Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 43/2008. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIE Nr. 43
Ședința publică de la 02 Iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Anton
JUDECĂTOR 2: Mihaela Chirilă Chirvasă
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier
Ministerul Public reprezentat prin procuror
La ordine soluționarea recursului formulat de inculpatul, aflat în Penitenciarul Vaslui, împotriva încheierii de ședință din 26 iunie 2008 Tribunalului Vaslui.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul recurent asistat de av., apărător ales, cu împuternicire avocațială la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Interpelat, inculpatul precizează că își menține recursul promovat.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Av. pentru inculpatul recurent, având cuvântul, arată că la termenul trecut a solicitat amânarea cauzei pentru a pregăti apărarea, iar ulterior, a formulat o cerere pentru a i se elibera copie după încheierea din data de 26.06.2008 și după memoriul depus prin fax de numitul. și în momentul în care i-a fost eliberată copia de pe încheiere a constatat că lipsește cu desăvârșire semnătura președintelui completului care a judecat cauza la prima instanță și a grefierului.
La termenul de astăzi, studiind dosarul, a observat că încheierea este semnată și nu înțelege cum a fost posibil ca pe copie să nu apară semnăturile. Apreciază că încheierea recurată a suferit completări de ieri până astăzi. Avocat depune la dosar copia de pe încheiere la care a făcut referire.
Consideră apărarea că sunt întrunite condițiile de la art. 305 alin. 2 Cod proc. penală, care conduc nemijlocit la nulitatea absolută a încheierii, vis-a vis de faptul că nu putem avea certitudinea că președintele completului de la Vap articipat la deliberări.
În plus, la prima instanță, cauza a fost luată în ședință secretă, și deși nu apare nicio mențiune ca la un moment dat să fi fost declarată ședință publică, pronunțarea s-a făcut în ședință publică.
De asemenea, după discutarea asupra măsurii arestării preventive a inculpatului, s-a formulat de către apărare, o cerere de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură asiguratorie prevăzută de Codul penal, și anume măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Această cerere a fost motivată și susținută separat, inculpatul și-a însușit-o, însă instanța a hotărât fără a acorda cuvântul procurorului, deci fără participarea acestuia la această discuție.
În această situație, apreciază domnul avocat că au fost încălcate disp. art. 316 Cod proc. penală care face referire la rolul activ al procurorului, fiind încălcat în întregime principiul contradictorialității procesului penal, astfel cum este prevăzut la art. 289 Cod procedură penală.
Aceste nulități se încadrează pe art. 197 Cod procedură penală și conduc la nulitatea încheierii recurate.
De asemenea, hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că s-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive ca și consecință a faptului că s-a admis propunerea parchetului de prelungire a arestării preventive. Ori, în cauză este vorba de o propunere de prelungire a arestării preventive și de o cererea separată de înlocuire a măsurii arestării preventive. Astfel, respingerea acestei cereri trebuia motivată separat și sub nicio formă ca o consecință a faptului că a admis propunerea parchetului de arestare preventivă.
Față de toate aceste nulități invocate, domnul avocat solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Vaslui, aceste vicii aducând, potrivit art.197 alin. 2 și 4 o reală vătămare dreptului la apărare, la un proces echitabil. Dacă unele dintre aceste nulități ar putea fi complinite chiar de către instanța de control judiciar, lipsa concluziilor procurorului și motivarea președintelui vis-a vis de cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive nu pot fi complinite în nici un fel.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, cu privire la primul motiv de recurs care vizează nelegalitatea încheierii recurate, și care dacă s-ar regăsi cu adevărat în originalul actului despre care se vorbește ar atrage nulitatea absolută a încheierii, susține că, obținându-se o xerocopie a acestei încheieri nu se poate justifica concluzia că semnătura președintelui de complet nu s-a regăsit pe încheiere în condițiile în care, pe originalul acesteia se regăsește. În aceste condiții apreciază procurorul că acest prim motiv de recurs nu este susținut.
Al doilea motiv de recurs care vizează lipsa concluziilor procurorului de ședință cu privire la una dintre cererile pe care inculpatul recurent, prin apărător,le-a făcut, susține procurorul că apărarea pe care acesta înțelege să și-o facă este forțată. La momentul la care procurorul a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive, prin solicitarea scrisă cât și prin concluziile formulate în fața instanței de judecată, și-a expus punctul de vedere cu privire la aceeași împrejurare. Prin urmare, de vreme ce procurorul și-a spus punctul de vedere cu privire la starea de libertate a inculpatului solicitând prelungirea măsurii arestării preventive, nu se poate susține că instanța nu a solicitat procurorului un punct de vedere vis-a vis de starea inculpatului, pentru că, a fost avută în vedere aceeași finalitate.
Prin urmare, poate fi vorba, eventual, doar de o nulitate relativă, în nici un caz de o nulitate absolută a încheierii recurate, de aceea, sub aspectul legalității, procurorul apreciază încheierea ca fiind legală și temeinică, recursul inculpatului nefondat și solicită a fi respins.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului achiesând la concluziile formulate de apărătorul său ales. Depune la dosar concluzii scrise și solicită instanței a lua act de toate aspectele invocate.
Dezbaterile fiind declarate închise, cauza a rămas în pronunțare.
Ulterior deliberării,
Curtea de Apel:
Asupra recursului penal de față;
Tribunalul Vaslui prin încheierea penală din 26.06.2008 a constatat temeinicia și legalitatea măsurii arestării preventive luate față de inculpatul și a menținut-o, în baza art. 300 ind. 2 raportat la art. 160 ind. b alin. 3 Cod procedură penală.
S-a respins cererea inculpatului de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Verificând din oficiu, în baza dispozițiilor art. 300 ind. 2 Cod procedură penală, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive ce a fost luată față de inculpatul, tribunalul constată că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii, respectiv cele prevăzute de art. 143, 148 lit. "b și f" Cod procedură penală (inculpatul a încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unui martor, pedepsele pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului sunt mai mari de 4 ani și există probe din care rezultă că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică) subzistă, nu s-au schimbat cu nimic și impun, în continuare, privarea de libertate a inculpatului.
Deși inculpatul a susținut permanent că nu a încercat să-l influențeze pe martorul, el nu a putut explica și nici justifica vizita pe care i-a făcut-o martorului la penitenciar, mai ales că avea cunoștință despre faptul că dăduse declarații împotriva sa.
Cu privire la susținerea inculpatului în sensul că în stare de arest nu are posibilitatea de a se apăra, instanța apreciază că această susținere nu este fondată, judecarea în stare de arest preventiv neducând în nici un fel la încălcarea drepturilor inculpatului.
În ceea ce privește motivul invocat de apărătorul inculpatului cu privire la depășirea termenului rezonabil al măsurii preventive - în sensul încălcării dispozițiilor - instanța reține că aceste critici nu sunt întemeiate, deoarece măsura arestării preventive este o restrângere a libertății persoanei recunoscută de în scopul bunei desfășurări a procesului penal, subsumată însă respectării riguroase a garanțiilor procesuale recunoscute persoanei acuzate. Analiza tuturor circumstanțelor concrete ale cauzei conduce la concluzia conformității lor cu criteriile stabilite de Astfel, în condițiile în care cauza are un grad ridicat de complexitate - în raport de natura infracțiunilor presupus a fi comise de inculpat, în raport de numărul mare al părților vătămate, dar și de necesitatea de a lămuri toate aspectele de fapt, nu se poate reține depășirea limitelor rezonabile ale măsurii arestării preventive
Nu a intervenit nici un element care să conducă la concluzia nelegalității sau netemeiniciei acestei măsuri, așa încât se va menține măsura arestării preventive dispusă în cauză și, pe cale de consecință va respinge cererile privind înlocuirea acestei măsuri cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara; măsura arestării preventive urmează a fi verificată, sub aspectul legalității și al temeiniciei în termenul prevăzut de dispozițiile art. 160 ind. b Cod procedură penală.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termenul prevăzut de art. 385 ind. 3 alin. 1 Cod procedură civilă inculpatul criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului inculpatul arată că încheierea este nulă absolut întrucât nu a fost semnată de președintele completului, depunând o copie xerox iar pronunțarea s-a făcut în ședința publică, deși ședința a fost secretă.
Se arată că instanța nu a dat cuvântul, în mod expres, procurorului, pe cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive formulată de inculpat, încălcându-se principiul contradictorialității.
De asemenea, nu este motivată separat respingerea cererii de înlocuire a măsurii preventive, solicitându-se trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Vaslui.
Inculpatul arată că este arestat de 8 luni și se consideră nevinovat, solicitând judecarea în stare de libertate, depunând concluzii scrise la dosar.
Examinând recursul declarat în raport cu criticile formulate și cu decizia dată în cauză, Curtea constată că acesta este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează.
În mod corect și în concordanță cu probatoriul administrat în cauză până la această fază, instanța de fond a apreciat că măsura arestării preventive a inculpatului este temeinică și legală, menținând-o și a respins cererea acestuia de înlocuire a acestei măsuri preventive cu o altă măsură respectiv aceea de a nu părăsi localitatea sau țara.
Situația de fapt reținută de instanța de fond este corectă i corespunde probelor administrate care a fost judicios interpretate.
Inculpatul a fost arestat preventiv prin încheierea nr. 31/U din 03.11.2007 a Tribunalului Vaslui, mandat nr. 36/U/03 noiembrie 2007 reținându-se săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, trafic e minori, pornografie infantilă, corupție sexuală, act sexual cu minori, fapte prevăzute de art. 12 alin. 2 lit. "a", art. 13 alin. 1,2 din Legea nr. 678/2001, art. 51 din Legea nr. 161/2003, art. 202 alin. 1 Cod penal, art. 198 alin. 3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 33 lit. "a" Cod penal.
La arestarea inculpatului s-a reținut întrunirea cumulativă a prevederilor art. 143, 148 lit. "b,f" Cod procedură penală, respectiv că acesta este cercetat pentru fapte pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică, iar acesta a încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unui martor.
În mod temeinic instanța de fond a apreciat că în cauză subzistă temeiurile avute în vedere la arestarea preventivă a inculpatului și acestea impun în continuare menținerea stării de arest a inculpatului, pentru buna desfășurare a procesului penal impunându-se menținerea stării de arest.
Prin prisma lucrărilor cauzei instanța a apreciat just că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol public concret pentru ordinea publică față de natura infracțiunilor presupus săvârșite de inculpat, numărul mare de părți vătămate și impactul negativ al acestor fapte în rândul comunității din care acesta face parte.
Starea de arest a inculpatului a fost pusă în discuția părților de către instanța de fond, respectându-se principiul contradictorialității și toate părțile participante la proces și-au spus părerea cu privire la aceasta, deci și cu privire la cererea de înlocuire a măsurii preventive, iar în urma deliberării instanța a dat pronunțarea în ședință publică, președintele completului semnând încheierea de ședință, aceasta aflându-se la dosarul cauzei, fila 550.
Prin urmare, nefiind încălcate în cauză prevederile art. 289, 305 alin. 2 Cod procedură penală, art. 316 Cod procedură penală, instanța apreciază ca nefondate motivele de recurs invocate de inculpat privind nulitatea încheierii.
Celelalte motive de recurs invocate de inculpat privind nevinovăția sa cu privire la unele fapte reținute în sarcina sa urmează a fi apreciate de instanța de fond cu ocazia judecării cauzei, din probele administrate până în acest moment în cauză rezultând necesitatea menținerii stării de arest a inculpatului, neimpunându-se înlocuirea acestei măsuri preventive cu o măsură mai blândă.
Constatând din examinarea cauzei, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, că nu există motive de casare care să poată fi luate în considerare din oficiu, pentru aceste considerente, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 26.06.2008 a Tribunalului Vaslui, pe care o va menține.
Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, inculpatul-recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 26.06.2008, a Tribunalului Vaslui, încheiere pe care o menține.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 02 iulie 2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
()
Grefier,
Red. ()
Tehnored.
Tribunalul Vaslui: -
08.07.2008
2 ex.-
Președinte:Dan AntonJudecători:Dan Anton, Mihaela Chirilă Chirvasă, Maria