Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 48/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.48
Ședința publică din 23 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Grosu Valerica Niculina
JUDECĂTORI: Grosu Valerica Niculina, Anti Silviu Crîșmaru
-
GREFIER.
*******
MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ J-T- BIROUL TERITORIAL BACĂU - este reprezentat legal prin procuror-
Pe rol fiind judecarea recursurilor penale declarate de inculpații, și G, împotriva încheierii din data de 15.01.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenții inculpați în stare de arest, asistată de avocat G în substituirea d-lui avocat, G asistat din oficiu de avocat în substituirea d-nei avocat, asistat de avocat ales, asistat de avocat ales .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Avocat depune la dosar încheierea din 17.01.2009.
Avocat G având cuvântul pentru recurenta inculpată A solicită amânarea cauzei pentru lipsa d-lui avocat, delegația sa de substituire fiind doar pentru solicitarea termenului, cerere formulată personal și de inculpata. Depune la dosar acte prin care face dovada lipsei la termenul din 21.01.2009.
Avocat având cuvântul pentru inculpatul recurent se opune la cererea formulată, solicitând eventual disjungerea cauzei în ceea ce privește soluționarea recursului formulat de inculpata si soluționarea recursurilor declarate de ceilalti inculpati..
Avocat pentru inculpatul O și avocat B pentru inculpatul -, având cuvântul pe rând de asemenea solicită disjungerea cauzei cu privire la soluționarea recursului declarat de inculpata A, cu privire la care urmează a se aprecia daca se acordă termen si soluționarea celorlalte recursuri.
Reprezentantul parchetului nu se opune la cererea de amânare a cauzei formulată de apărătorul recurentei inculpate și nici la cererea de disjungere a cauzei.
Instanța dispune disjungerea soluționării recursurilor formulate de inculpații, si G, șiacorda termen pentru soluționarea recursului declarat de inculpata la data de 26.01.2009, ora 10,oo, pentru când se va cita recurenta inculpata cu mențiunea aducerii din Penitenciarul Bacau.
Totodată pune în vedere apărătorului recurentei inculpate prin apărătorul care asigură substituirea la acest termen de judecată, ca în eventualitatea în care nu se poate prezenta să asigure substituirea, în caz contrat dosarul se va soluționa cu un apărător desemnat din oficiu.
Apărătorii recurentilor inculpati o, O, - si reprezentantul parchetului având cuvântul pe rând, precizează că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată recursurilor declarate de inculpatii O, O si - in stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului pentru următoarele considerente:
Dosarul este unul în care se judeca mai multe persoane, care au avut modalitati de tratament diferite.
Arată că din iunie 2008 în cauza de față nu s- mai făcut nimic, dosarul fiind suspendat și înaintat la Curtea Constituțională pentru soluționarea unei excepții de neconstituționalitate.
Consideră că nu se poate analiza vinovăția inculpaților și că pentru egalitate de tratament, se impune în condițiile în care subzistă prezumția de nevinovăție a inculpatului, punerea în libertate inculpatului și eventual obligarea inculpatului de a nu părăsi localitatea sau țara.
Arată că motivarea instanței de fond nu mai poate fi primită, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă.
Trebuie, în motivare să se facă referire strict la cauza de față, criticând motivarea instanței de fond, deoarece nu a observat realitatea.
Nu există nici o probă din care să rezulte că inculpatul a încercat să se sustragă sau că a încercat să influențeze vreo parte, astfel că temeiurile arestării nu se pot reține la nesfârșit.
Trebuie individualizat pentru fiecare inculpat in parte care sunt temeiurile pentru care se mai mențin impune privarea de libertate.
Inculpatul are 13 luni de când este arestat, în cauză neexistând suficiente probe administrate din care să rezulte vinovăția acestuia, considerând că prezumția de nevinovăție primează.
Ca temei al menținerii măsurii arestării preventive nu se poate reține faptul că inculpații au considerat un text de lege neconstituțional, acest temei neîncadrându-se în dispozițiile art. 148
C.P.P.Totodată arată că s- încălcat termenul rezonabil, dreptul la apărare al inculpatului și egalitatea de tratament.
Nu se poate reține că există pericol social dacă inculpatul ar fi lăsat în libertate.
Solicită a se avea în vedere și încheierea din 08.01.2009 prin care completul apreciat că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea masurii arestării preventive, argumente ce vin în sprijinul apărării inculpaților, chiar daca încheierea a fost recurata si s- trimis cauza spre rejudecare.
Aceasta instanță de fond s- pronunțat în două rânduri, în două modalități diferite.
Precizează că a fost apărător din oficiu pentru inculpatul care a fost de trei luni de zile pus în libertate și nu a creat nici un fel de probleme.
Solicită a se avea în vedere că inculpatul nu are antecedente penale si că provine dintr- familie organizată.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat G,solicită admiterea recursului pentru următoarele considerente.
În cauza de față este vorba de un grup infracțional de 7 persoane dintre care 3 persoane au fost puse în libertate. Pentru egalitate de tratament, consideră că si inculpatul - poate fi pus în libertate. Din iunie 2008 nhu s-au mai administrat alte probe în cauză și nu există probe din care să rezulte că inculpatul dacă af fi lăsat în libertate ar influența vreo persoana, parte în cauză. Acesta a încercat să-și dovedească nevinovăția, însă nu a reușit, considerând că, în stare de libertate ar avea posibilitatea de a-și formula apărările. Întradevăr acesta este recidivist însă acest lucru nu constituie un criteriu pentru a se menține starea de arest acestuia.
Inculpatul este arestat de 13 luni, față de acesta se poate lua o altă măsură,și anume aceea a obligării de a nu părăsi localitatea.
Solicită a se avea în vedere și încheierea Tribunalului Bacau din 08.01.2009 prin care s- dispus punerea în libertate a inculpatilor.
În concluzie solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond, revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului si punerea in libertate a acestuia, iar în subsidiar înlocuirea cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpatsolicită admiterea recursului în temeiul art. 385/15 pct.2 lit. c C.P.P. casarea încheierii recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare.
În subsidiar invocă netemeinicia încheierii atacate, solicitând reținerea cauzei spre rejudecare si pe fond, revocarea masurii arestării preventive inculpatului si punerea de îndată în libertate a acestuia.
Pe data de 8.o1.2009 instanța de fond s-a pronunțat cu privire la starea de arest a inculpatilor, încheierea fiind recurată de parchet, care a susținut alte motive. Din oficiu instanța de recurs a constatat că încheierea nu a fost motivată.
La data de 15.01.2009, s-a rejudecat cauza. Arată că verificat ambele încheieri, între acestea existând o diferență fundamentală. În prima încheiere s- motivat pentru fiecare inculpat în parte pe când în a doua încheiere nu s-a motivat pentru doi inculpați, motivându-se doar pentru și.
Curtea de Apel a trimis spre rejudecare cauza de mai multe ori pe acest considerent, respectiv faptul că încheierea nu a fost motivată.
Față de cele arătate mai sus, consideră că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 385/9 pct.9 C.P.P. încheierea necuprinzând motivele pe care se bazează dispoziția instanței.
În ceea ce privește netemeinicia hotărârii, solicită potrivit art. 385/15 pct.2 lit. C.P.P. casarea încheierii recurate, reținerea cauzei spre rejudecare si pe fond, punerea de îndată în libertate inculpatului, având în vedere că la instanța de fond, d-na judecător dispus punerea în libertate inculpaților, motivând în mod corect hotărârea.
Ulterior după liberarea inculpatului, despre care s-a făcut referire în motivare, instanța nu mai avea motiv să-l țină arestat pe inculpat. Depune la dosar încheierea din data de 17.01.2009, a Tribunalului Bacău privindu- pe inculpata din care rezultă că aceasta este arestată. S- reținut în încheierea atacată că inculpatul ar putea lua legătura cu această inculpată, însă această inculpată este arestată, astfel că acest argument nu mai subzistă.
În momentul în care inculpații au invocat egalitatea de tratament, au invocat- în raport de inculpații din prezenta cauză nu în raport de inculpatul.
Din data de 13.03. în cauza de față nu s- mai efectuat nici un act de procedură, din 19.06. dosarul fiind suspendat și înaintat la Curtea Constituțională. Se împlinește anul și sunt 13 luni de când inculpatul este arestat. Solicită a se avea în vedere că acesta nu are antecedente penale. La termenul din 08.01.2007 inculpatul a depus un act cu privire la din care rezultă că aceasta dansează într-un club și în momentul de față.
Sunt trei poziții diferite ale părților vătămate în cauză. S- formulat și cerere de strămutare a cauzei, astfel că dosarul va trena mai timp pe rolul instanțelor. Scopul măsurii arestării preventive este acela de a asigura buna desfășurare procesului penal, în momentul de față, apreciind că se poate realiza buna desfășurare procesului penal și cu inculpatul în stare de libertate.
Referitor la pericolul concret pentru ordinea publică arată că s-au făcut simple referiri la gravitatea faptei nu s- precizat nimic concret.
La art. 136 alin. 8 suntC.P.P. mai multe criterii de alegere măsurii.
La dosar s-au depus înscrisuri expres pentru demonstra că inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică, însă instanța a arătat că vor fi avute în vedere la pronunțarea hotărârii.
Reprezentantul parchetuluiavând cuvântul solicită respingerea recursurilor declarate de inculpații, O si - ca nefondate și menține5ea încheierii pronunțată de Tribunalul Bacău în dosar la data de 15.01.2009 ca fiind legală și temeinică.
Consideră că în mod corect instanța de fond reținut că nu au dispărut temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive și nu au intervenit elemente noi care să determine revocarea acestei masuri.
În măsura în care există date certe că inculpatul aflat în stare de detenție încercat să influențeze prin persoane interpuse victimele și martorii audiați în cauză, cei trei inculpați fiind cercetați pentru aceleași fapte- în cadrul unui grup infracțional organizat, consideră că detenția preventivă este justificată, fiind îndeplinită condiția existenței unui pericol de distrugere probelor, de presiuni asupra martorilor, așa cum prevede inclusiv jurisprudența CEDO.
Consideră că termenul rezonabil prevăzut de CEDO nu este depășit, în condițiile în care administrarea probatoriului în cauză este în fază de început, datorită repetatelor cereri de amânare și excepțiilor invocate de inculpați.
Nu este vina inculpaților că au invocat excepția de neconstituționalitate, dar consideră că invocarea acestei excepții nu poate fi utilizat ca un motiv pentru punerea în libertate a inculpatilor.
Atâta vreme cât codul d e procedură penală în vigoare, prevede suspendarea judecății în cazul invocării unei excepții de neconstituționalitate și totodată judecarea cauzei cu privire la menținerea stării de arest. Oricum, exceptia fost soluționată la data de 13.01.2009.
Dat fiind stadiul incipient al fazei judecății, există pericolul influențării victimelor și martorilor și consideră că, în raport de poziția inculpaților de nerecunoaștere faptelor în cursul urmăririi penale, măsura arestării preventive este necesară desfășurării în bune condiții procesului penal.
Avocat având cuvântul în replicăprecizează că mai exista un dosar in care inculpați sunt si, dosar în care inculpatul nu are nici o calitate. Se face vorbire de convorbiri telefonice, însă nu s-a găsit nici o cartelă telefonică.
Dacă cei care au acționat efectiv au fost puși în libertate, consideră că și inculpatul poate fi cercetat in stare de libertate.
Recurentul inculpatavând ultimul cuvânt, precizează că nu va influența părtile din cauză dacă va fi pus în libertate. Nu a recunoscut fapta pentru că nu a comis-o, deoarece era în Anglia. Solicită a se aprecia asupra recursului formulat în cauză.
Recurentul inculpatsolicită punerea în libertate inculpatului și înlocuirea măsurii cu obligarea de a nu părăsi localitatea, aratând că nu va influența nici o parte sau vreun martor.
Recurentul inculpatsolicită se avea în vedere că primează prezumția de nevinovăție și pentru egalitate de tratament, solicită punerea în libertate. Arată că nu face parte din acest grup infracțional. Cele doua părți vătămate a si El se contrazic în declarații.
Solicită i se oferi ocazia de a-și dovedi nevinovăția.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
supra recursului de față, constată următoarele:
Prin Încheierea de ședință din data de 15.01.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, în baza art.3002cu referire la art.160 din Cod pr.penală s-a menținut starea de arest preventiv a inculpaților, G, și, aflați în Penitenciarul Bacău.
S-a dispune plata din fondul special al a onorariilor avocaților desemnați din oficiu, constatându-se că inculpatul a fost asistat de avocat ales.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut faptul că inculpații, și G au fost trimiși în judecată alături de alte persoane, în stare de arest preventiv prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Bacău, pentru comiterea infracțiunilor de trafic de persoane, constituirea unui grup infracțional organizat și altele.
Arestarea preventivă a inculpaților a fost menținută succesiv prin încheierile Tribunalului Bacău din 24.iulie, 19.septembrie, 12.noiembrie, 13. noiembrie, 4 decembrie 2008. S-a considerat că se impune o nouă menținere a stării de arest a inculpaților, deși soluționarea în fond a cauzei este în continuare suspendată pentru argumentele ce vor fi arătate în continuare.
Termenul rezonabil al prevenției nu a fost depășit având în vedere complexitatea cauzei și comportarea inculpaților care au făcut tot ceea ce le-a stat în putință pentru tergiversarea soluționării cauzei.
Dacă excepția de neconstituționalitate ar fi fost invocată de instanță ori de către părțile vătămate, cererea inculpaților de a fi puși în libertate ar fi fost cât de cât justificată însă în speță, inculpații fiind cei care au invocat excepția, punerea lor în libertate pentru motivul că și așa soluționarea cauzei a fost suspendată nu este cu putință întrucât nu acesta trebuie să fie urmarea unui asemenea demers procedural.
Temeiurile avute în vedere la arestarea inițială a inculpaților sunt în continuare valabile. Așa după cum s-a arătat și prin încheierile anterioare, pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile deduse judecății sunt cu mult peste 4 ani închisoare. Nu au intervenit între timp modificări legislative prin care să fi fost micșorate pedepsele.
Pericolul pentru ordinea publică a fost definit în doctrină, drept temerea că, odată pus în libertate inculpatul ar comite alte fapte penale, ar declanșa reacții puternice în rândul opiniei publice, ar tulbura ordinea juridică, ar crea o stare de primejdie pentru raporturile sociale și normala lor desfășurare. Pericolul pentru ordinea publică, că și periculozitatea reprezintă o apreciere asupra comportamentului viitor al inculpatului. Aprecierea cerinței pericolului concret pentru ordinea publică presupune o analiză procedural penală, cât și o analiză criminologică. In cadrul examinării ambelor aspecte trebuie avute în vedere: natura și modalitatea concretă de săvârșire infracțiunii, gravitatea acesteia
Având în vedere considerațiile teoretice de mai sus, prima instanță a constatat că inculpatul, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 al.1-3 cu referire la art. 2 lit. a,b pct.12 din Legea 39/2003 modif. art.12 al.1,2 lit. și art. 13 al.1,2,3 rap. la art. 12 al.2 lit. a din Legea 678/2001 modif. prin Legea 287/2005, cu aplic. art. 41 al. 2. pen, totul cu aplic. art. 33 lit. a penal, constând în aceea că, începând cu anul 2003, pus bazele unei grupări infracționale organizate, structurată piramidal, în cadrul căreia se identifica ca și lider, din care făceau parte mai mulți membri, având reprezentarea neechivocă apartenenței sau sprijinirii grupului, respectiv, inculpaților, și inc. G (modalitatea sprijinirii grupării), a recrutat, transportat, cazat, în modalități incriminate penal - promisiuni mincinoase de muncă, constrângere fizică și/sau morală - partea vătămată majoră și părțile vătămate minore, ,. Probațiunea penală
Inculpata a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 al.1-3 cu referire la art. 2 lit. a,b pct.12 din Legea 39/2003 modif. art.12 al.1,2 lit. și art. 13 al.1,3 rap. la art. 12 al.2 lit. a din Legea 678/2001 modif. prin Legea 287/2005, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, totul cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că, începând cu toamna anului 2007, anterior identificându-se cu intermitențe, și alte asemenea conexiuni infracționale, a aderat la grupul infracțional organizat condus de inculpatul, a cărui membri erau inculpații, și în conexiune infracțională directă cu inculpatul G, care a sprijinit acest anturaj ilicit, s-a implicat în activități concrete de traficare și exploatare sexuală, asigurând prin atribuțiile sale concrete plasarea, cazarea și gestionarea directă a victimelor, realizând în acest mod produsul infracțional, pe care îl punea în principal la dispoziția a liderului grupării, rezultând date că aceleași acte ilicite a desfășurat și cu privire la alte părți vătămate majore, identificate intruziv.
Inculpatul, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 al.1-3 cu referire la art. 2 lit. a,b pct.12 din Legea 39/2003 modif. art.12 al.1,2 lit. și art. 13 al.1,3 rap. la art. 12 al.2 lit. a din Legea 678/2001 modif. prin Legea 287/2005, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod pen, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că, începând cu luna septembrie 2007, s-a identificat ca membru al grupului infracțional organizat condus de inculpatul, având reprezentarea evidentă a apartenenței la grupare; împreună cu ceilalți membri, în principal având cooperarea inculpatului și inculpatei, a traficat și asigurat exploatarea sexuală a victimelor, precum și a altor victime majore, care deși aflate în situații de victimizare, au dat declarații de martor, respectiv numitele și.
De asemenea s-a reținut că inculpatul menționat a cooperat cu inculpatul G privind demersurile de recrutare a părților vătămate minore și a, transportându-le pe acestea la domiciliul tatălui său, precum și la Barul Club din B, iar ulterior, la locația numitei, pentru scopul infracțional de exploatare sexuală.
Inculpatul (fost ), a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 al.1-3 cu referire la art. 2 lit. a,b pct.12 din Legea 39/2003, art. 13 al.1,2,3 rap. la art. 12 al.2 lit. a din Legea 678/2001 modif. prin Legea 287/2005, o infracțiune prev de art.12 al.1 din Legea 678/2001 modif. și o infracțiune prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. art.197 al.1 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și art. 37 lit a Cod penal,constând în aceea că a sprijinit gruparea infracțională organizată condusă de inc., făcând demersuri de recrutare, împreună cu inc., a părților vătămate și a, prin promisiuni de muncă mincinoase, în scop de exploatare sexuală, intenționând punerea lor la dispoziția liderului grupării menționat, iar asupra celei din urmă victime a materializat un act de abuz sexual, respectiv viol, în modalitatea tentativei.
De asemenea, în sarcina aceluiași inculpat s-a reținut un act individual de recrutare prin înșelăciune, și ulterior prin constrângere fizică și morală, obligând-o pe partea vătămată, pentru o perioadă de 2 săptămâni, în cursul lunii august 2007, să întrețină raporturi sexuale contra cost, în zone stradale de pe raza mun. B, în folosul lui exclusiv.
Privit din punctul de vedere al drepturilor omului, traficul de persoane este considerat o formă de sclavie. de ființe umane este una din cele mai grave forme de violare a drepturilor persoanelor, a demnității ori integrității acestora.
Față de această situație, autorii unor fapte atât de grave prezintă într-adevăr pericol pentru ordinea publică.
Pe plan european, Consiliul Europei a adoptat Convenția pentru lupta împotriva traficului de ființe umane, ratificată de țara noastră prin Legea nr.300/2006 și publicată în Monitorul Oficial al României partea I nr.622/19.07.2006, încheiată la Varșovia la 16.mai 2005 și care în art.28 a consacrat protecția victimelor, martorilor și persoanelor care colaborează cu autoritățile judiciare, fiecare țară a Uniunii Europene fiind obligată să adopte măsurile legislative și alte măsuri necesare pentru asigurarea unei protecții efective și adecvate față de posibilele represalii și intermediari în ceea ce privește victimele sau atunci când este necesar, pentru persoanele care furnizează informații privind infracțiunile respective sau care colaborează într-un alt mod cu autoritățile însărcinate cu investigarea și urmărirea, precum și pentru martorii care depun mărturie în dosar având ca obiect infracțiunile de trafic de ființe umane.
O atenție specială s-a acordat minorilor (alin.3 al art.28 din Convenția susmenționată) care prevede: "Orice copil victimă va beneficia de măsurile de protecția specială, ținând cont de interesul superior al acestuia".
In speță, printre victime sunt și minore.
In plus, art.30 consacrat procedurilor judiciare prevede:
"In conformitate cu Convenția pentru protecția drepturilor omului și libertăților fundamentale, în special art.6, fiecare parte va adopta acele măsuri legislative sau măsuri necesare pentru a garanta în cursul procedurilor judiciare:
a)protecția vieții private a victimelor și dacă este cazul a identității acestora;
b) siguranța victimelor și protecția împotriva intimidării, în conformitate cu condițiile prevăzute de dreptul intern și, în cazul victimelor copii, printr-o grijă specială acordată nevoilor copiilor și prin asigurarea dreptului lor la măsuri speciale de protecție.
Nu se poate pierde din vedere faptul că două dintre victimele traficului de persoane au cerut să li se asigure protecție (fila 401, 402 dosar urmă).
Pentru a fi exclusă posibilitatea intimidării victimelor se impune menținerea inculpaților în arest.
Punerea inculpaților în libertate nu este cu putință, nu numai pentru că victimele ar rămâne fără protecție dar și pentru a nu lăsa a se înțelege în rândul opiniei publice că justiția nu-și apără cetățenii vulnerabili care au nevoie de protecție, în condițiile în care potrivit Convenției pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în special prin art.6, țării noastre îi revine obligația ca în cazul procedurii în fața instanței să asigure siguranța victimelor și protecție față de intimidare. Mai mult decât atât, potrivit art.5 paragraful 1 lit.c din Convenția europeană este justificată privarea de libertate a unei persoane atunci când există pericolul de fugă, pentru a se sustrage judecății.
In speță, există pericolul ca liderul grupului infracțional organizat să fugă din țară (fila 44 dosar nr- a Curții Apel Bacău ) împreună cu fiul său.
Inculpata concubina inculpatului a fost arestată în lipsă, mandatul emis pe numele său neputând să fie pus în executare pentru susnumita a dispărut.
Prin urmare, existând un risc semnificativ cu privire la obstrucționarea cursului firesc al înfăptuirii justiției s-a considerat că se impune menținerea în continuare a stării de arest a inculpaților.
În ceea ce îi privește pe inculpații G și, aceștia fiind trimiși în judecată pentru trafic de persoane și aderarea la un grup infracțional organizat prezintă același pericol pentru ordinea publică, ca și în cazul primilor doi inculpați, diferențele care există între ei interesând fondul cauzei. Caracterizările favorabile inculpaților depuse la dosar interesează tot partea finală a procesului penal, respectiv individualizarea pedepselor nicidecum această fază a procesului penal.
Argumentul egalității de tratament cu a inculpatului - trimis în judecată într-un alt dosar penal nu este justificat pentru că aceasta din urmă persoană a fost trimisă în judecată pentru o altă infracțiune și în cursul procesului a avut o bună comportare, încă de la început, în timp ce inculpații din prezentul dosar au avut o comportare civilizată doar la ultimele termene de judecată.
Tribunalul a constatat că este îndeplinită cerința proporționalității care derivă din echilibrul care există între dreptul inculpaților la libertate individuală pe de o parte și necesitatea protecției ordinii publice împotriva pericolului pe care-l prezintă lăsarea lor în libertate, pe de altă parte.
Având în vedere cele de mai sus precum și pct.3 (1) și 7 din Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei (2006), prima instanță a constatat caracterul insuficient al altor măsuri preventive pentru realizarea cu aceeași eficiență a scopurilor prevăzute de art.136 alin.1 Cod pr.penală,și a dispus menținerea arestării preventive.
Împotriva acestei soluții au declarat recurs inculpații, G și.
Deoarece la termenul de judecată din data de 23 ianuarie 2009, apărătorul ales al inculpatei nu s-a putut prezenta fiind plecat la altă instanță, pentru garantarea dreptului la apărare al acesteia, Curtea a dispus disjungerea judecării recursului acesteia pentru data de 26 ianuarie 2009, ora 10.
Recurenții, și. în motivarea recursurilor declarate au invocat egalitatea de tratament cu inculpații puși în libertate - în condițiile în care recurenții sunt trimiși în judecată și pentru infracțiunea de adeziune la grup infracțional, trecerea termenului rezonabil de când stau arestați, existența prezumției de nevinovăție și nelegalitatea încheierii recurate prin nereferirea la fiecare inculpat în parte.
În ceea ce privește recursurile declarat de către recurenții inculpați, și G, Curtea consideră că acestea sunt nefondate.
În primul rând, încheierea recurată este motivată în mod corespunzător cu referire la situația fiecărui inculpat.
Pe de altă parte, scopul masurilor preventive este de a se asigura normala desfășurare a procesului penal, executarea pedepselor aplicate și repararea pagubei cauzate prin infracțiune. Pe de altă parte, prin aplicarea lor se previne săvârșirea de către inculpați de noi infracțiuni.
În cauza de față, Curtea constată că prima instanță în mod corect a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate.
Recurenții inculpați au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni sancționate cu pedepse de până la 15 ani închisoare, de o gravitate aparte, care conduce la concluzia că lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol public.
Din actele dosarului, dar și din datele ce caracterizează persoana fiecărui inculpat rezultă că recurenții inculpați nu recunosc comiterea faptelor pentru care sunt cercetați în pofida existenței unei bănuieli legitime, fundamentată în principal pe transcrierile înregistrărilor convorbirilor telefonice purtate de inculpați, declarațiile victimelor, depozițiile martorilor și procesele verbale privind perchezițiile domiciliare.
La dosarul cauzei există indicii temeinice care justifică presupunerea rezonabilă că inculpații sunt autorii infracțiunilor pentru care se efectuează urmărirea penală, și rezultă, din aceleași acte ale dosarului, existența unor dovezi concrete că lăsarea în libertate a acestora ar conduce la posibilitatea de încurajare altor persoane de comite fapte asemănătoare, de influențare mersului anchetei, de crea în sânul opiniei publice, în rândul colectivității, un sentiment de insecuritate, ceea ce impune justificat luarea măsurii arestării preventive, înlocuirea măsurii preventive cu obligarea de a nu părăsii localitatea sau țara fiind inoportună și inadecvată în acest stadiu, mai ales că judecarea cauzei este suspendată din inițiativa recurenților.
În ceea ce privește pretinsa egalitatea de tratament cu ceilalți inculpați din dosar care au fost puși în libertate, Curtea consideră ca nefondat acest argument în condițiile în care se analizează separat temeiurile care au impus arestarea preventivă a acestora.
Pentru toate aceste considerente, Curtea în baza art.38515al.1 pct.1 lit.b pr.pen. va respinge ca nefondate recursurile declarate de către recurenții inculpați, și G, împotriva Încheierii de ședință din data de 15.01.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău.
Se va lua act că recurenții și au apărători aleși.
În baza art.189 pr.pen. onorariul de avocat din oficiu, av., din Baroul Bacău, în sumă de 100 de lei, pentru recurentul. se va suporta din fondul și va fi inclus în cheltuielile judiciare.
În baza art.192 al.2 pr.pen. se vor obliga recurenții la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.38515al.1 pct.1 lit.b pr.pen. respinge ca nefondat recursurile declarate de către recurenții inculpați, și G, împotriva Încheierii de ședință din data de 15.01.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău.
Ia act că recurenții și au apărători aleși.
În baza art.189 pr.pen. onorariul de avocat din oficiu, av., din Baroul Bacău, în sumă de 100 de lei, pentru recurentul. se suportă din fondul și va fi inclus în cheltuielile judiciare.
În baza art.192 al.2 pr.pen. obligă recurenții și la câte 100 de lei cheltuieli judiciare către stat și inculpatul. la plata sumei de 200 de lei cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat, în care s-a inclus și onorariul avocatului din oficiu.
Disjunge judecata recursului declarat de către recurenta inculpată și acordă termen pentru judecarea acestuia pentru data de 26 ianuarie 2009, ora 10.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 23 ianuarie 2009, în prezența recurenților.
Președinte, JUDECĂTORI: Grosu Valerica Niculina, Anti Silviu Crîșmaru
- - - - -
-
GREFIER,
Red. .
Red, CG/26.01.2009
Tehnored PE/26.01.2009/2 ex
Președinte:Grosu Valerica NiculinaJudecători:Grosu Valerica Niculina, Anti Silviu Crîșmaru
