Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 4/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 4
Ședința publică de la 06 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Scripcariu Gabriela
JUDECĂTOR 2: Dumitrescu Daniela
JUDECĂTOR 3: Chirilă Mihaela
Grefier - - -
Ministerul Public - DIICOT - Serviciul Teritorial Iașia fost reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursului penal declarat de inculpatul împotriva încheierii din data de 17.12.2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul penal nr- prin care s-a dispus menținerea măsurii de arest preventiv luată față de acesta.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul recurent în stare de arest preventiv asistat de av. care depune la dosar împuternicire avocațială.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Interpelat fiind, inculpatul precizează că își menține recursul formulat și nu are de formulat cereri prealabile.
Nemaifiind de formulat cereri prealabile, curtea acordă cuvântul în recurs.
Av. pentru inculpatul recurent, având cuvântul, arată că a formulat recurs împotriva încheierii Tribunalului Iași prin care a fost respinsă cererea de a nu se mai prelungi arestul preventiv pe considerentul că inculpatul nu prezintă pericol social. Așa cum s-a și putut observa din studierea dosarului, inculpatul este acuzat de o faptă foarte gravă, des întâlnită în zilele noastre - trafic de droguri - deși nu a vândut droguri nimănui. Singura activitate a inculpatului a fost determinată de colaboratorii sub acoperire, și doar acestor persoane ne-a vândut droguri. În cauza de față este aplicabilă practica CEDO în legătură cu poziția pe care trebuie să o aibă organele de urmărire penală, în sensul că investigatorii sub acoperire trebuie să aibă o poziție de împiedicare a infracțiunilor și nu de instigare la săvârșirea de infracțiuni. Dacă la momentul arestării inițiale s-a trecut generic că s-ar fi vândut droguri și altor persoane, care urmau a fi identificate, în actul de sesizare a instanței s-a arătat că nu au putut fi identificate alte persoane cărora le-ar fi vândut droguri inculpatul, cu excepția investigatorului, care, de altfel, i-a dat acestuia și un telefon mobil pentru a putea ține legătura.
În plus, în susținerea recursului promovat de inculpat invocă și situația acestuia, care are un copil minor, care în prezent se află la rude.
Solicită admiterea recursului și punerea în libertate a inculpatului, întrucât acesta nu prezintă pericol social.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că susținerile în sensul că intervenția investigatorilor sub acoperire și a colaboratorilor acestora a avut loc într-un moment preexistent nu rezultă din materialul probator existent în cauză. Inculpatul a vândut cantitatea de 400 grame droguri investigatorului sub acoperire, iar la domiciliul său a fost găsită o importantă cantitate de droguri, ceea ce denotă că el avea astfel de preocupări. Toate acestea l-au calificat pe inculpat ca fiind periculos la acel moment, iar în prezent nu s-a schimbat cu nimic niciunul dintre temeiurile avute în vedere, de aceea judecătorul a dispus potrivit legii, constatând legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv și a menținut această măsură. Pe cale de consecință, solicită a se constata că recursul promovat de inculpat nu este fondat, urmând a fi respins.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, arată că la momentul la acre a dat declarație a spus de cine a fost învățat și cine este adevăratul traficant, care s-a dat drept procuror și avocat. Ceea ce s-a găsit la domiciliul său era cânepa care se folosește pentru julfă. Solicită să fie judecat în stare de libertate, întrucât nu prezintă pericol social.
Declarând dezbaterile închise, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior pronunțării,
Curtea,
Prin încheierea de ședință din data de 17 decembrie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Iași, în temeiul dispozițiilor art. 300 ind. 2 Cod procedură penală, raportat la art. 160 ind. b alin. 1 și 3 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, fiul lui și născut la data de 15.08.1977, deținut în Penitenciarul Iași, măsură ce a fost menținută, urmând a fi verificată periodic anterior expirării termenului de 60 de zile.
A fost respinsă cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că de la momentul luării măsurii preventive a inculpatului și până în prezent nu au apărut elemente noi de natură a oferi o altă perspectivă asupra temeiurilor de fapt și de drept ce au determinat detenția temporară a acestuia. De altfel, inculpatul nu a contestat faptele în materialitatea lor; solicitarea de a fi judecat în stare de libertate fiind bazată pe inserarea de circumstanțe personale și formulate pe dispoziția pericolului social și a riscului de alterare a probelor, odată cu finalizarea urmăririi penale și sesizarea instanței.
Cu privire la primele aspecte, tribunalul a arătat că elementele circumstanțiale vor fi verificate pe bază de probe în cursul judecății, cu învinuirea de rigoare asupra fondului cauzei.
Cât despre pericolul concret pe care l-ar reprezenta lăsarea inculpatului în libertate, instanța a apreciat că acesta este unul cert și actual rezultând din înseși gravitatea acuzațiilor. Totodată, se poate considera că lăsarea în libertate a inculpatului ar putea recrea starea de pericol eliminată prin hotărârea de luare a măsurii preventive, în înfrângerea scopurilor urmărite prin art. 136 Cod procedură penală.
Încheierea de ședință a fost recurată de inculpatul pentru motive de netemeinicie susținând că în mod nejustificat s-a menținut măsura arestării preventive în condițiile în care învinuirile sunt reținute în mod arbitrar și nu există nici un indiciu pe care să se întemeieze în mod rezonabil aprecierea că, fiind pus în libertate, ar întreprinde acte de natură a influența probatorul cauzei.
Se solicită admiterea recursului și judecarea inculpatului în stare de libertate.
Verificându-se actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, dar și sub toate aspectele, conform prevederilor art. 385 ind. 6 alin. 3 Cod procedură penală, se rețin următoarele:
Inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc în formă continuată prev. de art. 2 alin 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal, reținându-se că în luna septembrie 2009, în baza aceleiași rezoluții infracționale a vândut investigatorului acoperit autorizat în cauză sau colaboratorului acestuia cantitatea de 431,2 grame droguri de risc, respectiv cannabis, iar cu ocazia efectuării perchezițiilor a mai fost identificată cantitatea de 3628,8 grame cannabis aparținând acestuia.
Temeiul juridic care a stat la baza luării menținerii arestării preventive a inculpatului este cel prevăzut de dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Procedând la efectuarea verificărilor dispuse de legea procesual penală în cursul judecății, prima instanță în mod just a constatat că față de inculpat continuă să fie incidente dispozițiile art. 143 și ale art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Probele administrate în cauză furnizează suficiente elemente, n accepțiunea art. 143 din Codul d e procedură penală, care să susțină bănuiala că inculpatul are preocupări în zona consumului și traficului de droguri de risc.
Având în vedere gravitatea faptelor imputate inculpatului, fapte ce presupun un risc imediat și major asupra ordinii publice față de recrudescența răspândirii substanțelor interzise, atitudinea inculpatului față de faptele săvârșite, necesitatea unei reacții ferme și autoritare a statului în lupta antidrog, instanța de fond, în mod corect a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului continuă să prezinte un pericol social concret pentru ordinea publică, fără intervenția unor elemente care să producă vreo schimbare.
Starea de pericol pentru ordinea publică a fost apreciată în contextul cauzal concret atât prin raportare la fapta săvârșită, dar și în raport de persoana inculpatului, în ansamblul unei desfășurări a procesului penal.
Aprecierea că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică se bazează pe indicii rațional justificate, făcând apel mai cu seamă la necesitatea protecției societății în ansamblul valorilor sale împotriva potențialelor acte interzise și vătămate ale acestuia.
Or, natura specifică a infracțiunilor cercetate - în sfera drogurilor - riscul major al reiterării comportamentului infracțional, lipsa unor indicii privind existențe unor surse de venit legitime ale inculpatului, sunt date care justifică concluzia că se impune în continuare privarea de libertate a acestuia.
În ceea ce privește situația familială a inculpatului - tată a unui copil minor, care în prezent se află la rude - aceasta a fost analizată la momentul luării măsurii preventive, iar considerațiile instanței de la acest moment, pe deplin argumentate, rămân aplicabile în cauză.
În concluzie, reținând că măsura preventivă a fost luată pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal și avându-se în vedere necesitatea ocrotirii ordinii publice și atingerii finalității legii penale, instanța de fond în mod just a apreciat că și în prezent subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive.
În temeiul considerentelor expuse, criticile formulate nu sunt fondate, urmând ca în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală să se respingă recursul promovat de inculpat.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Iași împotriva încheierii de ședință din data de 17.12.2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, încheiere pe care o menține.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 06.01.2010."
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. / Tehnored.
2 ex. - 11.01.2010
Tribunalul Iași:
Operator de date cu caracter personal înregistrat la Avocatul Poporului sub nr. 3067
DOSAR NR-
Emisă la data de 12.01.2010
CĂTRE
PENITENCIARUL IAȘI
Vă înaintăm alăturat un exemplar de pe copia deciziei penale nr. 4 din 06.01.2010 privind pe inculpatul recurent(fiul lui și al lui, născut la 15 August 1977)pentru a fi înmânat acestuia.
PREȘEDINTE, GREFIER, - - - -
Tehnored. 2 ex.
12.01.2010
Operator de date cu caracter personal înregistrat la Avocatul Poporului sub nr. 3067
DOSAR NR-
Emisă la data de 06.10.2010
CĂTRE
PENITENCIARUL IAȘI
Vă înaintăm alăturat două exemplare de pe copia dispozitivului deciziei penale nr. 4 din 06.01.2010 privind pe inculpatul recurent(fiul lui și al lui, născut la 15 August 1977)un exemplar pentru a fi înmânat acestuia și un exemplar pentru a fi înregistrat în evidențele dumneavoastră.
PREȘEDINTE, GREFIER, - - - -
Tehnored. 2 ex.
06.01.2010
Președinte:Scripcariu GabrielaJudecători:Scripcariu Gabriela, Dumitrescu Daniela, Chirilă Mihaela
