Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 473/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMANIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALA NR.473/
ȘEDINȚA PUBLICĂ din 10 2008
PREȘEDINTE: Constantin Cârcotă JUDECĂTOR 2: Marcian Marius Istrate Mița
JUDECĂTORI - - - -
-
GREFIER - I - grefier șef secție penală
MINISTERUL PUBLICa fost reprezentat de
PROCUROR -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind judecarea recursului declarat de inculpatul, în prezent deținut în Penitenciarul Galați, împotriva Încheierii de ședință din 2.09.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Galați. Prin care s-a menținut măsura arestării preventive.
La apelul nominal a răspuns inculpatul,în stare de arest, asistat de avocat, avocat ales în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei arătându-se că recursul a fost declarat de avocat, după care;
La întrebarea instanței, inculpatul declară că își însușește recursul declarat de avocat.
Apărătorul inculpatului și procurorul nu au cereri prealabile de formulat.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul inculpatului, avocat ales, susține că recursul declarat este întemeiat și solicită modificarea încheierii atacate, în sensul de a se constata că nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive luată față de inculpat. Din lucrările dosarului se poate trage concluzia că inculpatul nu este mai vinovat decât alte persoane implicate în cauză, audiate în calitate de martori, printre care și numitul, doar a fugit după victimă, nu a reușit să o lovească. Aceasta a fost lovită de o altă persoană. La dosar se află un raport de expertiză traseologic din care rezultă că lovitura care a cauzat moartea victimei a fost aplicată cu același cuțit, categoric de aceeași persoană. Se mai descrie o tăietură de foarfece, pe îmbrăcămintea victimei, fără să dea explicație dacă se coroborează cu vreo urmă de violență. Acea tăietură, de 90 cm pe cămașa victimei, a fost făcută de cadrele medicale pentru a facilita intervenția. În acest context, față de ce s-a stabilit prin radiografia traseologică a loviturii, converg spre ideea că o singură persoană a aplicat lovituri. Mai există, în acest moment la dosar, declarația unui martor sub acoperire care vorbește despre prezența a două persoane, dar că cel care era aplecat asupra victimei era o persoană solidă, corpolentă, grasă, trăsături fizice care corespund celeilalte persoane din cauză. Inculpatul era undeva în spatele acestuia. Este posibil să se comită o eroare judiciare. La început, măsura arestării era justificată, sub presiunea străzii, a probelor inițiale. Inculpatul se poate face vinovat de cel mult o tăinuire, dar pentru aceasta nu se mai justifică pe mai departe menținerea măsurii arestării preventive. Solicită a se aprecia pentru a se evita o condamnare pe nedrept.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului și casarea încheierii atacate ca netemeinică și nelegală.
Procurorulapreciază recursul declarat în cauză ca nefondat. Probele adminJ. în cauză până la acest moment conduc la presupunerea rezonabilă că inculpatul este autorul infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, conform art.143 Cod procedură penală. Acest lucru rezultă din declarațiile unui număr mare de martori care l-au indicat modalitatea în care inculpatul împreună cu celălalt coinculpat, s-au apropiat de victimă, respectiv a martorilor și, cel din urmă cu identitate protejată. Aceștia au declarat că victima a fost lovită de ambii inculpați, în mod repetat cu pumnii și picioarele și cu un obiect contondent. Au explicat în mod clar cum victima a fost pusă în imposibilitate de a se apăra. Corect s-a reținut aceeași încadrare juridică pentru ambii inculpați. Procurorul care a întocmit rechizitoriul a indicat o multitudine de hotărâri pronunțate de instanța supremă ca practică judiciară. Atunci când loviturile sunt aplicate de două persoane și au ca rezultat imposibilitatea victimei de a se apăra, atunci ambele persoane au calitatea de autor la infracțiunea mai gravă datorită ajutorului dat.
În mod corect s-a dispus menținerea arestării preventive apreciindu-se că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică. Solicită respingerea recursului ca nefondat.
Inculpatul, în ultimul cuvânt, susține că și el ar trebui să aibă calitatea de martor. Nu înțelege de este arestat și ceilalți martori sunt liberi. A fost la fața locului. Declarațiile martorilor nu sunt relevante, se contrazic. Este nevinovat, nu a luat parte la lovirea victimei.
După închiderea dezbaterilor și deliberare,
CURT EA
Asupra recursului penal de față,
Examinând actele și lucrările dosarului reține următoarele;:
Prin încheierea de ședință din 02.09.2008 Tribunalul Galați, în baza art. 3002și art. 160 Cod pr. penală a dispus menținerea măsurii arestării preventive pentru inculpații și respingând totodată ca nefondată cererea de înlocuire a acestei măsuri cu o altă măsură preventivă.
S-a apreciat că se impune menținerea stării de arest a inculpaților și întrucât aceștia sunt trimiși în judecată în stare de arest preventiv pentru comiterea infracțiunii de omor calificat, faptă extrem de gravă prin consecințele produse.
Inculpații sunt cunoscuți cu antecedente penale, iar lăsarea lor în libertate nu este nici necesară, nici oportună, întrucât s-ar crea un sentiment de insecuritate în comunitatea locală, inculpații putând să comită alte fapte penale.
Pedepsele prevăzute de lege sunt mai mari de 4 ani închisoare, iar pericolul pentru ordinea publică rezultă din natura și gravitatea faptei săvârșită de inculpați.
Probele adminJ. în faza de urmărire penală, în special declarațiile de martori indică că ambii ar fi fost participanți la săvârșirea infracțiunii de omor asupra victimei, aceste aspecte fiind dovedite în special cu declarațiile celor 12 martori audiați.
Măsura preventivă a arestării trebuie să aibă și un caracter educativ și preventiv, descurajant, pentru alte persoane care ar fi tentate să comită fapte foarte grave.
Pentru aceste motive s-a menținut în continuare măsura arestării preventive față de ambii inculpați.
Întrucât nu s-au schimbat motivele ce au determinat arestarea preventivă a inculpaților, nefiind îndeplinite condițiile art. 139 Cod procedură penală, prima instanță a apreciat că nu se poate înlocui măsura arestării preventivă cu o altă măsură.
Împotriva acestei încheieri, în termenul prevăzut de lege, a declarat recurs inculpatul.
Prin motivele de recurs susținute de apărătorul ales, se apreciază că măsura arestării preventive a inculpatului nu se mai justifică deoarece după administrarea probelor a rezultat că inculpatul recurent nu ar fi coautor la infracțiunea de omor calificat ci cel mult un tăinuitor.
Recursul declarat de inculpatul-recurent este nefondat.
Din verificarea încheierii dată de instanța de fond și analiza probelor existente la dosar până la data prezentei, Curtea constată că măsura dispusă este temeinică și legală.
Astfel prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați inculpații și au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat constând în aceea că în noaptea de 8/9.06.2008, pe fondul unei stări conflictuale, în loc public, au lovit pe victima cu pumnii și picioarele și simultan cu un obiect tăietor-înțepător (cuțit tip baionetă) peste tot corpul, cauzându-i leziuni ce i-au produs moartea.
Din probele adminJ. până la acest moment procesual rezultă că la dosar sunt indicii care susțin acuzațiile aduse inculpatului recurent chiar dacă acesta susține că nu a agresat efectiv victima.
Împrejurarea că inculpatul are o contribuție mai mică sau mai mare, directă ori indirectă la săvârșirea infracțiunii pentru care este trimis în judecată este o problemă ce privește judecata pe fond a cauzei, când urmează a se stabili dacă acesta este vinovat și în caz afirmativ pentru ce infracțiune va răspunde penal.
Din probe rezultă de asemenea că inculpatul a fugit de la locul faptei încercând să se sustragă de la urmărirea penală dar și faptul că acesta face parte dintr-o grupare predispusă la fapte penale aspecte ce justifică și ele ținerea sa în stare de detenție preventivă.
Pe de altă parte este cunoscut că în astfel de cauze, în care inculpații sunt acuzați de comiterea unor fapte extrem de grave, impactul asupra comunității este deosebit de puternic iar menținerea ordinii publice, inclusiv a climatului de încredere al cetățenilor cu privire la eficiența luptei împotriva fenomenului infracțional, poate fi realizată doar prin luarea și menținerea unor măsuri preventive ferme față de inculpați.
În acest context Curtea nu poate primi susținerea inculpatului recurent, referitoare la faptul că lăsarea sa în libertate nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică, întrucât cauza de față a beneficiat de o puternică mediatizare, datorită notorietății persoanelor implicate și modalității de desfășurare evenimentelor, aspecte față de care se poate considera că punerea în libertate a inculpatului recurent ar afecta ordinea și siguranța publică existând totodată pericolul unor acte de violență între gruparea inculpatului și cea din care făcea parte victima.
Față de aceste considerente și având în vedere dispozițiile art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală urmează să se respingă ca nefondat recursul declarat de inculpat.
Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 2.10.1983 în G, domiciliat în G,-, -/6,.88, în prezent deținut în Penitenciarul Galați, CNP -, împotriva Încheierii de ședință din 2.09.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Galați.
Obligă pe recurentul-inculpat la plata sumei de 30 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 10 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
I
Red. - 16.09.2008
Tehnored. - 16.09.2008
2 ex
Fond:
Președinte:Constantin CârcotăJudecători:Constantin Cârcotă, Marcian Marius Istrate Mița
