive ori înlocuirea acesteia cu o măsură neprivativă de libertate, atâta timp cât motivele invocate sunt preexistente momentului arestării și nu au constituit un impediment la luarea acestei măsuri, iar referitor la prejudiciul cauzat, la dosarul cauzei nu există nici un fel probe ori indicii din care să rezulte posibilitatea achitării, chiar parțiale a acestuia, iar inculpatul nu a oferit nici o soluție concretă la această problemă, mai ales că anterior arestării sale nu a încercat măcar să restituie parte din suma pretins împrumutată.
De asemenea, nu poate fi luată în examinare cererea de liberare provizorie sub control judiciar, așa cum a susținut recurentul inculpat prin apărător, fiind o cerere nouă, susținută prima dată în recurs, însă ea poate fi promovată la instanța de fond, în condițiile prev. de art.1602cod proc. penală.
Pentru considerentele arătate, Curtea constată că soluția instanței de fond este legală și temeinică sub toate aspectele, iar criticile invocate de inculpat nu se justifică, astfel că în temeiul disp. art.38515pct.2 lit.b cod proc. penală, recursul declarat de acesta va fi respins ca nefondat, cu obligarea recurentului la cheltuieli judiciare către stat, inclusiv cu privire la onorariul apărătorului desemnat din oficiu, conform disp. art.192 alin.2 cod proc. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 25.11.1977, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni împotriva încheierii de ședință din 30.04.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Obligă recurentul la 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 mai 2009.
Președinte, Judecători,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. /Tehnored.
4 ex/12 mai 2009
. fond --Trib.
Jud. fond
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Ioana NoneaJudecători:Ioana Nonea, Elena Negulescu, Elena Zăinescu
