Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 39/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ NR.39/R/2009
Ședința publică din 3 februarie 2009
PREȘEDINTE: Popovici Corina JUDECĂTOR 2: Munteanu Traian
JUDECĂTOR 3: Rus Claudia
Judecător: - -
Procuror: - -
Grefier:
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit prevederilor art.304 alin.1 din Codul d e procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent, fiul lui și, născut la 20.02.1981, din Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale din 21.01.2009, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul penal nr-, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive, potrivit art.160/b Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest din Penitenciarul Oradea, asistat de apărător desemnat din oficiu avocat, în baza delegației nr.696/2009 emisă la 29.01.2009 de Baroul Bihor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:
La întrebarea instanței inculpatul recurent învederează că, cunoaște limba română și înțelege ce se vorbește.
Nefiind alte cereri sau chestiuni prealabile, curtea acordă cuvântul în susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului recurent avocat susține recursul, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate în sensul revocării măsurii arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului, constatând că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri nu subzistă și că starea de arest preventiv durează din 2007.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, apreciind că încheierea atacată este legală și temeinică, având în vedere pedeapsa aplicată de instanța de fond și faptul că inculpatul se află în stare de recidivă postexecutorie, considerente față de care se impune să fie judecat în stare de arest preventiv.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea penală din 21 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul penal nr-, în baza art.300/2 raportat la art.160/b Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului ( fost ), fiul lui și, născut la 20.02.1981 în localitatea M, județul B, în prezent deținut în Penitenciarul Oradea, măsură dispusă prin încheierea nr.46/M/26.09.2007 a Judecătoriei Oradea, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr.29/2007.
Au fost respinse cererile de revocare și de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara formulate de către inculpat.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul văzând că prin sentința de condamnare s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului iar până în prezent nu au intervenit elemente care să determine încetarea sau modificarea temeiurilor care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, a reținut că acestea justifică în continuare privarea de libertate, motiv pentru care a dispus menținerea stării de arest și a respins cererile de revocare, respectiv de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara formulate de inculpat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul solicitând, prin intermediul apărătorului său, admiterea recursului, casarea încheierii recurate în sensul revocării măsurii arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului, constatând că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri nu subzistă și că starea de arest preventiv durează din 2007.
Analizând hotărârea atacată prin prisma recursului declarat în cauză, cât și din oficiu, potrivit disp.art.385/6 alin.l și 3 Cod procedură penală, cu privire la toate motivele de nelegalitate și netemeinicie prev. de art.385/9 Cod procedură penală, tribunalul a apreciat că acesta este nefondat, urmând a-l respinge în consecință.
Astfel, în mod corect, prima instanță a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, deoarece temeiul care a stat la baza arestării preventive a inculpatului subzistă - art.148 lit.f Cod procedură penală.
Conform art.148 lit.f Cod procedură penală, orice inculpat poate fi arestat preventiv când a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. În speță, cele 2 condiții sunt întrunite în mod cumulativ, deoarece inculpatul este învinuit de săvârșirea unor infracțiuni grave, respectiv prev. și ped. de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.e, i Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 și art.42 Cod penal. De menționat că pericolul concret pentru ordinea publică reiese din circumstanțele reale ale comiterii faptelor, perseverența inculpatului în comiterea unor astfel de fapte.
Pe de altă parte, măsura dispusă de instanța de fond corespunde exigențelor art.5 paragraf 1 lit.c din CEDO ratificată de România prin 30/1994, existând motive verosimile de a bănui că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată.
În speță, au fost respectate și prevederile art.5 paragraf 3 și 4 din CEDO. Atâta timp cât nu s-a stabilit că deținerea inculpatului este nelegală, nu sunt motive pentru a nu mai menține starea de arest a inculpatului.
Ca urmare, în baza art.385/15 pct.l lit.b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul penal declarat de către inculpatul împotriva încheierii penale din 21.01.2009, pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o va menține în totul.
Fiind în culpă procesuală, va obliga pe recurent să plătească statului suma de 200 RON, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 RON, onorariu pentru avocat din oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul recurent, născut la 20.02.1987, deținut în Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale din 21.01.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 3.02.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
hotărâre - jud.- -
În concept - 09.02.2009
Judecători fond -;
hotărâre -
3 ex./10.02.2009
Președinte:Popovici CorinaJudecători:Popovici Corina, Munteanu Traian, Rus Claudia
