Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 434/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 434
Ședința publică de la 27 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vorniceasa Ioana președinte secția penală
- - - judecător
- - - judecător
- -- grefier
***********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău - legal reprezentat de - - procuror
Pe rol fiind judecarea recursurilor penale declarate de inculpații și împotriva încheierii din data de 24.iunie.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr.2196.110/2008.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții inculpați în stare de arest după cum urmează asistat de avocat ales și asistat de avocat ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei după care:
Recurenții inculpați prin apărători și procurorul au învederat instanței că nu au cereri de formulat.
Nefiind formulate alte cereri, instanța a constatat recursurile în stare de judecată și a acordat cuvântul pentru dezbateri.
Avocat ales având cuvântul pentru recurentul inculpat a susținut că în mod greșit a apreciat instanța de fond că în temeiul art.160/b alin.3 Cod procedură penală se impune menținerea stării de arest și că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării nu au dispărut. Motivarea instanței că acesta ar reprezenta un pericol public, că faptele săvârșite prezintă un grad ridicat de pericol și că aduc atingere libertății persoanei și că pedeapsa ce s-ar aplica este mai mare de 4 ani sunt simple prezumții. A cerut ca instanța să aprecieze asupra celor două condamnări pe care recurentul inculpat le are, și că nu-l poate caracteriza ca fiind o persoană ce prezintă pericol social. Pericolul social trebuie raportat la persoană, la fapta săvârșită și numărul acestora. În cauză sunt doar patru părți vătămate, nu sunt părți vătămate minore, nu s-a făcut dovada încasării unor sume de bani în urma infracțiunii ba mai mult el a fost cel care a fost contactat de părțile vătămate care au dorit să practice prostituția. Împrejurarea că părțile vătămate nu au fost audiate nu constituie în motiv pentru a se dispune menținerea arestării. Declarația părții vătămate care spune că a fost amenințată trebuie cenzurată de instanță, aceasta a cerut despăgubiri foarte mare dorind o îmbogățire fără just temei. Potrivit dispozițiilor art.23 din Constituție și art.5 CEDO, până la judecată, recurentul inculpat se bucură de prezumția de nevinovăție.
Pentru considerentele enunțate mai sus, a pus concluzii de admitere a recursului, casarea încheierii și pe fond a se dispune înlocuirea măsurii arestării cu măsura de a nu părăsi localitatea. A cerut ca instanța să aibă în vedere că deși in cauză sunt patru inculpați numai doi sunt arestați, ceilalți doi sunt liberi și este vorba de aceleași fapte.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat a pus concluzii de admitere a recursului, casarea încheierii și a se dispune înlocuirea măsurii arestării cu măsura de a nu părăsi țara având în vedere cele reținute în sarcina sa și probele din dosar. In cauza de față este vorba de o ilegalitate evidentă deoarece deși sunt 4 inculpați doar doi dintre ei sunt arestați. Cu privire la inculpații arestați se reține că ar putea influența martorii dar pentru inculpații care sunt în libertate nu s-a pus problema că ar putea influența martorii și că și pentru ei legea prevede aceleași limite de pedeapsă. Deși nu a contestat convorbirile telefonice, conținutul acestora nu îi plasează pe aceștia în câmpul infracțională și nici nu confirmă că infracțiunile pentru care sunt cercetați prezintă grad de pericol deosebit de ridicat. Planșa foto realizată în bar nu conduce la ideea că s-a produs racolarea părților vătămate. Deși s-au făcut afirmații că infracțiunile s-au consumat în Spania și Marea Britanie acestea nu au fost dovedite cu probe. In cauză trebuie făcută o departajare clară asupra tentativei, infracțiunii sau a infracțiunii care nu a existat deloc, urmând a fi pusă în discuție o schimbare a încadrării juridice.
Pentru cele arătate mai sus a pus concluzii de admitere a recursului, casarea încheierii și apreciind că nu există motive care ar influența mersul cercetării judecătorești să se dispună înlocuirea măsurii arestării cu măsura de a nu părăsi țara.
Procurorul având cuvântul a susținut că încheierea pronunțată de instanța de fond este temeinică și legală, că temeiurile care au condus la luarea acestei măsuri nu au dispărut și impun în continuare menținerea măsurii. Instanța a fost sesizată cu soluționarea cauzei și există posibilitatea ca aceștia să influențeze și să facă presiuni asupra părților vătămate și a martorilor. Faptul că s-ar pune în discuție o eventuală schimbare a încadrării juridice nu schimbă cu nimic situația, instanța a apreciat corect că există indicii date de probatoriul administrat până la acest moment că faptele săvârșite sunt grave în sensul că au racolat părțile vătămate cu forța pentru a se prostitua, că acestea s-au petrecut în Italia, Anglia, Norvegia și cu ajutorul celorlalți doi coinculpați, că prezintă pericol social iar pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani.
A pus concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt a solicitat admiterea recursului însușindu-și concluziile puse de apărătorul său.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt a solicitat admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate învederând că nu a făcut nici un rău părților vătămate și că le-a iubit pe toate.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursurilor penale;
Prin încheierea din 24 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, în temeiul art.3002Cod procedură penală coroborat cu art.160 al.3 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpaților șu -.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în fapt următoarele;
Inculpatul, a fost cercetat și trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, prev. și ped. de art. 12 al. 1, 2 lit. a din Legea 678/2001, modificată prin Legea 287/2005, instigare la săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. și ped. de art. 25. pen rap. la art. 12 al. 1, 2 lit. a din Legea 678/2001, modificată prin Legea 287/2005, tentativă la săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. și ped. de 20. pen. rap la art. 12 al. 1, 2 lit. a din Legea 678/2001, modificată prin Legea 287/2005 și trafic de persoane prev. de art.12 alin.l, 2 lit.a din aceeași lege, cu aplicarea art. 37 lit. b pen. și art. 33 lit. a pen.
S-a reținut că în perioada lunilor mai - iunie 2007, preluat-o de la inculpatul pe partea vătămată, de 23 de ani, recrutată de acesta prin înșelăciune, căreia i-a asigurat transportul până în Italia, unde, a fost preluată de soția sa, care a cazat-o și a obligat-o să se prostitueze, iar în perioada octombrie - noiembrie 20076 determinat cu intenție pe inculpatul să o recruteze pe partea vătămată, în vârstă de 20 de ani, în vederea transportării în Marea Britanie, unde urma să fie supusă exploatării sexuale. De asemenea, în cursul lunii martie 2008, în înțelegere cu soția sa, a încercat să o recruteze pe partea vătămată, prin promisiuni mincinoase, în vederea transferării în Marea Britanie pentru a fi exploatată sexual, prin obligarea la practicarea prostituției, iar în cursul lunii martie 2008, în aceeași modalitate, împreună cu și, au recrutat pe partea vătămată, în vârstă de peste 18 ani, ce urma a fi transportată în Norvegia în același scop.
Inculpatul, fost cercetat și trimis în judecată pentru săvârșirea a două infracțiuni de trafic de persoane prev. și ped. de art. 12 al. 1, 2 lit. a din Legea 678/2001, modificată prin Legea 287/2005 și trafic de persoane prev. de art.12, alin.l, 2 lit.a din aceeași lege, cu aplicarea art.37 lit. și art. 33 lit. a pen. activitatea infracțională constând în aceea că în luna noiembrie 2007, la solicitarea inculpatului a recrutat-o pe partea vătămată ce urma a fi transferată în Marea Britanie, unde urma să practice prostituția în folosul inculpaților, iar în luna martie 2008, prin promisiuni mincinoase, împreună cu inculpații și au recrutat-o pe partea vătămată care urma să fie exploatată sexual în Norvegia.
S-a constatat că inculpații și au fost cercetați și trimiși în judecată pentru infracțiuni de trafic de persoane, fapte apreciate ca prezentând un grad ridicat de pericol public întrucât aduc atingere libertății vieții sexuale și a libertății de mișcare a persoanei. De asemenea, faptele reținute în sarcina inculpaților prin actul de sesizare a instanței sunt sancționate de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, aspect care imprimă un grad sporit de pericol public și făptuitorului.
Având în vedere faptele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, pericolul public pe care îl prezintă acestea precum și împrejurarea că cercetarea judecătorească se află în faza de început, nefiind audiate părțile vătămate, inculpații și nefiind administrate probe, s-a constatat că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu au dispărut, că lipsirea de libertate a inculpaților este justificată, motiv pentru care în baza art.art.300/2 cu referire la art.160/b alin.3 Cod procedură penală, s-a dispus menținerea acesteia.
Pentru aceleași motive ce au fost deja expuse mai sus, s-au respins ca nefondate cererile de revocare a măsurii preventive precum și cererile de înlocuire a acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, cereri formulate cu ocazia dezbaterilor prezentate de apărătorii angajați ai inculpaților.
Împotriva încheierii au declarat recurs la pronunțare, inculpații.
Oral, prin apărător, inculpatul a solicitat admiterea recursului și pe fond înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea.
În dezvoltarea motivelor s-a arătat că lăsarea inculpatului în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, deoarece în cauză sunt doar patru părți vătămate, nu s-a făcut dovada că inculpatul a primit bani din săvârșirea infracțiunii, el fiind cel contactat de părțile vătămate.
În plus, inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Inculpatul a solicitat de asemenea înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi țara, în cauză fiind vorba de o inechitate, deoarece deși sunt 4 inculpați, doar 2 sunt arestați preventiv. Or, în aceste condiții, nu se poate pune problema că doar prin lăsarea în libertate a acestora din urmă ar putea fi influențați martorii din prezenta cauză.
Verificând încheierea pe baza motivelor invocate și a lucrărilor dosarului, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept în condițiile art.3856al.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursurile nu sunt fondate.
Potrivit art.136 Cod procedură penală unul din scopurile măsurilor preventive este de a asigura buna desfășurare a procesului penal.
Neavând natura unei " pedepse", luarea măsurilor preventive nu aduce atingere prezumției de nevinovăție, principiu care funcționează pe tot parcursul procesului penal.
Pe de altă parte, este de remarcat că, prin concluziile asupra recursurilor s-a solicitat înlocuirea măsurii privative de libertate cu o măsură neprivativă de libertate, dar motivele au vizat de fapt revocarea măsurii, ambii inculpați susținând că lăsarea lor în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică și nu ar influența negativ desfășurarea procesului penal.
În mod corect însă, prima instanță a constatat că se mențin temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive, deoarece până în prezent, în cursul judecății nu s-a administrat nicio probă.
În același timp, sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art.148 lit. f Cod procedură penală, deoarece pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților este pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și sunt probe că lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică. La aprecierea acestei din urmă condiții se are în vedere nu numai rezonanța pe care o are infracțiunea de trafic de persoane, dar și datele ce caracterizează persoana fiecărui inculpat.
Din fișele de cazier rezultă că ambii inculpați au fost condamnați, existența antecedentelor penale relevând nu doar perseverență infracțională, dar și lipsă de respect față de valorile ocrotite de lege, cu atât mai mult cu cât traficul de persoane constituie una dintre cele mai condamnabile forme de exploatare a ființei umane.
Din considerentele arătate, în temeiul art.38515pct.1 lit. b Cod procedură penală se vor respinge recursurile ca nefondate.
Se va constata că ambii inculpați au fost asistați de avocați aleși, iar în baza art.192 al.2 Cod procedură penală, pe temeiul culpei procesuale va fi obligat fiecare dintre ei la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondate recursurile declarate deinculpații și, împotriva încheierii din data de 24.iunie.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Constată că inculpații au fost asistați de avocați aleși.
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală obligă pe fiecare recurent să plătească statului câte 50 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 27.06.2008, în prezența inculpaților arestați.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Vorniceasa Ioana, Adrian Bogdan, Ene Ecaterina
GREFIER,
Red. înch.--
Red.dec. recurs -
Tehnored.
2 ex.
30/30.06.2008
Președinte:Vorniceasa IoanaJudecători:Vorniceasa Ioana, Adrian Bogdan, Ene Ecaterina
