Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 459/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

Ședința publică de la 08 Iulie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Maria Cenușă

JUDECĂTOR 2: Ancuța Gabriela Obreja Manolache

Judecător - -

Grefier -

DECIZIA PENALĂ Nr. 459

Ministerul Public reprezentat de procuror

Pe rol judecarea recursului formulat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Iași, împotriva încheierii de ședință din 03.07.2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr-, prin care s-a dispus menținerea măsurii de arestare preventivă față de inculpat.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat de av., apărător ales.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele mai sus arătate cu privire la prezența părților și a modului de îndeplinire a procedurii de citare, după care:

Instanța procedează la identificarea inculpatului după datele de stare civilă.

Interpelat fiind inculpatul arată că menține recursul formulat și că nu dorește să dea declarație în fața instanței de recurs.

Interpelate, părțile arată că nu au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Av. solicită admiterea recursului și judecarea inculpatului în stare de libertate. Prin încheierea recurată instanța de fond a verificat și menținut măsura de arest preventiv față de inculpatul reținând că din materialul probator administrat ar rezulta, indicii care să demonstreze că pericolul pentru ordinea publică nu s-a diminuat și că se impune menținerea acestei măsuri pentru buna desfășurare a procesului penal.Atâta timp cât instanța a făcut trimitere la materialul probator se impune o minimă aplecare asupra situației de fapt și a se constata ca inculpatul nu este singura persoana implicată în acel accident rutier. Ar trebui analizată conduita fiecărei persoane implicate și a modului în care au fost respectate regulile de circulație. Se reține că victimele nu au avut nici o culpă, dar nu se observă că în timp ce inculpatul avea posibilitatea să circule și pe sensul contrar, deoarece în acel loc nu era linie continuă, victimele nu aveau ce căuta pe carosabil. s-a apreciat că pericolul pentru ordinea publică este de actualitate, dar în ultimele 3-4 luni nu a mai apărut în presa locală nici un articol legat de acel accident, fapt ce denotă că opinia publică nu mai este interesată. Din corespondența purtată de inculpat cu una dintre părțile vătămate rezultă că acea persoană a înțeles situația reală. Au fost depuse acte în circumstanțierea inculpatului, din care rezultă comportamentul acestuia, fiind cunoscut ca o persoană liniștită, fără alte abateri. Măsura de arest fost menținută și pentru buna desfășurare a procesului penal, dar cauza este deja în apel, probele au fost administrate de instanța de fond, situația de fapt fiind clarificată. raportat la materialul probator administrat, la stadiul procesuala la cauzei și la persoana inculpatului, apreciază că cele 10 luni petrecute în stare de arest preventiv sunt suficiente, chiar dacă pedeapsa aplicată de instanța de fond este de 4 ani închisoare. Instanța de fond a reținut largi circumstanțe și a aplicat o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege. Până la rămânerea definitivă a sentinței de condamnare solicită judecarea inculpatului în stare de libertate.

Reprezentantul Ministerului Public arată că încheierea de ședință pronunțată de Tribunalul Vaslui la data de 3.087.2009 este legală și temeinică și răspunde cerințelor stabilite de legiuitor în sarcina judecătorului în ceea ce privește verificarea legalității și temeiniciei măsurii de arest preventiv. Recurentul a invocat astăzi aspecte care nu aveau cum să influențeze soluția, respectiv conduita celorlalți participanți la trafic și dezinteresul presei față de evoluția cauzei. Măsura preventivă a fost verificată prin prisma normelor legale în materie. Nu se poate a face abstracție de modalitatea de comitere a faptei - inculpatul a săvârșit o faptă cu intenție care a avut efect săvârșirea altei fapte din culpă, care a dus la decesul unei persoane. Temeiurile inițiale subzistă și în prezent, motiv pentru care solicită respingerea recursului ca nefondat.

Av. solicitând cuvântul în replică arată că fapta care a condus la decesul victimei a fost comisă din culpă, chiar dacă anterior se săvârșise o altă faptă cu vinovăție.

Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită să fie judecat în stare de libertate până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, arătând că regretă fapta în urma căreia au rămas distruse trei familii.

Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.

Ulterior deliberării:

INSTANȚA

Prin încheierea de ședință din 3.07.2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr- s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, constatându-se că aceasta este legală și temeinică, măsura urmând a fi verificată în termenul prevăzut de art.160 ind. b alin.1 Cod procedură penală.

Pentru a dispune altfel, tribunalul a reținut următoarele:

Prin adresa nr- din 30.06.2009, Judecătoria Vasluia înaintat Tribunalului Vaslui dosarul nr- privind pe inculpatul pentru soluționarea apelului formulat de inculpat împotriva sentinței penale nr.765 din 11.06.2009.

Întrucât față de inculpatul, prin sentința penală nr. 765 din 11.06.2009, s-a dispus menținerea arestării preventive, tribunalul a procedat la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive.

Tribunalul reține că, prin Încheierea nr. 26 din 18.09.2008, dată în dosarul nr- al Judecătoriei Vaslui, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de omor din culpă faptă prevăzută și pedepsită de art. 178 Cod penal.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vasluis -a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de omor din culpă prevăzută de art. 178 alin. 2, 3, 5 Cod penal, pe parcursul cercetării judecătorești la fond procedându-se la verificarea, periodic, în termenul prevăzut de art. 160 ind. b Cod procedură penală, a legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive.

Prin sentința penală nr. 765/11.06.2009 a Judecătoriei Vaslui, s-au dispus, în latură penală, următoarele:

S-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de către inculpat, prin apărător, din infracțiunea de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. 2, 3 și 5 Cod penal, astfel cum a fost reținută prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui nr. 2570/P/2008, în infracțiunea de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. 1 și 5 Cod penal.

A fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. b) Cod penal și art. 74 alin. 2 Cod penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. b) Cod penal.

În baza art. 71 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei.

În baza art. 350 alin. 1 Cod de procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive și starea de arest preventiv a inculpatului .

În baza art. 88 alin. 1 Cod penal, a fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 18.09.2008 la zi, inculpatul fiind arestat preventiv prin Încheierea de ședință nr. 26 din data de 18.09.2008, pronunțată de către judecător din cadrul Judecătoriei Vaslui în dosarul nr-, în baza căreia a fost emis mandatul de arestare preventivă nr. 28/U/18.09.2008, în prezent inculpatul fiind încarcerat în Penitenciarul Iași.

Tribunalul, verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă, respectiv cele prevăzute de art. 143 și art. 148 lit. f Cod procedură penală, subzistă, nu s-au schimbat cu nimic și impun, în continuare, privarea de libertate a inculpatului.

Stabilirea vinovăției sau nevinovăției inculpatului apelant urmează a se face, desigur, numai după finalizarea judecății, însă probațiunea administrată în faza urmăririi penale, dar și în fața instanței de fond, pune în evidență existența unor indicii temeinice în sensul art.143 Cod procedură penală care justifică menținerea măsurii arestării preventive față de inculpat.

Cu privire la pericolul pe care l-ar reprezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpatului - condiție a arestării preventive prevăzută de dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală - instanța apreciază că acest pericol derivă din împrejurările în care ar fi comisă fapta dedusă judecății, dar și din urmările produse, fiind vorba de o infracțiune care s-a soldat cu un număr de trei victime, comisă pe fondul consumului de băuturi alcoolice (inculpatul avea o îmbibație alcoolică de 1,85.%o) și amploarea acestui fenomen infracțional. Nu se poate susține că nu ar prezenta pericol social fapta săvârșită de către inculpatul în condițiile în care fapta dedusă judecății este o infracțiune din culpă, deoarece unul dintre elementele complexului infracțional, respectiv conducerea în stare de ebrietate, a fost comis cu intenție.

În termenul prevăzut de art.141 Cod procedură penală încheierea a fost recurată de inculpat și criticată pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurentul susține că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, iar procesul penal se poate desfășura în condiții normale și fără a se menține detenția provizorie.

Inculpatul face referire atât la circumstanțele reale, invocând culpa concurentă a victimelor - deși prin sentința instanței de fond nu a fost reținută, dar invocă și conduita sa anterior comiterii infracțiunii, perioada de 10 luni de când este arestat preventiv, stadiul procesual al cauzei când probatoriile au fost deja administrate, regretul pe care îl manifestă.

Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate dar și din oficiu, în limite procesuale, Curtea constată că recursul nu este întemeiat, pentru considerentele ce urmează:

Aspectele invocate de recurent nu constituie prin ele însele argumente care să justifice revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive, în condițiile prevăzute de art.3001alin.(2) Cod procedură penală.

Tribunalul Vaslui, instanță investită cu judecarea apelului, verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive în raport de art.3002cu referire la art.160 ind. b Cod procedură penală a reținut în mod corect că nu s-au modificat temeiurile arestării preventive, ele nu au încetat și subzistă în continuare.

Referindu-se la prima condiție impusă de art.148 lit. "f" Cod procedură penală, invocând probatoriul deja administrat de instanța de fond, s-a reținut în mod judicios că acesta relevă participația inculpatului la ansamblul faptic incriminat și configurează vinovăția acestuia.

Este adevărat că inculpatul este acuzat de săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art.178 alin.2, 3, 5 Cod penal, dar unul din elementele complexului infracțional, și anume conducerea în stare de ebrietate, a fost comis cu intenție.

Tocmai acest aspect trebuie avut în vedere, alături de alte elemente la decelarea unui risc suplimentar ce l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatului.

Nu există nicio garanție că inculpatul nu ar putea recurge la o conduită de același fel, așa încât societatea se impune a fi protejată.

Constatând că nu sunt motive de casare a încheierii recurate, în temeiul art.385 ind.15 pct.1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului.

Văzând și dispozițiile art.192 al.2 Cod procedură penală ce reglementează plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Iași, împotriva încheierii de ședință din 3.07.2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr-, încheiere pe care o menține.

Obligă pe recurent să plătească statului suma de 50 lei (RON) cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 8.07.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - - - -

Grefier,

-

Red.

Tehnored.

Tribunalul Vaslui:

-

-

17.VII.2009.-

2 ex.-

Președinte:Maria Cenușă
Judecători:Maria Cenușă, Ancuța Gabriela Obreja Manolache

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 459/2009. Curtea de Apel Iasi