Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 484/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIE Nr. 484
Ședința publică de la 22 August 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Căliman
JUDECĂTORI: Carmen Căliman, Ioana Vorniceasa Bogdan Adrian
- -
GREFIER: - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU - a fost legal reprezentat de - procuror
La ordine a venit spre soluționare recursul formulat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din data de 19.08.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalul Bacău.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod pr.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns inculpatul, în stare de arest, asistat de av., apărător ales.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Apărătorul inculpatului și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat, pentru inculpat, arată că în cauza de față s-a făcut o imensă nelegalitate, magistrații ajungând să se contrazică între ei. Mai mult, la momentul sesizării instanței cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului, parchetul a formulat cerere de recuzare a magistratului care a fost investit, apreciind că există cauză de conexitate, prevăzută de art. 34 lit.d Cod pr.penală Cererea de recuzare a fost respinsă, însă în revista Dreptul nr. 1/2008 se arată că, Curtea Europeană, în vederea garantării dreptului la un proces echitabil, prevede garanțiile judecării cauzei în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege. Această imparțialitate presupune lipsa oricărei prejudecăți sau idei preconcepute cu privire la soluția ce trebuie pronunțată în cadrul unui proces.
este analizată în jurisprudența atât sub aspect subiectiv, cât și sub aspect obiectiv.
În ceea ce privește aspectul subiectiv, trebuie determinat dacă convingerile personale ale unui judecător pot influența soluționarea unei anumite cauze. Or, în cauza de față, magistratul care a dispus arestarea preventivă a inculpatului s-a pronunțat și cu privire la prelungirea acestei măsuri și totodată a fost investit și cu soluționarea dosarului în ceea ce-l privește pe făptuitorul principal. În consecință există suspiciuni cu privire la judecătorului, iar încheierea este lovită de nulitate absolută.
De asemenea, prin încheierea recurată s-a dispus conexarea prezentei cauze la dosarul nr-, dosar ce îl privește pe inc.. Acest lucru constituie o nelegelitate pentru inculpatul, deoarece conexarea reprezintă un act al cercetării judecătorești.
Judecătorul a dat dovadă de o părtinire evidentă a cauzei, nepronunțându-se cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice, chiar dacă în expozitivul încheierii face referire la acest aspect, comportându-se ca un procuror și încălcând astfel drepturile procesuale ale inculpatului. Deși cel care a constituit grupul infracțional și a săvârșit faptele a fost, inculpatul este trimis în judecată nu numai pentru infracțiunea de favorizare a infractorului ci și pentru aceea de constituire a unui grup infracțional organizat în vederea săvârșirii de infracțiuni. Însă, această din urmă infracțiune nu este dovedită, chiar din rechizitoriu rezultând că inculpatul nu a făcut altceva decât să-i procure inculpatului niște cartele telefonice.
În consecință, judecătorul trebuia să se pronunțe cu privire la schimbarea încadrării juridice înainte de a dispune conexarea cauzelor, întrucât de încadrarea juridică depinde și starea de arest a inculpatului.
Față de toate aceste aspecte, apreciază că încheierea din 19.07.2008 este lovită de nulitate absolută, fapt pentru care solicită admiterea recursului și să se dispună punerea de îndată în libertate a inculpatului.
În subsidiar, solicită casarea încheierii și trimiterea cauzei spre rejudecare întrucât motivarea acesteia nu este în concordanță cu aspectele invocate în ședință.
Reprezentantul parchetului arată că recursul formulat de inculpat este nefondat. La termenul din 19.08.2008 Tribunalul Bacăua pus în discuție doar menținerea stării de arest pentru inculpatul, aspectele invocate de apărătorul inculpatului vizând fondul cauzei.
În ceea ce privește competența instanței, arată că aceasta a fost sesizată prin rechizitoriul, iar infracțiunile respective sunt de competența tribunalului, conform Codului d e procedură penală, astfel că instanța era competentă să se pronunțe cu privire la starea de arest a inculpatului.
Referitor la conexarea cauzelor, arată că instanța nu a dispus acest lucru ci doar a trimis dosarul în Completul C 4 special, în vederea conexării, urmând ca acest complet să se pronunțe dacă există sau nu caz de conexitate.
Cu privire la starea de arest a inculpatului, arată că faptele comise de cei doi inculpați sunt foarte grave, au fost dovedite și sunt pedepsite cu închisoare mai mare de 4 ani, iar temeiurile care au dus la luarea acestei măsuri nu s-au modificat, având în vedere pericolul social, pericol ce rezidă din gravitatea faptei. De altfel, inculpatul a recunoscut că a comis infracțiunea de favorizare a infractorului, ajutându-l pe inculpatul să zădărnicească aflarea adevărului. Inculpații și au exercitat presiuni asupra părților vătămate pentru a le determina să-și modifice declarațiile.
Solicită respingerea recursului și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În replică, dl. avocat a arătat că între inculpat și procurorul de caz există o înțelegere, în sensul de oferi inculpatului o anumită protecție în schimbul cooperării. Or, până în acest moment inculpatul a cooperat cu organele de anchetă în vederea aflării adevărului.
Inculpatul, având cuvântul, arată că lasă soluția la aprecierea instanței.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra recursului penal de față constată următoarele
Prin încheierea de ședință din data de 19.08.2008 pronunțată de Tribunalul Bacăusa dispus în baza art. 300/2 Cod procedură penală menținerea stării de arest preventiv a inculpatului, aflat în curs de judecată pentru comiterea în concurs real și în stare de recidivă a infracțiunilor prev. de art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003 și art. 264 cod penal.
S- constatat că inculpatul și -A sunt arestați în altă cauză.
S-a trimis ds- la 4 special din 18 septembrie 2008 în vederea conexării cu dosarul -.
S-a constatat că inculpații și au fost asistați de avocați aleși, ceilalți inculpați având avocați desemnați din oficiu.
Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această încheiere de ședință, instanța de fond a reținut că prin încheierea din 7 iulie 2008 Tribunalului Bacău pronunțată în ds- a fost menținută starea de arest a inc.-constatându-se că instanța a fost legal investită cu soluționarea dosarului deoarece infracțiunea prev. de art. 7 din Legea 39/2003 se judecă în fond de către tribunal.
Avocatul ales al inc. a invocat din nou excepția necompetenței materiale a Tribunalului Bacău deși chestiunea fusese tranșată la termenul anterior de către un alt complet de judecată, ceea ce înseamnă că trebuie să înceapă cercetarea judecătorească.
S-a ivit însă o problemă: pentru o mai bună înfăptuire a justiției, care complet de cauze directe din cadrul Tribunalului Bacău este indicat să soluționeze în fond cauza: C9 ori C4 special care judecă în fond dosarul - privind pe, între cele două dosare existând o legătură de conexitate evidentă întrucât inculpatul a fost trimis în judecată printre altele pentru favorizarea inculpatului și apartenența la același grup infracțional organizat.
Repartizarea aleatorie a dosarelor nu exclude conexarea în caz de indivizibilitate sau conexitate.
Firește conexarea nu o poate dispune Completul 9 ci doar Completul 4 special dacă bineînțeles va considera că se justifică acest lucru, în acest moment impunându-se doar trimiterea dosarului în vederea conexării la Completul care judecă dosarul penal privindu-l pe
Inculpații prezenți prin apărătorii lor n-au fost de acord cu trimiterea dosarului la 4 special pentru că se impune schimbarea încadrării juridice din două infracțiuni prevăzute de art. 264 cod penal și art. 7 din Legea 39/2003 în una singură prevăzută de art. 264 cod penal.
Argumentele invocate de inc. privesc însă fondul cauzei. Mai mult decât atât, chestiunea a fost ridicată și la termenul anterior, dar fără succes.
În speță, Tribunalul Bacăua fost sesizat prin rechizitoriul procurorului, competența materială fiind determinată de încadrarea juridică dată faptei prin acest act de dispoziție al procurorului.
Așa cum s-a arătat mai sus la termenul din 7 iulie excepția de necompetență materială a fost respinsă, soluția fiind confirmată și de Curtea de APEL BACĂU.
Este posibil ca, în temeiul art. 334 cod pr. penală să se schimbe încadrarea juridică în cursul judecății, ori în speță, cercetarea judecătorească nu a început.
De regulă, schimbarea încadrării juridice a faptei se produce cu ocazia soluționării cauzei în fond ceea ce atrage individualizarea pedepsei în raport de noua încadrare juridică, mai severă sau mai puțin severă.
În unele cazuri însă, schimbarea încadrării juridice produce efecte și cu privire la desfășurarea în continuare a judecății în primă instanță.
Astfel, dacă noua încadrare juridică atrage competența unei instanțe superioare (Tribunal pentru tentativa de omor în loc de vătămare corporală gravă cu care a fost investită Judecătoria) prima instanță trebuie să-și decline competența, nemaifiind abilitată să judece cauza.
Nu se declină competența, ci se judecă în continuare cauza atunci când noua încadrare juridică rezultată în urma cercetării judecătorești, atrage competența unei instanțe inferioare (art. 41 alin. 1 cod pr. penală).
Completul 4 special are termen la data de 18 septembrie, deci după expirarea celor 60 de zile de la prima menținere a stării de arest preventiv, impunându-se astfel în scopul unei bune desfășurări a procesului penal o nouă menținere a stării de arest a inc., potrivit art. 300/2 cod pr. penală.
Astfel, instanța a constatat că temeiurile prevăzute de art. 148 lit. b, e și f din cod pr. penală care au atras arestarea preventivă a inculpatului sunt în continuare valabile.
Faptele pentru care acesta a fost trimis în judecată constau în aceea că după arestarea unor membri ai unui grup infracțional organizat și a liderului acestuia (, a, și G) și trimiterea acestora în judecată de către DIICOT - Biroul Teritorial Bacău, în dosarul penal 21D/P/2007, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane și de minori și constituire, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, la solicitarea expresă a liderului acestui grup, căruia i-a pus la dispoziție în Penitenciar cât și în Arestul IPJ B mijloace tehnice de comunicare, a procedat la contactarea părților vătămate audiate în cauza penală susmenționată, pe care le-a intimidat, amenințat în vederea determinării acestora să-și schimbe depozițiile inițiale, conforme cu realitatea în scopul denaturării adevărului judiciar, înlăturării răspunderii penale a persoanelor susmenționate cât și a îngreunării judecării cauzei.
Faptele deduse judecății prin gravitatea lor sunt de natură a stârni un oprobriu sever din partea opiniei publice, mai ales că se încearcă și obstrucționarea înfăptuirii justiției.
S-a apreciat că, lăsarea în libertate a inculpatului nu este cu putință întrucât există pericolul să fugă din țară și să zădărnicească aflarea adevărului.
Dosarul prezintă într-adevăr un grad de dificultate ridicat iar inculpații prin comportamentul lor tergiversează soluționarea cauzei.
Pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal într-un termen rezonabil s-a considerat că se impune menținerea stării de arest a inculpatului.
Împotriva încheierii de ședință mai sus menționată a declarat recurs în termen legal inculpatul pentru nelegalitate, invocând nulitatea încheierii pronunțate de Tribunalul Bacău.
Analizând încheierea de ședință recurată, din prisma motivelor de casare prevăzute de art. 385/9 pr. pen. Curtea constată că recursul declarat este fondat pentru considerentele ce se vor dezvolta în continuare.
Luarea unei hotărâri ( inclusiv în ceea ce privește menținerea arestării preventive) presupune ca judecătorul să evalueze, prin prisma prevederilor art. 143.proc.pen. existența probelor sau indiciilor temeinice cu privire la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală de către inculpat. Acest lucru implicăab initio(anterior cercetării împrejurării dacă în cauză există vreunul din cazurile prevăzute de art. 148.proc.pen.), o analiză a materialului probator administrat în cauză.
"" fondul cauzei, judecătorul poate constata că există aspecte discutabile și interpretabile, atât sub aspectul materialului probator cât și al încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului, care poate atrage competența materială sau personală a altui organ de urmărire penală sau a altei instanțe, prin prisma dispozițiilor art.149 alin. (2) proc.pen.
Examinând legalitatea și oportunitatea măsurii arestării preventive, judecătorul trebuie să examineze implicit și legalitatea tuturor actelor de urmărire penală.
Această situație presupune și împrejurarea în care judecătorul este sesizat cu o propunere de arestare preventivă pentru infracțiunea de tentativă de omor, dar indiciile și probele administrate până la acel moment relevă clar împrejurarea că ne aflăm în prezența unei infracțiuni de vătămare corporală simplă sau chiar de lovire prevăzută de art. 180 alin. (2) proc.pen. pentru care competența de judecată ar reveni direct judecătoriei, iar măsura arestării preventive nu poate fi dispusă, deoarece legea prevede și sancțiunea alternativă a amenzii. Într-o astfel de situație, chiar dacă nu va pune în discuție calificarea juridică dată faptei, constatând că probele și indiciile temeinice nu probează existența infracțiunii pentru care a fost sesizat, judecătorul va proceda în consecință.
cu situația procurorului care, în condițiile art. 234-236.proc.pen. se pronunță prin ordonanță motivată asupra propunerii organului de cercetare penală privind punerea în mișcare a acțiunii penale (existând în practică și soluția respingerii acestor propuneri), judecătorul trebuie să-și motiveze încheierea. Faptul că această hotărâre trebuie să se refere exclusiv la temeiurile arestării și la probele sau indiciile pe care se întemeiază, fără a face referiri exprese la fondul cauzei, este o creație a practicii judiciare, legea procedural penală nefăcând distincții în acest sens. Desigur, trebuie evitată o abordare sau o analiză amănunțită a acestor probe, această sarcină revenindu-i judecătorului învestit cu soluționarea fondului cauzei.
Este însă inechitabil și nejustificat ca, în cazul în care materialul probator furnizează și date care susțin apărările inculpatului, acestea să nu fie analizate sau invocate în motivarea încheierii de ședință pronunțată cu privire la verificarea temeiniciei măsurii preventive, așa cum este cazul instanței de fond.
În condițiile în care legiuitorul a dat în sarcina judecătorului luarea acestei măsuri procesuale preventive, cea mai gravă din punct de vedere al restrângerii libertății persoanei, în cursul urmăririi penale, i-a acordat implicit acestuia deplină libertate atât în aprecierea probelor, examinarea legalității actelor de urmărire penală și verificarea respectării normelor de competență de către toate organele judiciare implicate în derularea acelui proces penal. Altfel, ar apărea ilogic ca procurorul să poată respinge motivat (deci, implicit, cu referire la temeinicia probelor sau indiciilor și la încadrarea juridică a faptei) o propunere de punere în mișcare a acțiunii penale, iar judecătorului să i se limiteze posibilitatea unei astfel de analize, cu ocazia verificării temeiniciei stării de arest.
Din examinarea aceleași încheieri de ședință rezultă că instanța de fond a omis să se pronunțe asupra tuturor motivelor de nelegalitate a măsurii preventive luate împotriva inculpatului recurent și invocate în susținerea imparțialității magistratului care a dispus luarea măsurii arestării preventive, dar și sub aspectul menținerii temeiurilor inițial avute în luarea măsurii privării de libertate. Mai mult, deși s - au efectuat acte de cercetare judecătorească, (instanța aflându-se în faza judecății, urmare a sesizării instanței prin rechizitoriu), prin înaintarea dosarului unui alt complet de judecată, în vederea conexării cauzelor, a apreciat nejustificat că dosarul nu se află în faza judecății și în atare situație nu se pot analiza motivele de nelegalitate expuse în susținerea respectării dreptului la libertate.
Din considerentele încheierii de ședință pronunțate nu rezultă de asemenea dacă instanța de judecată reține ca și indicii temeinice de săvârșire a ambelor infracțiuni reținute prin actul de sesizare sau doar a singurei infracțiuni descrise în conținutul acestuia, respectiv infracțiunea prevăzută de art. 264 pen.
Pentru toate aceste considerente, constatând că instanța de fond nu a motivat încheierea de ședință pronunțată, Curtea în temeiul art. 385/15 pct.2 lit.c pr. pen. va admite recursul declarat, va casa încheierea de ședință recurată și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare.
Cu ocazia rejudecării cauzei, instanța de fond va analiza și celelalte motive de recurs invocate.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.3 pr. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 38515pct.2 lit.c Cod pr.penală, admite recursul declarat de recurentul inculpat, împotriva încheierii de ședință din data de 19.08.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bacău.
Casează în totalitate încheierea de ședință recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe, Tribunalul Bacău.
Constată că recurentul inculpat a fost asistat de apărător ales.
În temeiul art. 192 alin.3 Cod pr.penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 22.08.2008, în prezența inculpatului arestat.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
- -
Red.
Red. dec.
Ex.3
22/25.08.2008
ROMANIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
NR- din 26.08.2008
CĂTRE
TRIBUNALUL BACĂU
Vă înaintăm alăturat dosarul nr-, privind pe inc., spre competentă soluționare.
Dosarul conține un nr. de _____ file, la care sunt atașate dosarele: -, -, - ale Tribunalului Bacău, -, -, - - ale Curții de APEL BACĂU și 16D/P/2008 (5 vol.) ale DIICOT- Serviciul Teritorial Bacău.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Președinte:Carmen CălimanJudecători:Carmen Căliman, Ioana Vorniceasa Bogdan Adrian
