Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 445/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 445
Ședința publică din data de 22 August 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liviu Herghelegiu Președintele secției penale
JUDECĂTOR 2: Marcian Marius Istrate
JUDECĂTOR 3: Daniela
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G) împotriva încheierii din 07.08.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal au răspuns: recurentul inculpat - în stare de arest, asistat de avocat de la Baroul Constanța, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr. 51688/22.08.2008, avocat de la Baroul Galați, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar și avocat de la Baroul Galați, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că dosarul se află la primul termen, după care:
Apărătorii aleși ai recurentului inculpat având pe rand cuvântul, solicită a se trece la dezbateri, întrucât nu au cereri de formulat în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public nu are cereri de formulat în cauză.
Curtea, constată cauza în stare de soluționare și în conformitate cu prevederile art. 38513alineatul 1 Cod procedură penală acordă cuvântul părților în dezbateri.
Avocat având cuvântul în susținerea motivelor de recurs invocate de inculpatul recurent în cauză, precizează că acestea vizează măsura preventivă dispusă în cauză.
În cauză, s-a dispus suspendarea judecății de mai mult timp, aceasta stând în nelucrare de câteva luni, urmare a exercitării unui drept procesual recunoscut de Constituție.
În al doilea rând, arată că cercetarea judecătorească la acest moment suspendată, a finalizat administrarea tuturor probelor care au fost propuse de către procuror; toți martorii propuși în acuzare au fost audiați, fiind de audiat doar doi inculpați propuși de inculpat în apărare.
Față de acest motiv, consideră că nu ar avea cum, în situația în care lăsat în libertate, inculpatul să pericliteze într-o formă sau alta, aflarea adevărului.
Solicită a se constata că în cauză nu există persoane care să vorbească despre faptul că inculpatul, într-o formă directă sau indirectă, a adus atingere sănătății prin vânzarea de droguri.
Supune în atenția Curții, faptul că martorii din această cauză au vorbit despre faptul că ar fi văzut pe inculpat într-o stare euforică, presupuneau că inculpatul s-ar fi ocupat cu astfel de activități, din manifestarea acestuia oarecum exagerată vis a vis de celelalte persoane.
În fața instanței de judecată cu prilejul cercetării judecătorești, martorii și-au mai nuanțat declarațiile date anterior, motiv pentru care apreciază că pericolul concret al inculpatului nu poate fi în momentul de față reflectat doar prin limitele de pedeapsă, acesta trebuie să se dovedească prin alte împrejurări.
Solicită a se constata că în această cauză nu s-a depus vreo autorizație a procurorului, prin care să fi autorizat în mod legal investigatorul și colaboratorul pentru a procura droguri de la inculpat.
Consideră că după 1 an și 2 luni de arestare preventivă s-ar impune a fi avute în vedere alte motive de natură a conduce la această concluzie.
Solicită a se aprecia asupra elementelor ce ar mai putea fi verificate de instanță, respectiv vârsta inculpatului, lipsa antecedentelor penale - argumente la fel de pertinente pentru a fi avute în vedere la momentul de față.
Inculpatului i se impută că ar fi traficat 24 de pastile ecstasy și solicită a se aprecia în comparație cu alte cauze aproape similare, în care Curtea de APEL GALAȚIa admis recursul și a dispus ca anumite persoane să fie eliberate, urmând a fi cercetate în stare de libertate.
În concluzie, apărătorul ales solicită admiterea recursului, casarea în parte a încheierii recurate și înlocuirea măsurii preventive a arestării în măsura obligării de a nu părăsi localitatea prevăzută de art.145 Cod procedură penală.
Avocat, apărător ales al recurentului inculpat solicită înlocuirea măsurii arestării preventive a recurentului inculpat - cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, cerere ce a fost formulată și în fața instanței de fond și care a fost respinsă.
În susținerea cererii, apărătorul invocă următoarele argumente: consideră că măsura nu se justifică având în vedere lipsa pericolului concret pentru ordinea publică a acestuia, la acest moment.
Solicită a se constata că lad osar nu sunt date sau probe din care instanța să ajungă la concluzia că judecarea inculpatului în stare de libertate ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică. În acest sens invocă și lipsa antecedentelor penale ale inculpatului.
Totodată, invocă rezonabilitatea duratei unei măsuri preventive, situația fiind destul de delicată în speța de față, inculpatul fiind arestat preventiv de 1 an și 2 luni, perioadă care a egalat pedepse de condamnare în alte cauze în care era vorba de droguri de risc. Într-adevăr în cauză este vorba de droguri de mare risc, dar cantitatea este mică, respectiv 24 de pastile.
Referitor la declarațiile martorilor la care se face referire de judecătorul fondului, că ar reprezenta indicii temeinice pentru a se menține măsura arestării preventive, consideră că la acest moment nu mai pot fi avute în vedere, mai ales că aceștia, cu excepția unui, și-au schimbat depozițiile în mod justificat, ținând seama de proba științifică administrată în cauză;
În cursul urmăririi penale martorii au spus că au și consumat câte o J de pastilă, motiv pentru care procurorul a dispus trimiterea acestora la spital pentru efectuarea analizelor medicale, constatându-se că probele prelevate au ieșit negative.
Referitor la procesele verbale încheiat între investigator și colaborator, cu care se face dovada împrejurărilor că pastilele au fost luate de la inculpat.
Consideră că la acest moment nu se mai justifică măsura arestării preventive a inculpatului și solicită înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, sens în care invocă disp. art. 136 al. 8 Cod procedură penală.
Avocat în susținerea recursului declarat de recurentul inculpat înțelege să se refere la noțiunea termenului rezonabil de arestare preventivă:
În acest sens invocă dispozițiile art. 6 paragraful și susține că durata rezonabilă a procesului penal are în vedere ca și comportamentul persoanei în cauză.
O altă conotație a noțiunii termenului de arestare preventivă, sens în care invocă art. 5 paragraful 3 și din această perspectivă la care se raportează astăzi, solicită a se observa că diferențierile dintre texte de lege invocate mai sus au fost făcute chiar de către Curtea Europeană în cauza "Stogmuller împotriva Austriei" la care a făcut referire pe larg în nota de concluzii scrise.
Chiar dacă durata arestării judecății penale nu depășește termenul rezonabil, cea a arestării preventive o poate face. Durata arestării preventive se raportează la alte aspecte și anume circumstanțele cauzei și a pericolului pentru ordinea publică. Chiar dacă pericolul pentru ordinea publică a existat la început, cu trecerea timpului acesta se diminuează.
În privința investigatorului sub acoperire, solicită a se constata că la dosarul cauzei, în condițiile în care ceilalți martori și-au retractat puțin declarațiile, singurele probe - puternice - rămân aceste declarații ale investigatorilor sub acoperire.
Spune în atenția Curții legalitatea și modul în care a fost efectuată această investigație sub acoperire.
Potrivit practicii CEDO, sens în care invocă cauza "Teixeira de împotriva Portugaliei" s-a statuat că folosirea unor agenți infiltrați, ai poliției este contrară art. 6 din CEDO în măsura în care aceștia sunt provocatori.
În acest sens, invocă principiul loialității probelor, care este constatat în practica CEDO și confirmat de întreaga practică judiciară și presupune că se interzice folosirea oricărei strategii sau manopere ce are drept scop provocarea comiterii unei infracțiuni sau obținerea unui mijloc de probă, prin manopere dolozive.
Invocă prevederile art. 64 alin. 2 Cod procedură penală cu privire la probele obținute în mod nelegal și solicită a se avea în vedere că inculpatul nu are antecedente penale, nu exista vreun indiciu că acesta ar fi vândut și înainte droguri, fiind vorba de interpretări date de organele de poliție pe baza anumitor cuvinte folosite în jargonul acestora.
Totodată, solicită a se avea în vedere că nu s-au găsit droguri la percheziția imobiliară efectuată la domiciliul inculpatului.
În baza art. 38515pct. 2 Cod procedură penală și art. 38517alin. 2 Cod procedură penală solicită admiterea recursului declarat în cauză de inculpatul, casarea încheierii recurate și în rejudecare să se constate că nu se mai mențin temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive și în baza art. 160 alin. 2 Cod procedură penală revocarea arestării preventive și înlocuirea acesteia cu măsura obligării inculpatului de a nu părăsi localitatea, cu precizarea obligațiilor ce se impun.
Solicită punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.
Reprezentantul Ministerului Public având în vedere concluziile pune în cauză se cel de al treilea apărător al recurentului inculpat, cu privire la agenții provocatori din prezenta cauză. Consideră că nu se poate reține că există vreun act de provocare din partea acestora și procesele verbale întocmite în cauză nu dovedesc nici pe departe o asemenea atitudine din partea investigatorului sub acoperire sau a colaboratorilor desemnați în mod legal în prezenta cauză.
Aceste organe judiciare au avut la bază informații preluate din interceptările convorbirilor telefonice din care rezulta cu certitudine că inculpatul realizează activități ce se circumscriu noțiunii de trafic de droguri.
Totodată, solicită a se avea în vedere că provocarea nu poate exista la infracțiunea de deținere de droguri.
Consideră că spețele invocate de apărător, respectiv cauza contra Lituaniei, nu se aplică în prezenta cauză în cea ce privește agenții sub acoperire, întrucât nu a existat provocare din partea acestora, conform proceselor verbale și transcrierea convorbirilor telefonice.
Referitor la rezonabilitatea duratei măsurii arestării preventive, într-adevăr se face distincție între măsura preventivă și dreptul prev. în art. 5 din CEDO, cât și art. 6 care vizează un proces echitabil.
Motivul și imputabilitatea unor intervale de timp în care fie judecata a stagnat, fie măsura arestării preventive a subzistat, este în aceeași măsură judecat și statul prin organele judiciare dar și persoana împotriva căreia s-a dispus măsura. Solicită a se constata că 1/3 din perioada în care inculpatul a stat arestat s-a datorat unui demers corect procesual, dar pe care și l-a asumat inculpatul la data la care și-a însușit recursul și solicitat sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea excepției invocate.
Consideră că nu se poate reține că s-ar fi încălcat termenul rezonabil al duratei arestării preventive sau al judecății cauzei.
Referitor la pericolul pentru ordinea publică, solicită a se constata că de la ultima menținere a măsurii arestării preventive și până în prezent, nu au intervenit și nu au fost adminJ. mijloace de probă și nici nu au fost evidențiate situații care să conducă la concluzia că între timp ar fi devenit incidente prevederile art. 139, 140 sau 141 din Codul d e procedură penală.
Singurul aspecte pe care instanța îl poate analiza în plus, este cel invocat astăzi de cel de al treilea apărător ce vizează rezonabilitatea măsurii.
Consideră că nu s-a diminuat nici pe departe pericolul pentru ordinea publică, ținând seama de faptele comise de inculpat, de o gravitate deosebită, infracțiuni de trafic de droguri de mare risc, ținând seama și de atitudinea procesuală adoptată de acesta pe parcursul cercetărilor.
Întrucât măsura arestării preventive a inculpatului s-a dispus în mod corect, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Avocat solicitând cuvântul în replică, solicită a se constata că până la acest moment nu au fost depuse la dosar autorizațiile pentru investigatorul sub acoperire și nu s-a dat dreptul inculpatului să pună întrebări martorilor acuzării, respectiv investigatorilor sub acoperire cu privire la aspectul ce vizează provocarea.
Reprezentantul Ministerului Public în replică, solicită a se constata că s-a dispus atașarea acelor autorizații însă s-a constatat că acestea au caracter secret, că un asemenea document nu poate fi desecretizat, datorită dispozițiilor legale în materie există o anumită restricție; ulterior s-a modificat legea și s-a permis ca aceste autorizații să nu mai aibă caracter secret, dovadă că în alte dosare apar fără probleme.
Nu a fost niciodată condamnat procedeul de a fi desemnați investigatorii sub acoperire și în toate deciziile pronunțate cu privire la folosirea unui asemenea mijloc de probă sau a mijloacelor tehnice de interceptare nu s-a referit la modalitatea în care statul a stabilit regulile de funcționare ci s-a referit la faptul că acestea mijloace fie au fost folosite ca unic mijloc pentru condamnarea inculpatului sau fie că aceste autorități s-au purtat în mod abuziv în sensul că ele au fost cele care au inițiat săvârșirea infracțiunii și nu inculpatul.
Avocat invocă principiul egalității în ceea ce privește cunoașterea probelor într-un proces penal, având în vedere că în cauza de față apărarea nu poate verifica legalitatea probelor adminJ. în dosar.
Avocat consideră că acele procese verbale trebuie să aibă un suport legal și anume, autorizația, aceasta nu a fost depusă la dosar și instanța nu s-a pronunțat. Consideră că în cauză, din punct de vedere material nu s-a identificat nici o cantitate de droguri care să fi fost luată direct de la inculpat.
Reprezentantul Ministerului Public în replică, solicită a se avea în vedere că aceea autorizație nu este probă în accepțiunea Codului d e procedură penală sau principiilor invocate de către CEDO.
Avocat solicită a se avea în vedere că legiuitorul vorbește despre acte procesuale și acte procedurale; consideră că autorizația constituie actul procesual, potrivit art. 224 Cod procedură penală, pentru că investigatorul poate face investigații numai în baza unei autorizații iar proba - mijlocul de probă - procesul verbal constituie actul procedural.
Reprezentantul Ministerului Public în replică, susține că actul procesual reprezintă manifestarea de voință iar în speță se solicită atașarea actului procedural - a mijlocului tehnic, și nu actul procesual care reprezintă manifestarea de voință a organului judiciar de a lua o măsură, înscrisul prin intermediul căruia se pune în aplicare și de trece de la manifestarea de voință la un lucru concret.
Avocat consideră că tocmai această autorizație determină manifestarea ulterioară a probelor; toată activitatea incriminată și înscrisă în cele trei procese verbale, pot fi reținute ca legale de către instanță.
Conform prevederilor art. 38513alineatul ultim Cod procedură penală se acordă ultimul cuvânt recurentului inculpat - care solicită admiterea recursului întrucât este arestat de 1 an și 2 luni.
Curtea, declarând închise dezbaterile, rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr- inculpatul a formulat recurs împotriva încheierii de ședință din 07.08.2008 a Tribunalului Galați pronunțată în dosar n-.
Prin încheierea de ședință din 07.08.2008 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr- s-a dispus menținerea stării de arest preventiv a inculpatului - și respingerea ca nefondată a cererii formulate de inculpat, privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă.
Pentru a dispune astfel instanța de fond, Tribunalul Galați, a avut în vedere că inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul nr.37/D/2007 din 19.09.2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Biroul Teritorial Galați, pentru săvârșirea infracțiunii de deținere și trafic de droguri de mare risc, prev.de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea prev.de art.41 alin.2 Cod penal.
Instanța de fond a apreciat că se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului ( art.148 lit.f Cod proc.penală) și că nu au apărut temeiuri noi care să justifice înlocuirea măsurii arestării preventive.
Împotriva încheierii de ședință din 07.08.2008 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr-, în termen legal a formulat recurs inculpatul -, criticând încheierea atacată pentru netemeinicie și nelegalitate.
A arătat inculpatul, prin apărătorii săi aleși, că:
- cercetarea judecătorească a fost aproape finalizată, mai fiind de audiat doar doi martori, propuși în apărare de către inculpat. Probele adminJ. până în prezent nu confirmă învinuirea, martorii audiați menținându-și poziția procesuală, într-un mod din care rezultă că inculpatul nu se face vinovat de fapta săvârșită;
- că lăsarea în libertate a inculpatului nu ar prezenta pericol social concret pentru ordinea publică, raportat la numărul mic de pastile "" (24) traficate și la faptul că inculpatul nu este consumator de droguri;
- că singurele probe în acuzarea sa sunt procesele verbale întocmite de investigatorul sub acoperire și colaboratorul acestuia.
Rezultă în mod clar că inculpatul a fost provocat să comită infracțiunea, încălcându-se astfel prev. de art.68 alin.2 Cod procedură penală.
A invocat în acest sens soluțiile pronunțate de în cauzele " împotriva Lituaniei" și "Teixeira de împotriva Portugaliei:
- ca durată rezonabilă a arestării preventive a fost depășită și a invocat cauza "Tamași împotriva Franței".
A solicitat revocarea arestării preventive sau înlocuirea acesteia cu o altă măsură preventivă, neprivativă de libertate.
Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele, Curtea apreciază că acesta este nefondat, din următoarele considerente:
- cercetarea judecătorească a fost aproape finalizată, mai fiind de audiat doi martori, propuși în apărare de către inculpat. Judecata cauzei a fost însă suspendată, inculpatul invocând excepția de neconstituționalitate. aceste cereri și acțiuni, care tind la suspendarea judecății, inculpatul a acceptat ca judecarea cauzei sale și implicit starea de arest preventiv să fie menținută până la soluționarea de către Curtea Constituțională a excepției de neconstituționalitate invocate.
Abia după finalizarea cercetării judecătorești instanța de fond va analiza și corobora probele, statuând asupra vinovăției sau nevinovăției inculpatului.
Faptul că martorii au revenit în declarații în fața instanței de fond, nu reprezintă un criteriu absolut de apreciere a vinovăției, cunoscut fiind că probele nu au o valoare dinainte stabilită fiind rolul instanței de a aprecia care dintre ele reprezintă adevărul și de a le corobora între ele.
- Curtea apreciază că fapta inculpatului în conținutul ei concret și împrejurările în care a fost comisă prezintă pericol social concret raportat la natura drogurilor deținute și traficate ( droguri de mare risc) numărul pastilelor traficate (24) perioada de timp în care au fost săvârșite faptele, cât și de poziția subiectivă a inculpatului.
Inculpatul nu era consumator de droguri, cunoscând efectul nociv al acestora asupra sănătății, în schimb vindea astfel de droguri unor alți tineri, la un preț destul de ridicat, având reprezentarea implicațiilor pe care faptele sale le au asupra sănătății altor persoane.
- analiza cauzelor pronunțate de CEDO invocate în apărare de către inculpat, vizează o altă situație permisă.
În spețele prezentate statul prin organele sale de poliție, au provocat săvârșirea infracțiunii, instigându-l pe inculpat la comiterea acesteia.
În speța de față, statul prin autoritățile sale au cules informații că inculpatul ar deține și ar vinde droguri de mare risc și prin investigatorul și colaboratorii sub acoperire au cumpărat droguri, așa cum ar fi procedat orice cetățean.
În cazul de față rapoartele investigatorului sub acoperire și ale colaboratorilor acestuia nu sunt singurele probe care demonstrează vinovăția inculpatului, ele coroborându-se cu restul probelor, "clasice" respectiv: declarațiile martorilor, procesele-verbale de transcriere a înregistrărilor telefonice, etc.
Așa cum am arătat, după finalizarea cercetării judecătorești instanța de fond urmează să analizeze aceste probe și să atribuie fiecăruia valoarea probantă corespunzătoare.
- cu privire la durata rezonabilă a arestării preventive, Curtea apreciază raportat la complexitatea cauzei, dar și la poziția procesuală a inculpatului că această durată rezonabilă nu a fost atinsă.
Așa cum se arată în practica CEDO durata rezonabilă a arestării preventive trebuie avută în vedere de la caz la caz, funcție de particularitatea fiecărui caz în parte și de poziția procesuală a inculpatului.
Inculpatul a avut în cursul urmăririi penale o poziție procesuală nesinceră, a refuzat să colaboreze cu organele de anchetă și încercat minimalizarea gravității faptelor săvârșite.
Pe parcursul cercetării judecătorești a avut aceiași parte procesuală nesinceră și a exercitat mai multe acțiuni care deși legale, tind către limita abuzului de drept procesual.
Prin exercitarea acestor acțiuni, inculpatul și-a asumat riscul tergiversării soluționării cauzei sale.
Așa fiind și văzând și prev.de art.3851pct.1 lit.b Cod proc.penală, art.141 Cod proc.penală și art. 192 alin.2 Cod proc.penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul - împotriva încheierii de ședință din 07.08.2008 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosar nr- și va obliga inculpatul la plata către stat a cheltuielilor judiciare ocazionate de judecarea prezentului recurs penal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul (fiul lui și, născut la data de 09.09.1985 în G, domiciliat în G,-, -. 25, CNP -, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G) împotriva încheierii din 07.08.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22.08.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.LH/26.08.2008
Tehnored.
2 ex./26 august 2008,
Fond:
Președinte:Liviu HerghelegiuJudecători:Liviu Herghelegiu, Marcian Marius Istrate, Daniela
