Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 470/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 470/

Ședința publică din 02 iulie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Maria Tacea judecător

JUDECĂTOR 2: Constantin Cârcotă președinte secție

JUDECĂTOR 3: Mița Mârza

Grefier: - -

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror

- din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI

.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 22.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în cauză a răspuns inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de av., în baza împuternicirii avocațiale din 23.06.2009 eliberată de Baroul Galați - Cabinet individual.

Procedura legal îndeplinită.

S- a făcut referatul cauzei, după care:

Întrebat fiind, inculpatul recurent arată că își menține recursul declarat împotriva încheierii din data de 22.06.2009,prin care s-a menținut arestarea sa preventivă.

Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul inculpatului arată că, aparent, inculpatul este trimis în judecată pentru o infracțiune deosebit de gravă, dar, în situația de față, se pare că din actele aflate la dosarul cauzei, există mari dubii cu privire la situația în care a decedat victima din cauza de față. S-a reținut că aceasta era în comă alcoolică, având o îmbibație de alcool de 2,97 %0, iar în urma unei altercații pe care tot ea provocat-o, a fost lovită cu un fund de lemn. Solicită a se reține faptul că fundul de lemn prin însăși destinația sa nu este un obiect a produce moartea cuiva și să se aibă în vedere că nici lovitura nu a fost aplicată nici măcar cu muchia acestui obiect, ci cu partea mai lată, ceea ce exclude din capul locului, intenția inculpatului de a suprima viața victimei.

Solicită a se avea în vedere elementele noi, că instanța de fond a admis cererea formulată de apărare și a avut în vedere și concluziile reprezentantului parchetului, care a arătat că există, funcție de cele două rapoarte de constatare medico-legală, inadvertențe cu privire la decesul victimei, respectiv între raportul de constatare medico-legală efectuat la G - unde se arată că aceasta a decedat ca urmare a complicațiilor produse de bronhopneumonie și răspunsul primit de la Institutul de medicină legală I, unde se arată că victima a decedat datorită hemoragiei cerebrale, pe fondul consumului exagerat de băuturi alcoolice și a apreciat că un punct forte în decesul acesteia l-a avut acest consum de alcool.

În acest context, din capul locului,inculpatul a spus că nu se consideră vinovat în nici un fel de producerea evenimentului nedorit,privind decesul victimei. Ori, existând mari dubii cu privire la cauzele care au condus la decesul acesteia, pentru că la dosarul cauzei există acte din care rezultă că a mai fost operată la cap din cauza unui hematom, că și în acest context s-a produs și acest hematom subdural, dar nu există nici un fel de dată certă că, indiferent dacă i s-ar fi aplicat acea lovitură cu fundul de lemn, sau dacă nu, ea oricum avea posibilitatea să se împiedice și să cadă, având în vedere coma alcoolică în care se afla și în acest context, având în vedere persoana inculpatului caracterizată de toți cei care au fost audiați atât în faza de cercetare, cât și în faza din fața instanței de judecată l-au caracterizat ca o persoană deosebit de calmă, ponderată, nu a intrat niciodată în conflict cu legea penală, un familist convins.

Având în vedere și prezumția de nevinovăție care trebuie să dăinuie pe tot parcursul cercetării judecătorești, consideră că inculpatul poate fi cercetat în stare de libertate,până la elucidarea tuturor situațiilor invocate în dosarul cauzei. Se pot face discuții și cu privire la încadrarea juridică a faptei, dar nu este cazul ca la acest timp să facă aceste precizări. Cert este că nu există nici un real pericol pentru ordinea publică, nu există nici o temere că acesta ar mai putea săvârși o infracțiune de o asemenea natură.

Solicită să se aibă în vedere și faptul că din s-a reținut scuza provocării în ceea ce-l privește pe inculpat și consecințele care decurg din acest lucru, sens în care solicită a se avea în vedere și limitele de pedeapsă care ar putea conduce instanța la pronunțarea unei sentințe, în condițiile în care îl va găsi vinovat de săvârșirea faptei. Cert este că apreciază că inculpatul poate fi cercetat în stare de libertate, că nu există pericol, că există elemente noi care au condus la schimbarea celor care au condus la arestarea preventivă a acestuia și din acest considerent solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii din 22.06.2009 și în rejudecare, să nu se mai prelungească măsura arestării preventive, eventual a se dispune înlocuirea măsurii preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, pentru că acesta nu are nici măcar posibilitatea de a face vreun demers în acest sens.

Reprezentantul Ministerului Public arată că împrejurările în care s-a comis fapta,în opinia sa, conferă acesteia o gravitate socială deosebită, situație care se răsfrânge și asupra pericolului pe care l-ar reprezenta prezența inculpatului în stare de libertate. Face referire la împrejurarea că inculpatul știa foarte bine la momentul în care i-a aplicat lovitura victimei, că aceasta suferise o intervenție chirurgicală la capo, aproximativ cu doi ani înainte de săvârșirea faptei,de asemenea, la ultimul termen de judecată au apărut elemente noii,dar din păcate pentru inculpat, care pledează în favoarea accentuării vinovăției cu care a acționat și nu a diminuării acesteia.

Solicită a se avea în vedere că prin raportul Comisiei de avizare a raportului de constatare medico-legală efectuat la I,care a fost sesizată cu avizarea raportului de necropsie efectuat la G, s- a ajuns la concluzia că legătura de cauzalitate între faptă comisă și urmare nu este indirectă, ci este directă, la care s-a adăugat și factorul suplimentar,deci fondul pe care s-a produs această faptă fiind starea de ebrietate. Ori, și această stare de ebrietate era cunoscută de către inculpat în momentul în care s-a comis fapta. Acesta nu i-a aplicat lovitura respectivă fără să cunoască faptul că victima era într-o stare avansată de ebrietate, situație în care de asemenea, îi poate fi imputată și este în defavoarea sa. Nu știe cum poate fi interpretată în favoarea sa, eventual sub aspectul reținerii art.73 lit.b Cod penal.

Pentru aceste considerente, apreciază că în mod corect instanța a reținut măsura arestării preventive, urmând ca pe parcursul cercetării judecătorești să se lămurească acea mică inadvertență care există între anumite date din raportul de necropsie și cel de la I, care este în măsură să agraveze situația inculpatului și nu de natura reținerii unei nevinovății, ci va accentua intenția directă cu care a acționat și nu de a conduce la împrejurarea că acesta nu a avut reprezentarea a ceea ce se întâmplă, într-o eventuală cerere de schimbare a încadrării în art. 183 Cod penal. Pentru aceste considerente solicită respingerea recursului declarat ca fiind nefondat, cu obligarea recurentului inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Inculpatul recurent este de acord cu ce a spus apărătorul său. Arată că are 64 de ani, nu a dat intenționat, îi pare rău de ceea ce s-a întâmplat, în 40 de ani de căsătorie nu a avut niciodată nici o problemă, a muncit 43 de ani și nu a avut de a face cu instanța, nu a jignit, nu a furat, pentru el a fost un ghinion pur și simplu.

CURTEA

Asupra recursului penal de față:

Inculpatul a declarat recurs împotriva încheierii de ședință din data de 22.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de 22 iunie 2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Galația dispus, în baza disp.art.3002proc.penală și art.160 al.3 proc.penală, menținerea măsurii arestării preventive al inculpatului.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Galația reținut următoarele:

Examinând actele și lucrările dosarului îndeplinite până la momentul de față, instanța a apreciat că se mențin temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive, rezultând indicii temeinice - în sensul art.143 pr.pen -de natură a crea presupunerea că inculpatul a savârșit o faptă prevăzută de legea penală.

În acest sens sunt procesul verbal de cercetare la fața locului, raportul de constatare medico - legală ( din care rezultă că moartea victimei - a fost violentă și s-a datorat hemoragiei meningo - cerebrale traumatice în evoluția căreia a survenit o bronhopneumonie, leziunile traumatice putând fi produse prin loviri active cu corpuri dure ), declarațiile martorilor, -, toate acestea coroborate cu declarațiile inculpatului date în faza de urmărire penală, ocazie cu care acesta recunoaște că a aplicat victimei o lovitură cu latul fundului de lemn în zona capului, după ce aceasta l-a lovit cu același corp contondent în zona spatelui.

Totodată, având în vedere gravitatea ridicată a infracțiunii presupus a fi săvârșită, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, natura și importanța relațiilor sociale cărora li s-a adus atingere ( fiind vorba despre o infracțiune contra vieții ), modalitatea și împrejurările concrete în care se reține că a fost săvârșită fapta ( pe fondul unui conflict spontan și al provocării din partea părții vătămate aflată sub influența băuturilor alcoolice), precum și rezonanța unei astfel de fapte în rândul comunității, se apreciază că subzistă și temeiul prev. de art. 148 lit. f pr.pen. lăsarea în libertate a inculpatului prezentând și la acest moment un pericol concret pentru ordinea publică.

În raport de probele administrate până în prezent, se apreciază că nu au intervenit modificări în ceea ce privește împrejurările de fapt avute în vedere inițial și nici date noi privind persoana inculpatului, astfel că, văzând și disp. art. 139 alin. 1.pr.pen. cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, nu poate fi primită.

Împrejurarea reținerii comiterii faptei în condițiile prev. de art. 73 lit. b pen. nu vine să diminueze pericolul pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului, având în vedere celelalte circumstanțe în care a fost săvârșită fapta (asupra soției, prin lovirea activă în zona capului, în condițiile în care inculpatul cunoștea că victima suferise o intervenție chirurgicală la cap în anul 2007 ) precum și urmarea produsă.

Împotriva încheierii de ședință pronunțată de instanța de fond a declarat recurs inculpatul, criticând-o ca netemeinică.

Apărătorul ales arătat că inculpatul nu prezintă pericol social pentru ordinea publică și că nu se consideră vinovat de moartea soției sale, care la momentul conflictului se afla într-o stare avansată de ebrietate și că, lovitura aplicată de inculpat acesteia nu ar fi o cauză directă a decesului survenit.

Recursul este nefondat.

Analizând încheierea de ședință recurată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, precum și pe baza susținerilor inculpatului-recurent, Curtea constată că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică.

Nu poate fi reținută apărarea inculpatului potrivit căreia lovitura aplicată victimei nu ar constitui "causa proxima" a decesului acesteia, întrucât concluziile expertizelor dispuse în cauză, compararea rezultatelor acestora, precum și întinderea răspunderii inculpatului, fiind probleme de fond, nu vor fi discutate în această fază procesuală.

Problema care se pune în cauza de față este pericolul social prezentat de inculpat în situația în care ar fi judecat în stare de libertate și care, la momentul procesual actual, se menține, întrucât se mențin temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri.

Inculpatul-recurent nu a prezentat nici o probă din care să reiasă ca s-ar fi schimbat aceste temeiuri, ba mai mult, din susținerile acestuia reiese că nu regretă fapta săvârșită și nici nu se consideră în vreun fel vinovat de decesul victimei.

Într-adevăr inculpatul a acționat fiind provocat de victimă, însă această activitate a victimei nu justifică în nici un fel fapta inculpatului, aceea de a suprima viața acesteia, mai ales că inculpatul avea cunoștință de starea precară de sănătate în care se afla soția sa, care suferise o intervenție chirurgicală la cap și, fiind în stare avansată de ebrietate, capacitatea sa de apărare era diminuată.

Pentru aceste considerente, Curtea consideră că inculpatul prezintă în continuare pericol pentru ordinea publică, motiv pentru care, în baza disp.art.38515al.l pct.l lit.b și C.P.P. art.141 C.P.P. va respinge recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 22.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, ca nefondat și îl va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 al.2 din același cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpatul - fiul lui si, născut la data de 30.05.1945 in G, domiciliat în Mun.G,-, jud.G, posesor al CI seria - nr.- eliberată de Poliția Mun.G la data de 15.06.2001, CNP -, în prezent deținut in Penitenciarul Galați, împotriva încheierii de ședință din 22.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.

În baza art.192 alin.2 Cod pr.penală,obligă pe inculpatul -recurent la plata sumei de 30 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică din 02.07.2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red.dec.jud.

Jud.fond

Tehnored.CG/2 ex./07.07.2009

Președinte:Maria Tacea
Judecători:Maria Tacea, Constantin Cârcotă, Mița Mârza

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 470/2009. Curtea de Apel Galati