Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 42/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 42/MP
Ședința publică de la 07 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Lungu
JUDECĂTOR 2: Marius Cristian Epure
JUDECĂTOR 3: Mihaela
Grefier -
Cu participarea Ministerului Public prin
Procuror -
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de inculpațiiși- deținuți în Penitenciarul Poarta Albă, județ C, împotriva încheierii de ședință din 30 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, având ca obiect menținere măsură de arestare preventivă.
În conformitate cu disp. art. 297 cod pr. penală, la apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat din oficiu în baza împuternicirii avocațiale nr. 2355/2009, emisă de Baroul Constanța și recurentul inculpat în stare de arest și asistat de avocat din oficiu, în baza împuternicirii avocațiale nr. 2356/2009, emisă de Baroul Constanța.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea disp. art. 176-181 cod pr. penală.
Recurentul inculpat și recurentul inculpat arată că sunt de acord să fie asistați de apărătorii desemnați din oficiu.
În conformitate cu disp. art. 301 cod pr. penală, părțile prezente, arată că nu au excepții de ridicat și nici cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, potrivit disp. art. 302 cod pr. penală, constată îndeplinite cerințele art. 38511cod pr. penală, și acordă cuvântul pentru dezbateri, în ordinea prev. de art. 38513cod pr. penală.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii Tribunalului Constanța, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea inculpatului în stare de libertate. Inculpatul are vârsta de 14 ani și apreciază că, o altă măsură, ar fi suficientă pentru acesta până la condamnarea sa definitivă, acesta fiind beneficiar al prezumției de nevinovăție. Solicită a se avea în vedere disp. art. 5 din CEDO, faptul că rezonanța socială a faptei comise s-a estompat, este arestat de peste 7 luni de zile.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, apreciază că, în mod greșit Tribunalul Constanțaa dispus menținerea stării de arest a inculpatului, întrucât nu există indicii temeinice că inculpatul a săvârșit fapta și nu există probe din care să rezulte că, lăsarea lui in libertate, prezintă pericol pentru ordinea publică. Solicită a se avea în vedere atitudinea de recunoaștere și regret a inculpatului.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Procurorul având cuvântul solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca fiind nefondate și menținerea dispozițiilor încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul Constanța, care este legală și temeinică. Solicită să se constate că, temeiurile care au stat la baza luării acesteia subzistă și nu au intervenit altele noi care să justifice o altă măsură preventivă, infracțiunile comise fiind deosebit de grave și sunt probate.
Recurentul inculpat în ultimul cuvânt arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce urmează a se pronunța.
Recurentul inculpat în ultimul cuvânt arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce urmează a se pronunța.
CURTEA:
Cu privire la recursurile penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 30 aprilie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Constanța, în conformitate cu prevederile art. 3002cod pr. penală rap. 1608alin. 1 cod pr. penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații - fiul lui și, născut la 26.09.1990 și - fiul lui G și, născut la 05.07.1994.
În temeiul prevederilor art. 3002cod pr. penală rap. la art. 160 al. 3 cod pr. penală s-a menținut măsura arestării preventive față de inculpatul, iar în temeiul art. 3002rap. la art. 160 al. 2 cod pr. penală, s-a menținut măsura arestării preventive față de inculpatul.
Tribunalul Constanța, urmare examinării materialului probator, a apreciat că, măsura arestului preventiv a fost dispusă și menținută față de cei doi inculpați, cu respectarea prevederilor art. 143 cod pr. penală, existând indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații ar fi comis fapte de natură penală.
S-a mai constatat și subzistența temeiurilor prevăzute de art. 148 lit. f cod pr. penală, raportat la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile cercetate și constând în închisoarea de la 7 la 15 ani, respectiv 7 la 20 de ani, precum și pericol social concret pentru ordinea publică, raportat la modalitatea în care ar fi fost comise faptele, potrivit indiciilor existente ( pe timp de noapte, prin folosirea de și cuțit, asupra unei persoane în vârstă ), faptul că inculpatul are antecedente penale dar și rezonanța socială negativă pe care o prezintă acest gen de fapte și sentimentul de insecuritate ce se creează în rândul colectivității.
Având în vedere și prevederile art. 136 cod pr. penală, Tribunalul Constanțaa apreciat că se impune în continuare privarea de libertate a celor doi inculpați.
Împotriva încheierii din 30 aprilie 2009 Tribunalului Constanța au declarat recurs, în termen legal, inculpații și.
Inculpatul recurent a susținut, în esență, că nu există indicii temeinice că ar fi săvârșit fapta și nici probe din care să rezulte că, lăsarea lui în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii Tribunalului Constanța și să se dispună punerea sa în libertate.
Într-o teză subsidiară, inculpatul recurent a solicitat să se aibă în vedere atitudinea sa de recunoaștere și regret și să se înlocuiască măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Inculpatul recurent a susținut, în esență că, soluția tribunalului este greșită, deoarece nu a avut în vedere că este minor, fără antecedente penale, că arestarea sa durează de peste 7 luni, iar odată cu trecerea timpului, rezonanța socială a faptei comise s-a estompat.
În concluzie, inculpatul recurent a solicitat să se aibă în vedere și prevederile art. 5 din O și să se dispună punerea sa în libertate sau să fie înlocuită măsura arestării preventive cu aceea a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Reprezentantul parchetului a pus concluzii de respingere ca nefondate de recursurilor, motivat de împrejurarea că, temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă, iar altele noi care să justifice luarea unei alte măsuri preventive nu au intervenit.
Examinând încheierea din 30 aprilie 2009 Tribunalului Constanța, în raport de criticile din recursurile inculpaților, de probatoriul administrat cât și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3856cod pr. penală, curtea constată că este legală și temeinică, iar recursurile nefondate.
Prin sentința penală nr. 594/P din 3.04.2009 a Judecătoriei Medgidia, inculpații recurenți și au fost condamnați pentru faptele ce au făcut obiectul trimiterii lor în judecată, iar împotriva respectivei hotărâri cei doi inculpați au declarat apel, care se află în curs de soluționare.
În condițiile în care hotărârea de condamnare este expresia probatoriului administrat, ea vine să susțină odată în plus constatarea că, există indicii temeinice ce justifică presupunerea rezonabilă că inculpații recurenți sunt autorii faptelor pentru care sunt trimiși în judecată.
Pe cale de consecință, curtea constată că tribunalul a apreciat în mod temeinic faptul că sunt îndeplinite cerințele art. 143 cod pr. penală, iar critica recurentului în sensul inexistenței indiciilor temeinice referitoare la săvârșirea faptelor nu este întemeiată.
Temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților recurenți au fost acelea prevăzute de art. 148 lit. f cod pr. penală.
Limitele maxime de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile ce fac obiectul cauzei sunt 15 și respectiv 20 de ani, deci peste 4 ani închisoare și respectiv 10 ani închisoare, așa cum o impun prevederile art. 148 lit. f cod pr. penală și art. 160 cod pr. penală.
Raportat la modul în care se pretinde că au fost săvârșite faptele ( pe timp de noapte, prin folosirea unei bâte și a unui cuțit și asupra unei persoane în vârstă ) și la rezonanța acestora în societate, curtea apreciază că pericolul social pentru ordinea publică este evidențiat de sentimentul de insecuritate resimțit de membrii colectivității în care s-au săvârșit faptele dar și de temerea justificată că, odată lăsați în libertate, inculpații ar putea săvârși alte fapte asemănătoare.
În condițiile în care inculpații recurenți se întrețin din prestarea unor munci ocazionale și nu sunt atașați familiilor din care provin, pentru buna desfășurare a procesului penal se impune odată în plus menținerea măsurii arestării preventive a acestora.
Durata măsurii arestării preventive a inculpaților recurenți se înscrie în limitele prevăzute de art. 140 alin. 2 cod pr. penală, situație în care nu se încalcă prevederile art. 5 din O prin menținerea acestuia.
temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților, nu permite înlocuirea respectivei măsuri preventive cu o alta, așa cum au solicitat recurenții.
Raportat la cele ce preced, curtea constatând că menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților recurenți este temeinică și legală, iar criticile din recursuri sunt neîntemeiate, va respinge recursurile ca nefondate.
Văzând și dispozițiile art. 189 cod pr. penală, curtea va dispune ca plata onorariilor cuvenite apărătorilor din oficiu să se facă din fondul in contul Baroului de avocați C pentru avocații și, în sumă de câte 100 lei pentru fiecare
Inculpații recurenți urmează a fi obligați să plătească statului câte 200 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 38515pct. 1 lit. b cod pr. penală;
Respinge ca nefondate recursurile penale declarate de inculpațiiși- deținuți în Penitenciarul Poarta Albă, județ C, împotriva încheierii de ședință din 30 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-.
În temeiul art. 189 cod pr. penală
Dispune plata din fondurile MJ a onorariilor cuvenite apărătorilor din oficiu av. și av. în sumă de câte de 100 lei, fiecare.
Obligă recurenții la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de câte 200 lei, fiecare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 7 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - -
- -
GREFIER,
Jud. apel: /
Red.. Jud. -
Tehnodact. Gref.
2 ex./13.05.2009
Președinte:Viorica LunguJudecători:Viorica Lungu, Marius Cristian Epure, Mihaela
