Arestare preventiva jurisprudenta. Încheierea 4/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIEREA PENALĂ Nr. 4/2010
Ședința publică de la 02 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Oana Maria Călian
JUDECĂTOR 2: Ștefan Făt
JUDECĂTOR 3: Monica
Grefier
- Serviciul Teritorial Alba Iulia reprezentat prin:
- procuror
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de inculpații și împotriva încheierii penale nr. 6/30.01.2010 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - secția penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat inculpații recurenți în stare de arest din Arestul Poliției mun. D, inculpatul asistat de avocat și inculpatul asistat de avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, inculpații au declarat că sunt de acord să dea declarație în cauză.
S-a procedat apoi la audierea inculpaților, declarațiile acestora fiind consemnate în procese-verbale separat atașate la dosarul cauzei.
Avocații părților și reprezentantul declară că nu au cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al inculpatului, avocat solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând, în principal, respingerea propunerii de arestare a inculpatului formulată de - Biroul Teritorial Hunedoara și cercetarea acestuia în stare de libertate, iar în subsidiar, luarea uneia dintre măsurile preventive a obligării inculpatului de a nu părăsi țara sau localitatea.
Solicită a se avea în vedere că inculpatul a avut o atitudine sinceră, nu are antecedente penale, a recunoscut că a consumat ocazional droguri și nu rezultă că ar fi avut vreo înțelegere cu inculpatul pentru traficul de droguri.
Față de cele arătate și de faptul că nu există nici o dovadă privind traficul de droguri, se impune lăsarea inculpatului în libertate în cele două variante.
Avocat, apărător ales al inculpatului, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând, respingerea propunerii de arestare.
În subsidiar, în temeiul art. 139 Cod pr. penală solicită înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu una din măsurile preventive prevăzute de art. 136 lit. b sau c Cod pr. penală.
Critică încheierea recurată mai ales cu privire la considerentele acesteia, instanța de fond prin expresiile reținute nu a dat curs prezumției de nevinovăție, nu a analizat probele existente până la acest moment, prin sintagmele folosite antamând fondul cauzei.
Instanța de fond a reținut că sunt îndeplinite ambele condiții ale art. 148 alin. 1 lit. f Cod pr. penală, deși teza a II-a nu este dovedită, neexistând nici o probă că inculpatul a pus în pericol societatea și ordinea publică.
Solicită a se avea în vedere faptul că dacă inculpatul s-ar fi ocupat cu traficul de droguri, și-ar fi luat măsuri de precauție să nu fie descoperit. La dosar nu există nici o dovadă că inculpatul ar fi comis vreo infracțiune pe teritoriul României, existând doar o probă indirectă, respectiv declarația colaboratorului, din care rezultă că inculpatul primea droguri de la inculpatul.
Reprezentantul solicită respingerea recursurile declarate de inculpați ca nefondate sub ambele aspecte solicitate și menținerea încheierii recurate ca temeinică și legală.
În cauză subzistă temeiurile prevăzute de art. 148 alin. 1 lit. f Cod pr. penală, existând probe indubitabile din care rezultă că inculpatul primea droguri de la inculpatul.
Depune la dosar un proces-verbal încheiat ulterior datei de 30.01.2010 de către - Biroul Teritorial Hunedoara, mai multe declarații de martor datate 01.02.2010 și un buletin de analiză al Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor C N, acte primite în această dimineață de la DIICOT - Biroul Teritorial Hunedoara și care solicită a fi avute în vedere la soluționarea recursurilor.
Avocat solicită instanței să nu aibă în vedere la soluționarea cauzei actele depuse de către reprezentantul parchetului, acestea fiind ulterioare datei arestării inculpaților, nu au fost depuse la dosar anterior cuvântului pe fond și astfel nu au putut fi studiate.
Avocat solicită încă o dată a se avea în vedere că la dosar nu există nici o dovadă că inculpatul procura droguri de la inculpatul,
Având ultimul cuvânt, inculpatul arată că este surprins de cele întâmplate și solicită a fi pus în libertate, considerând că arestarea sa este o măsură extremă.
Având ultimul cuvânt, inculpatul solicită a fi pus în libertate, apreciind că tot ce i s-a întâmplat este o înscenare. Solicită a se avea în vedere că locuiește în Spania, unde duce o viață normală.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor penale de față constată următoarele:
Constată că prin încheierea penală nr. 6/30.01.2010 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - secția penală în dosarul nr- a fost admisă propunerea formulată de DIICOT - Biroul Teritorial Hunedoara.
În baza art. 143, art.148 al.1 lit. "f" și art.1491Cod proc.penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului:
1., fiul lui și, născut la data de 10.06.1978 în H, jud. H, CNP --, domiciliat în H,-,.17.14 jud.H, aflat în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul Poliției municipiului D, pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 2 al.1 din Legea 143/2000 cu aplic. art. 41 al.2 cod penal și interzicerea unor drepturi;
În baza art. 143, art.148 al.1 lit." f " și art.1491Cod proc.penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului:
2., fiul lui și -, născut la data de 22.02.1980 în H, jud.H, domiciliat în H,- jud.H, CNP - -, aflat în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul Poliției municipiului D, pentru infracțiunile prev. și ped. de art. 2 al.1 din Legea nr. 143/2000 și art. 3 al.1 din Legea nr. 143/2000 și interzicerea unor drepturi;
pe o durată de 29 de zile,respectiv pe perioada31 ianuarie 2010 - 28 februarie 2010.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că la la data de 29 ianuarie 2010 inculpatul a fost depistat la Nădlac având în bagaje cantitatea de 452,2 grame cannabis. Inculpatul nu a contestat că drogul a fost găsit în bagajele sale, iar actele care constată această împrejurare nu au fost infirmate până în prezent. În apărare inculpatul a susținut în fața instanței că drogul ar fi fost plasat în mașina pe care o cumpărase de la un cetățean marocan de o rețea de traficanți români cu care era în conflict.
Instanța, a respinge această apărare motivat de faptul că nu există nici un indiciu care să o susțină, este ilogică iar inculpatul a mințit în fața judecătorului.
S-a reținut că apărarea este ilogică întrucât nu se poate explica rațional cum inculpatul a cumpărat un autoturism de la o persoană a cărui nume nu îl cunoaște, nu i-a verificat la cumpărare nici măcar conținutul portbagajului pe care l-a descoperit abia a doua zi după ce a rulat aproximativ 500 km. De asemenea, s-a motivat că este de neînțeles cum o persoană care a achitat numai ca avans suma de 2000 de euro, nu a verificat starea mașinii și nici măcar nu a deschis portbagajul.
Inculpatul a declarat că a fost nevoit să abandoneze în Slovenia o dată cu mașina mai multe bagaje. Nu se explică logic de ce a ales să transporte cu trenul, sute de kilometri, o cutie de detergent deja deschisă, și care susține că nu-i aparținea, dacă nu cunoștea prezența pachetului de cannabis. Din aceste considerente s-a apreciat că apărarea este ilogică.
Inculpatul a afirmat în fața judecătorului că nu s-a întâlnit cu inculpatul niciodată în Spania și că nu a consumat niciodată droguri.
Inculpatul a declarat în fața procurorului că știe că inculpatul consuma droguri în Spania, și că inculpatul a consumat cocaină în fața sa.
Astfel, s-a reținut că apărările inculpatului trebuie înlăturate, singurele date și probe administrate în acest moment fiind în sensul că acesta a fost depistat la vama Nădlag cu peste 450 grame cannabis și astfel există presupunerea rezonabilă că se face vinovat pentru faptele pentru care s-a propus arestarea sa.
În ceea ce îl privește pe inculpatul C-tin, s-a reținut că cele trei vânzări de cannabis sunt probate prin procesele verbale întocmite de investigatorul sub acoperire, cannabisul vândut colaboratorului investigatorului sub acoperire a intrat în posesia organelor de urmărire penală și a fost supus unor analize chimice. Cum, în acest moment, dovezile prezentate de reprezentantul DIICOT, nu sunt infirmate de nici o probă în apărare, rezultă că există date și indicii care fac rezonabilă presupunerea că inculpatul C-tin se face vinovat de fapte pentru care s-a propus arestarea preventivă.
Pentru infracțiunile prev.de art. 2 al. 1 și art. 3 al. 1 din Legea 143/2000 reținute în sarcina inculpaților pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, s-a reținut a fi îndeplinită prima condiție impusă de art. 148 al. 1 lit. p Cod Penal.
Instanța de fond a considerat că inculpații prezintă pericol social iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică raportat la împrejurarea că inculpatul C-tin a săvârșit mai multe acte materiale de vânzare de droguri, întinse pe o perioadă relativ mare de timp, și că există date și indicii care fac rezonabilă presupunerea că drogurile introduse în țară de inculpatul îi erau destinate cel puțin în parte, pentru comercializare ulterioară.
Cu privire la inculpatul, instanța de fond a considertat că prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pericol care rezultă din cantitatea mare de droguri pe care a introdus-o în țară și din împrejurarea că, deși reținut și percheziționat pe teritoriul Slovenia a păstrat cantitatea de cannabis asupra sa, fiind astfel îndeplinită și a doua condiție prevăzută de art. 148 al. 1 lit. "f" pr.pen.
De asemenea, a considerat că o măsură preventivă neprivativă de libertate - obligarea de a nu părăsi localitatea ori obligarea de a nu părăsi țara, nu este suficientă pentru a garanta împiedicarea inculpaților de a comite alte infracțiuni, de a contacta alte persoane din mediul consumatorilor sau traficanților de droguri, astfel că o asemenea măsură nu poate fi luată.
Împotriva acestei încheieri, în termen au declarat recurs inculpații și.
Prin apărători aleși, s-a solicitat lăsarea inculpaților în libertate întrucât nu prezintă pericol pentru ordinea publică, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu una din măsurile preventive prev. de art. 136 lit. b sau c Cod pr. penală.
Examinând încheierea atacată prin prisma criticilor formulate, dar și prin raportare la prevederile art. 385/6 alin. 3 Cod pr. penală, Curtea reține că recursurile inculpaților și sunt nefondate pentru următoarele considerente:
În mod corect instanța de fond a constatat că în cauză sunt îndeplinite cerințele prev. de art. 143 și 148 lit. f pr.pen. măsura preventivă luată față de inculpat fiind justificată prin prisma dispozițiilor legale menționate.
Probatoriul administrat până în prezent justifică presupunerea rezonabilă, în accepțiunea art. 68 ind. 1.pr.pen. că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat, fapte pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
Referitor la pericolul concret pentru ordinea publică prezentat de lăsarea inculpatului în libertate, acesta a fost just apreciat de prima instanță, având în vedere faptele reținute în sarcina lui și gravitatea deosebită a acestora, sub aspectul cantității considerabile de droguri deținute(452,2 de hașiș), implicarea unor elemente transfrontaliere.
În lipsa unor criterii legale exprese, pericolul concret pentru ordinea publică poate fi dedus, fie dintr-un pericol social concret deosebit de ridicat al faptei, fie din amploarea luată de astfel de fapte în anumite comunități.
Mergând pe același raționament, pericolul concret pentru ordinea publică poate fi definit ca un ansamblu de circumstanțe reale și personale rezultate din săvârșirea unei fapte penale de o anumită gravitate, care justifică presupunerea rezonabilă a existenței unor riscuri de natură a pune în primejdie funcționarea normală a instituțiilor statului, menținerea liniștii cetățenilor și respectarea drepturilor cetățenilor.
Astfel, pentru a putea determina pericolul pentru ordinea publică, în speța de față, Curtea se raportează la cantitatea de droguri oferită spre vânzare și natura acestor substanțe, la împrejurarea că inculpatul deținea cantități de droguri pentru a fi oferite spre vânzare și traficare, existând pericolul atragerii mai multor persoane în sfera consumatorilor de droguri, iar raportat la aceste criterii, sunt îndeplinite cerințele prev. de art. 148 lit. f pr.pen.
Circumstanțele personale invocate în apărare de inculpatul, precum și atitudinea sinceră avută în raport cu organele judiciare sunt împrejurări ce pot fi luate în considerare cu ocazia soluționării fondului cauzei, însă în această fază procesuală nu reprezintă, în opinia Curții, motive suficiente pentru a determina lăsarea lui în libertate, necesitatea protejării unui interes de ordin public general al societății primând celui personal al inculpatului.
Pentru considerentele expuse, apreciind nefondate criticile aduse de inculpați încheierii atacate, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b pr.pen. Curtea va respinge recursul formulat în cauză și îi va obliga pe inculpați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs, conform prevederilor art. 192 al. 2.pr.pen.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DISPUNE:
Respinge ca nefondare recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii penale nr. 6/30.01.2010 pronunțate de Tribunalul Hunedoara, în dosarul penal nr-.
Obligă recurenții inculpați la plata sumei de 80 lei fiecare, cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 02 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.
Tehnored. LS/2ex/4.02.2010
Jud. fond:
Președinte:Oana Maria CălianJudecători:Oana Maria Călian, Ștefan Făt, Monica
