Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 390/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ NR. 390/R/2008
Ședința publică din 04 iulie 2008
PREȘEDINTE: Pantea Nistor
JUDECĂTOR 2: Munteanu Traian
JUDECĂTOR 3: Țarcă Gabriela președinte secție penală
Procuror:
Grefier:
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul, născut la 29.11.1987, din Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale din 25 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive, conform art. 160/b Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu în baza delegației avocațiale nr. 3640 /03.07.2008 emisă din oficiu de Baroul Bihor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind cereri sau chestiuni prealabile, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul inculpatului recurent solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate, revocarea măsurii arestării preventive. Solicită să se ia în considerare declarația inculpatului coroborată cu alte probe, faptul că a fost sincer, recunoscut infracțiunea de furt nu și pe cea de tâlhărie, pentru că nu a săvârșit această faptă și consideră că perioada în care a fost arestat preventiv este suficientă.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului și menținerea încheierii ca legală și temeinică. Instanța de fond a menținut în mod corect starea de arest față de infracțiunea săvârșită și ținând cont și de condamnarea în primă instanță la 6 ani închisoare.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită să fie lăsat în libertate, nu a săvârșit infracțiunea de tâlhărie și regretă fapta comisă.
CURTEA DE APEL
Prin încheierea penală din 25 iunie 2008, Tribunalul Bihor, în baza art.300/2 raportat la art.160/b Pr. a menținut măsura arestării preventive a inculpatului fiul lui și, născut la 29.11.1987 în O, în prezent deținut in Penitenciarul Oradea, măsură dispusă prin încheierea nr.50/M/16.10.2006 a Judecătoriei Oradea, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 46/M/2006.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:
A constatat că inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr.1447/2007 a Judecătoriei Oradea, pronunțată în dosar nr- pentru comiterea mai multor infracțiuni de furt calificat prev. de art. 208 al.1- 209 al.1 lit.g,i Cod penal și o infracțiune de tâlhărie prev. de art. 211 al.2 lit.c și al.2/1 lit.a,b Cod penal la o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare. Totodată s-a mai dispus in baza art. 88. deducerea reținerii și arestului preventiv.
Văzând că prin sentința de condamnare s-a dispus în temeiul art. 350.Pr. menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului iar până în prezent în cauza nu au intervenit elemente care să determine încetarea sau modificarea temeiurilor care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, tribunalul a reținut că acestea justifică în continuare privarea de libertate a inculpatului, motiv pentru care a dispus menținerea stării de arest.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate și modificarea ei, în sensul revocării măsurii arestării preventive și punerii sale în libertate, cu motivarea că recunoaște săvârșirea infracțiunii de furt nu și pe aceea de tâlhărie cu privire la care arată că nu a comis-
Examinând încheierea recurată prin prisma recursului declarat cât și din oficiu conform art. 385 ind. 6 alin. 2 și 385 ind. 14 din Cod procedură penală, sub aspectul tuturor motivelor de casare prev. de art. 385 ind. 9 din același cod, curtea constată că aceasta este legală și temeinică iar recursul declarat apare ca nefondat și va fi respins ca atare în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Verificând din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 300 ind. 2 și art. 160 ind. b din Cod procedură penală, legalitatea și temeinicia arestării preventive, instanța de apel a dispus menținerea acesteia.
Curtea apreciază că soluția dispusă prin încheierea din 25 iunie 2008 este legală și temeinică.
Temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului nu au încetat și ele impun în continuare privarea de libertate: pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele reținute în sarcina inculpatului este mai mare de 4 ani și în cauză există probe certe că lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Natura faptelor săvârșite, respectiv infracțiunea de furt și tâlhărie, gravitatea acestora, pericolul social concret al faptelor și făptuitorului, faptul că între timp a intervenit o hotărâre judecătorească chiar nedefinitivă ce constată vinovăția inculpatului pentru faptele de care este acuzat, având în vedere că speța este complexă și că inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, justifică pe deplin măsura menținerii arestului preventiv al inculpatului.
De asemenea, verificarea menținerii măsurii arestării preventive a inculpatului a fost făcută în concordanță și cu prevederile art. 5 pct. 1 lit. a și c ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și ale libertăților fundamentate, respectiv arestarea a fost menținută pe baza condamnării pronunțate de un tribunal competent și în cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de libertate, inculpatul fiind arestat în vederea aducerii sale în fața autorității judiciare competente, existând motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune.
Față de aceste considerente, curtea, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b din Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat împotriva încheierii din 25 iunie 2008 pronunțată în dosarul penal nr- a Tribunalului Bihor.
În baza art. 192 alin. 2 din Cod procedură penală și art. 189 din același cod, recurentul va fi obligat să plătească statului suma de 140 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 40 lei onorariu pentru avocat din oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct. 1 lit."b" Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul recurent, ns. la 29 noiembrie 1987, din Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale din 25 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 140 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 40 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 04 iulie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
(în concediu de
odihnă, semnează
vicepreședintele instanței
, președintele
instanței fiind în concediu
de odihnă)
Red. - 09.07.2008
Tehnored. - 09.07.2008
Jud. apel - -
Tehnored. - 3 ex. - 09.07.2008
Președinte:Pantea NistorJudecători:Pantea Nistor, Munteanu Traian, Țarcă Gabriela
