Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 370/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr.1.903/2/2009
483/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
Decizia penală nr.370/
Ședința publică din data de 13.III.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Daniela Panioglu
JUDECĂTOR 2: Mariana Constantinescu
JUDECĂTOR 3: Raluca Moroșanu
GREFIER ---
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost reprezentat prin PROCUROR -.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurentul-inculpat - împotriva Încheierii de ședință din data de 12.II.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărători aleși, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.274.772/13.III.2009, și, din cadrul aceluiași barou, cu delegația nenumerotată din data de 12.III.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează întocmirea unui referat pe data de 11.III.2009, potrivit căruia recurentul-inculpat a fost arestat pe data de 20.II.2008, în executarea unei pedepse de 12 ani închisoare, iar în luna decembrie a anului 2008 i-a fost admisă o cerere de întrerupere a executării pedepsei închisorii, care nu a fost pusă în executare, întrucât este arestat preventiv în această cauză.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, apărătorul din oficiu, cu delegația nr.008.215/6.III.2009, aflată la dosar, solicită să se ia act că mandatul său a încetat.
Recurentul-inculpat, prin apărătorul ales, formulează proba cu înscrisuri.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune.
Curtea, apreciind ca utilă, încuviințează proba cu înscrisuri, formulată de recurentul-inculpat.
Recurentul-inculpat, prin apărătorul ales, depune la dosar, în fotocopie, fișa de observație clinică din data de 14.XI.2004, întocmită de Centrul Medical, Republica, tradusă în limba română, raportul de primă expertiză medico-legală nr.A1/5.177/28.XI.2008, întocmit de Institutul Național de Medicină Legală " Minovici", Sentința penală nr.1.434/F/11.XII.2008 a Tribunalului București - Secția a I-a penală, din Dosarul nr-, certificate de naștere pe numele -, născut pe data de 8.VIII.1998, -, născută pe data de 12.XII.2000, ambele eliberate de Primăria mun. C, și -, născută pe data de 3.IX.2003, eliberat de Primăria comunei Modelu, județul C, adresă din data de 20.III.2003 a Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție către Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, chestionar pentru persoane traficate privind pe, proces-verbal din data de 28.II.2003, întocmit de B, notă informativă din data de 25.III.2003, în traducere neoficială.
Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Recurentul-inculpat, prin apărător ales, arată că instanța de fond a avut în vedere numai rechizitoriul, în care se consemnează, în mod contradictoriu, la fila 43, că a racolat-o pe partea vătămată, iar, la fila 39, că aceasta racola persoane, ignorând materialul probator administrat la prima judecată pe fond, când părțile vătămate și martorii au relatat că nu l-au cunoscut în mod direct și nu le-a exploatat sexual. Arată că nu s-a sustras urmăririi penale, ci, dimpotrivă, s-a predat de bună-voie, precizând că în luna februarie a anului 2004 suferit un accident rutier, în urma căruia s-a aflat în comă profundă până în luna noiembrie a aceluiași an, apoi s-a aflat în imposibilitate fizică de a fi transportat, astfel că s-a prezentat mai târziu în România, în vederea executării pedepsei de 12 ani închisoare, aplicată inclusiv pentru fapte penale din acest dosar. În ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică, arată, pe de o parte, că starea sa de sănătate este precară, așa încât, prin Sentința penală nr. nr.1.434/F/11.XII.2008, din Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția I-a penală a dispus întreruperea executării pedepsei de 12 ani închisoare, în vederea efectuării, sub pază, a intervenției chirurgicale în cadrul unei unități sanitare din cadrul Ministerului Sănătății, însă nu a fost pusă în executare, deoarece administrația locului de detenție nu dispune de suficiente cadre pentru asigurarea pazei la unitatea spitalicească, în timp ce recuperarea postoperatorie nu poate fi asigurată în penitenciar, iar, pe de altă parte, că impactul negativ asupra societății s-a diminuat sau nu mai există, deoarece a trecut o perioadă de 6 ani, cu atât mai mult cu cât nu are un caracter violent. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, punerea sa în libertate.
Recurentul-inculpat, prin apărător ales arată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute atât de art.143, Cod procedură penală, în sensul că nu există probe de vinovăție, ci doar declarațiile acelorași patru persoane din dosarul judecat definitiv la A, cât și de art.148, alin.1, lit. f, Cod procedură penală, respectiv lăsarea sa în libertate nu mai prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, atâta timp cât a trecut o perioadă de 6 ani. În același timp, potrivit art.136, alin.8, Cod procedură penală, trebuie avută în vedere persoana sa, care presupune inclusiv starea sa de sănătate, aflată într-un moment critic, după cum dovedesc actele medicale depuse la dosar, ori, în conformitate cu art.3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, starea de arest preventiv nu trebuie să constituie un tratament inuman, prin incompatibilitatea dintre starea de sănătate cu regimul de detenție. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, în principal, revocarea măsurii arestării preventive, iar, în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de nu părăsi țara.
Reprezentantul Ministerului Public arată că există cel puțin indicii temeinice că inculpatul a comis faptele penale reținute în sarcina sa, cu atât mai mult cu cât a fost condamnat la prima judecată a fondului, precizând faptul că la fiecare termen pe fond sau în recurs invocă aceleași apărări, pe care instanțele de judecată le-au analizat și le-au înlăturat, cu motivarea că faptele penale pentru care inculpatul a fost deja condamnat definitiv sunt diferite de faptele penale din acest dosar, atâta timp cât se referă la alte părți vătămate. Referitor la pericolul concret pentru ordinea publică, arată că art.3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu prevede obligația generală de punere în libertate a inculpatului pentru starea sa de sănătate precară, cu atât mai mult cu cât nici agravarea stării de sănătate și nici lipsa vreunei măsuri din partea autorităților penitenciare nu obligația judecătorului de a pune inculpatul în stare de libertate. Potrivit expertizei medico-legale, inculpatul suferă de hernie de disc încă din anul 2006, când i s-a recomandat intervenția chirurgicală, cu mențiunea că afecțiunea are un nivel staționar, astfel că nu este îndeplinită condiția referitoare la înrăutățirea stării de sănătate. În același timp, inculpatul cunoștea diagnosticul încă din anul 2006, dar nu s-a prezentat pentru intervenția chirurgicală, iar autoritățile statului au depus toate diligențele, asigurându-i medicația necesară, însă, cu toate acestea, inculpatul s-a plâns la judecătorul delegat la penitenciar, care i-a respins plângerea, apoi, fără succes, s-a adresat instanței de judecată. Toate aceste împrejurări dovedesc faptul că invocarea stării de sănătate este pur speculativă, doar pentru a fi pus în libertate. În plus, starea sa de sănătate trebuie pusă în balanță cu pericolul acestuia pentru ordinea socială, ori inculpatul este periculos față de societate tocmai prin împrejurarea că a mai comis fapte penale de aceeași natură, iar din anul 2006 nu s-a prezentat în fața organelor judiciare. Pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului, cu obligarea recurentului-inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul-inculpat, personal, solicită să-i fie respectat dreptul la tratament medical, precizând că pe data de 15.XII.2008 nu a fost prezentat pentru efectuarea intervenției chirurgicale, întrucât a fost mutat din Penitenciarul Jilava în Penitenciarul Rahova.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin Încheierea de ședință din data de 12.II.2009, din Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a II-a penală, în temeiul art.300/2, Cod procedură penală, raportat la art.160/b, Cod procedură penală, a menținut starea de arest preventiv a inculpatului -, respingând, ca neîntemeiată, cererea de înlocuire a măsurii de arest preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara, formulată de inculpat.
În motivare, sintetizând, instanța de fond a arătat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive continuă să existe, respectiv atât disp. art.143, Cod procedură penală, în sensul că există probe că inculpatul a săvârșit faptele penale reținute în sarcina sa, cât și disp. art.148, alin.1, lit.f, Cod procedură penală, și anume pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, care rezultă din natura și gravitatea faptelor penale, evaluate în funcție de modalitatea de comitere, precum și din caracteristicile personale ale inculpatului, existând temerea reluării activității infracționale.
În termen legal, inculpatul a declarat recurs, nemotivat în scris.
În motivarea orală a recursului, recurentul-inculpat a arătat că nu există probe de vinovăție, ci doar declarațiile acelorași patru persoane din dosarul judecat definitiv la A, iar instanța de fond a avut în vedere numai rechizitoriul, în care se consemnează, în mod contradictoriu, la fila 43, că a racolat-o pe partea vătămată, iar, la fila 39, că aceasta racola persoane, ignorând materialul probator administrat la prima judecată pe fond, când părțile vătămate și martorii au relatat că nu l-au cunoscut în mod direct și nu le-a exploatat sexual. De asemenea, a susținut că nu s-a sustras urmăririi penale, ci, dimpotrivă, s-a predat de bună-voie, precizând că în luna februarie a anului 2004 suferit un accident rutier, în urma căruia s-a aflat în comă profundă până în luna noiembrie a aceluiași an, apoi s-a aflat în imposibilitate fizică de a fi transportat, astfel că s-a prezentat mai târziu în România, în vederea executării pedepsei de 12 ani închisoare, aplicată inclusiv pentru fapte penale din acest dosar. În ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică, a arătat, pe de o parte, că starea sa de sănătate este precară, așa încât, prin Sentința penală nr. nr.1.434/F/11.XII.2008, din Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția I-a penală a dispus întreruperea executării pedepsei de 12 ani închisoare, în vederea efectuării, sub pază, a intervenției chirurgicale în cadrul unei unități sanitare din cadrul Ministerului Sănătății, însă nu a fost pusă în executare, deoarece administrația locului de detenție nu dispune de suficiente cadre pentru asigurarea pazei la unitatea spitalicească, în timp ce recuperarea postoperatorie nu poate fi asigurată în penitenciar, iar, pe de altă parte, că impactul negativ asupra societății s-a diminuat sau nu mai există, deoarece a trecut o perioadă de 6 ani, cu atât mai mult cu cât nu are un caracter violent.
A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, în principal, revocarea măsurii arestării preventive, iar, în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de nu părăsi țara.
În dovedire, a formulat, fiindu-i încuviințată, proba cu înscrisuri, depunând la dosar, în fotocopie, fișa de observație clinică din data de 14.XI.2004, întocmită de Centrul Medical, Republica, tradusă în limba română, raportul de primă expertiză medico-legală nr.A1/5.177/28.XI.2008, întocmit de Institutul Național de Medicină Legală " Minovici", Sentința penală nr.1.434/F/11.XII.2008 a Tribunalului București - Secția a I-a penală, din Dosarul nr-, certificate de naștere pe numele -, născut pe data de 8.VIII.1998, -, născută pe data de 12.XII.2000, ambele eliberate de Primăria mun. C, și -, născută pe data de 3.IX.2003, eliberat de Primăria comunei Modelu, județul C, adresă din data de 20.III.2003 a Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție către Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, chestionar pentru persoane traficate privind pe, proces-verbal din data de 28.II.2003, întocmit de B, notă informativă din data de 25.III.2003, în traducere neoficială.
Analizând actele și lucrările dosarelor, precum și încheierea de ședință recurată, atât din punct de vedere al motivelor de nelegalitate și de netemeinicie invocate, cât și din oficiu, potrivit art.385/6, alin.3, Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul nu este fondat.
Astfel, Curtea reține că, prin Încheierea de ședință nr.606 din Camera de Consiliu din data de 17.XII.2005, din Dosarul nr.4.030/2005, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a I-a penală a dispus, în temeiul art.143, Cod procedură penală, raportat la art.148, lit.h, Cod procedură penală, arestarea preventivă, în lipsă, a inculpatului, față de care a fost emis nr.30//17.XII.2005, fiind arestat în altă cauză pe data de 20.II.2008, iar, prin Rechizitoriul din data de 6.VI.2006, din Dosarul nr.331/D/P/2002, Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Bucureștia dispus trimiterea în judecată a inculpatului, pentru comiterea infracțiunilor de trafic de persoane, în variantă agravată, prev. de art. 12, alin.1 și alin.2, litera a din Legea nr.678/2001, modificată prin nr.OUG79/2005 și aprobată prin Legea nr.278/2005, cu aplicarea art.37, lit.b, Cod penal, de trafic de minori, în variante agravate, prev. de art.13, alin.1, alin.2 și alin.3 din Legea nr.678/2001, modificată prin nr.OUG79/2005 și aprobată prin Legea nr.278/2005, cu aplicarea art.37, lit.b, Cod penal, și de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art.323, Cod penal, cu aplicarea art.37, lit.b, Cod penal, toate cu aplicarea art.33, lit.a, Cod penal și art.13, alin.1, Cod penal, reținându-se în sarcina sa că, în asociere cu inculpații, -, și, sub autoritatea lui, zis "" sau " ", socrul său, în cursul anului 2002 recrutat, personal sau prin persoane interpuse, pe părțile vătămate, și -, cărora le-a facilitat și plătit taxele pentru obținerea pașapoartelor, apoi le-a obligat ca, alături de părțile vătămate -, și alte tinere, dintre care unele minore, să se prostitueze în mai multe cluburi din Spania sau într-un hotel din orașul Istambul, Turcia, obținând sume importante de bani.
Având în vedere situația de fapt reținută în sarcina recurentului-inculpat, este lipsită de orice fundament susținerea acestuia, conform căreia a mai fost judecat definitiv pentru aceleași fapte penale, pentru care, prin Sentința penală nr.186/24.VI.2003 a Tribunalului Arad - Secția penală, i-a fost aplicată pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunilor de trafic de persoane și de trafic de minori. Această apărare are un caracter pur formal, cu scopul vădit de a spori, în orice mod, numărul criticilor, întrucât în cauza respectivă recurentul-inculpat a fost condamnat pentru fapte penale de aceeași natură, într-adevăr, dar nu identice, stabilindu-se că în lunile ianuarie și februarie ale anului 2003, prin urmare într-o altă perioadă, ulterioară faptelor penale din această cauză, făcând parte din aceeași rețea infracțională, condusă de inculpatul, zis "" sau " ", al cărui adjunct era inculpatul, a recrutat pe părțile vătămate, minoră, a-, și, prin urmare pe cu totul alte părți vătămate, astfel că nu există, nicidecum, autoritate de lucru judecat.
Curtea apreciază că, deși este motivată generic, prin simpla redare a unor fragmente din deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului, fără nici un fel de adaptare la situația concretă din acest dosar, soluția de menținere a stării de arest preventiv este legală și temeinică.
Se impune precizarea că în recurs Curtea nu va examina măsura de respingere, ca neîntemeiată, a cererii de înlocuire a măsurii de prevenție, întrucât, potrivit art.141, alin.1, teza a II-a, Cod procedură penală, încheierea de ședință este definitivă din acest punct de vedere.
Curtea apreciază că este îndeplinită condiția prevăzută de art.143, alin.1, Cod procedură penală, în sensul că există probe cu privire la comiterea faptelor penale reținute în sarcina inculpatului, pe care, substituindu-se judecătorului de fond, le va enumera și analiza în mod sumar, și anume declarațiile părților vătămate (), - () -, procesele-verbale de audiere a martorilor cu identitate atribuită, minoră, care a arătat că, în cursul anului 2002, fost racolată, dintr-un bar din județul C, de inculpatul -, zis "", care a obligat-o să se prostitueze în mai multe cluburi din Spania, sub supravegherea învinuitului, concubina acestuia, care, în același timp, colecta banii de la fetele care se prostituau, iar, după ce a reușit să se întoarcă în România, inculpatul a venit la domiciliul său, amenințând-o să-și retragă plângerea penală, care au declarat că, în cursul anului 2002, au fost racolate din județul C și că s-au prostituat, în mai multe cluburi din Spania, pentru inculpat, care le obliga să obțină suma de minimum 500 de Euro pe zi, minoră, obligată de inculpat să se prostitueze într-un hotel din orașul Istambul, Turcia, procesul-verbal din data de 3.IX.2004, cu planșe fotografice, privind recunoașterea de pe planșele fotografice de către martorul - a persoanelor care se prostituau pentru inculpat, declarațiile martorilor, a-, -, mama martorului, sora aceluiași martor, fratele aceluiași martor, care, cu toții, au arătat că și-au dat seama că martorul, exploatat sexual în Spania timp de 10 luni, nu vorbea liber la telefon, fratele părții vătămate, -, ambele obligate de inculpat la prostituție, și, părinții martorului -, -, și, tatăl părții vătămate -. Toate acestea dovedesc faptul că susținerea recurentului-inculpat, potrivit căreia nu există nici măcar indicii temeinice, este în afara realității dosarului.
În egală măsură, Curtea apreciază că sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art.148, alin.1, lit.f, Cod procedură penală, fost art.148, alin.1, lit.h, Cod procedură penală la data luării măsurii arestării preventive, înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.356/2006, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru fiecare infracțiune reținută în sarcina inculpatului este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, care rezultă din datele personale ale inculpatului, și anume, la vârsta sa de 26 de ani la data comiterii infracțiunilor reținute, prezintă o tulburare organică de personalitate, după cum rezultă din fotocopia raportului de primă expertiză medico-legală nr.A1/5.177/28.XI.2008, întocmit de Institutul Național de Medicină Legală " Minovici", nu avea o ocupație onestă, în schimb este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat definitiv, prin 4 sentințe penale diferite, la pedepse cu închisoarea, pentru comiterea de infracțiuni la regimul circulației rutiere, de fals material în înscrisuri oficiale, de uz de fals și de furt calificat, astfel încât există temerea că, pus în libertate, va continua activitatea infracțională, de natură variată, însă cu un singur scop precis, și anume obținerea de venituri pe orice cale, mai puțin munca cinstită, într-un mediu familial cu aceleași preocupări infracționale. Susținerea potrivit căreia pericolul concret pentru ordinea publică s-a diminuat sau a dispărut, întrucât de la data comiterii faptelor penale a trecut o perioadă de aproximativ 6 ani, este lipsită de rațiunea necesară, atâta timp cât inculpatul se dovedește periculos nu numai prin perseverența sa infracțională, ci și prin abilitatea de a se sustrage procesului penal, fiind prins abia după aproximativ 2 ani și două luni de la data emiterii mandatului de arestare preventivă.
Recurentul-inculpat a invocat starea sa precară de sănătate, fiind suferind de hernie de disc lombară, cu indicație operatorie, așa cum rezultă din fotocopia raportului de primă expertiză medico-legală nr.A1/5.177/28.XI.2008, întocmit de Institutul Național de Medicină Legală " Minovici", astfel că, prin Sentința penală nr.1.434/F/11.XII.2008, din Dosarul nr-, Tribunalului București - Secția a I-a penală a dispus întreruperea pe o perioadă de 3 luni a executării pedepsei rezultantă de 12 ani închisoare. Cu toate acestea, la evaluarea stării de arest preventiv, Curtea are în vedere interesul general al societății, care este prioritar interesului personal, izolat al inculpatului, cu atât mai mult cu cât acesta constă nu în preocuparea responsabilă pentru îmbunătățirea stării sale de sănătate, ci în evitarea regimului de detenție. Această convingere a Curții se întemeiază pe împrejurarea că afecțiunea respectivă, deși s-a ivit încă din anul 2006, nu a fost tratată, în mod corespunzător, în stare de libertate. Curtea apreciază că, în acest moment, problema sa medicală poate fi rezolvată printr-o intervenție chirurgicală sub pază, evitându-se, astfel, consecințele grave ale punerii sale în libertate.
În consecință, Curtea, în temeiul art.385/15, punctul 1, lit.b, Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-inculpat - împotriva Încheierii de ședință din data de 12.II.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-, iar, în temeiul art.192, alin.2, Cod procedură penală, va obliga pe recurentul-inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care suma de 25 lei, onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art. 385/15, punctul 1, lit.b, Cod procedură penală, respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul-inculpat - împotriva Încheierii de ședință din data de 12.II.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-.
În temeiul art.192, alin.2, Cod procedură penală, obligă pe recurentul-inculpat la plata sumei de 225 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 25 lei, onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 13.III.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
a a escu
GREFIER
-
Red. și dact.: jud.
- Secția a II-a penală: jud..
2 ex.
Președinte:Daniela PaniogluJudecători:Daniela Panioglu, Mariana Constantinescu, Raluca Moroșanu
