Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 486/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR.486/
Ședințapublicădin 19 septembrie 2008
Curtea constituită din:
Președinte: dr. - -- judecător
JUDECĂTOR 1: Dumitru Diaconu
JUDECĂTOR 2: Elena Minodora Rusu
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin
- procuror
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul penal declarat de inculpat G, împotriva încheierii de ședință din 16 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest și asistat de avocat ales.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
S-a acordat posibilitatea avocatului ales să ia legătura personal cu recurentul-inculpat.
Curtea, nemaifiind cereri prealabile de formulat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.]
Avocatul apărătorul ales al recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii, urmând ca inculpatul să fie judecat în stare de libertate. Arată că temeiul arestării inculpatului a fost acela ca s-ar sustrage de la urmărirea penală, motiv care în prezent nu mai subzistă. Un alt motiv de recurs îl constituie motivarea instanței de fond privind "gravitatea infracțiunii pentru care este cercetat" inculpatul, care incalcă un principiu de drept și anume acela de nevinovăție al inculpatului, până la pronunțarea unei hotărâri definitive. De asemenea certificatul medico-legal, probă esențială în cauză, privește o cu totul altă persona decât partea vătămată.
Arată că nu sunt motive temeinice pentru menținerea stării de arest, urmând a fi avute în vedere și dispozitiile art. 136 cod procedură penală.
Reprezentanta parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, încheierea recurată fiind corect motivată.
Recurentul-inculpat G, având ultimul cuvânt potrivit disp.art. 38513alin.3 Cod procedură penală, solicită cercetarea sa în stare de libertate.
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Deliberând, constată:
Prin încheierea din 16 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, s-a dispus, pe lângă amânarea cauzei la data de 14 octombrie 2008, și menținerea stării de arest a inculpatului G, fiul lui și, născut la 24 mai 1985 în Pitești, județul A, cu același domiciliu, str.-, -.4,.A,.1,.8, -, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, județul
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art.12 alin.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001, constând în aceea că în perioada iunie-noiembrie 2005, împreună cu numitul - condamnat într-o altă cauză - a racolat, transportat și cazat în Italia pe partea vătămată, pe care, prin constrângere, a determinat-o să se prostitueze.
Pentru o astfel de faptă, Gaf ost arestat preventiv, ca inculpat, prin încheierea de ședință nr.38/R din 19 iunie 2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul penal nr-, prin care s-a admis recursul formulat de - Biroul Teritorial Pitești împotriva încheierii de ședință nr.52 din 17 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, prin care s-a respins propunerea de arestare preventivă.
De menționat, că împotriva inculpatului, în prealabil, Tribunalul Argeșa dispus emiterea mandatului european de arestare și a mandatului de urmărire internațională, în vederea extrădării, acesta fiind depistat pe teritoriul Italiei la data de 27 mai 2008, și predat autorităților române la data de 12 iunie 2008, după care, a fost arestat preventiv ca învinuit pe o perioadă de 10 zile, Curtea de APEL PITEȘTI arestându-l, în continuare ca inculpat, așa cum s-a arătat prin decizia sus-menționată.
Tribunalul, în considerentele încheierii, cu privire la menținerea stării de arest, a arătat că temeiurile care au determinat arestarea, așa cum au fost precizate de către Curtea de APEL PITEȘTI în decizia arestării sale ca inculpat, și anume cele prevăzute de art.148 lit.f Cod pr.penală, subzistă în continuare, avându-se în vedere că este cercetat pentru comiterea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Pericolul concret pentru ordinea publică este raportat, susține tribunalul, și la gravitatea faptelor pentru care inculpatul a fost cercetat, gravitate determinată de natura și împrejurările în care au fost săvârșite și de amploarea pe care acestea o au și în prezent, ceea ce implică și o reacție promptă și eficientă a organelor judiciare, inclusiv prin menținerea în stare de arest a inculpatului.
Ca urmare, instanța de fond, pe aceste considerente, a menținut starea de arest a inculpatului.
Impotriva încheierii a declarat recurs inculpatul, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând, în esență, casarea acesteia și judecarea sa în stare de libertate, întrucât instanța de fond a încălcat un principiu de drept fundamental al prezumției de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive, prin modul în care a motivat, apreciind, totodată, că nu sunt motive temeinice pentru menținerea stării de arest, potrivit prevederilor art.136 Cod pr.penală.
Examinând încheierea atacată, prin prisma motivelor invocate, potrivit prevederilor art.385/6 alin.3 Cod pr.penală, curtea constată că acestea sunt neîntemeiate, pentru considerentele ce vor urma:
Nu se poate aprecia, așa cum susține apărarea, că în cauză a fost încălcată prezumția de nevinovăție, întrucât critica privind pronunțarea asupra vinovăției prin modul în care a fost redactată încheierea, nu poate fi primită, deoarece formula "gravitatea infracțiunii pentru care este cercetat" de care se prevalează apărarea, nu conduce la concluzia că instanța s-a pronunțat asupra acestei infracțiuni, aceasta, cu atât mai mult cu cât, o atare formulare se regăsește și în Codul d e procedură penală, mai precis în conținutul prevederilor art.148 lit.f Cod pr.penală, în care se precizează că luarea măsurii arestării preventive poate fi dispusă atunci când "inculpatul a săvârșit o infracțiune", făcând referire, apoi, la limita minimă a pedepsei închisorii pentru care se dispune arestarea, și la pericolul concret pentru ordinea publică.
De asemenea, nu poate fi reținută nici critica vizând neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art.136 Cod penal, privind scopul măsurilor preventive, inclusiv a arestării, deoarece, unul dintre aceste scopuri este acela de a împiedica sustragerea învinuitului sau inculpatului de la urmărire penală ori de la judecată.
Or, cum G s-a sustras în prealabil urmăririi penale, el fiind dat în urmărire internațională și emițându-se mandat european de arestare, curtea apreciază că o atare situație, similară, dat fiind comportamentul și atitudinea inculpatului față de acest proces, poate să fie repetată și în faza judecății, dacă ar fi pus în libertate.
Mai mult, curtea consideră că în cauză subzistă temeiurile inițiale ale arestării, existând, pe de o parte, probe sau indicii temeinice privind săvârșirea infracțiunii pentru care este trimis în judecată, în sensul art.143 Cod pr.penală, la care fac trimitere prevederile art.148 Cod pr.penală, text în baza căruia s-a luat această măsură a arestării preventive.
La fel ca și tribunalul curtea, de asemenea, concluzionează că subzistă în continuare temeiul arestării, și anume cel prevăzut la lit.f a art.148 Cod pr.penală, și anume existența unor probe ce rezultă, implicit, din actele și lucrările cauzei, cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică, pericol ce se impune a fi luat în considerare, avându-se în vedere și reacția comunității că organele îndreptățite de lege - în cazul în care ar dispune punerea în libertate - nu ar lua măsuri suficiente de protejare a ordinii, moralei, a demnității persoanei împotriva acelora care, săvârșind astfel de acte privind traficul de persoane, afectează în mod grav aceste valori esențiale ale comunității și ale persoanei.
Așa fiind, pe considerentele mai sus expuse, curtea constată că în mod corect tribunalul a făcut aplicarea art.300/2 rap. la art.160/b alin.1 și 3 Cod pr.penală, privind menținerea arestării preventive și, în consecință, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, va respinge ca nefondat recursul.
Totodată, în baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, va obliga pe recurentul-inculpat la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul G, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din data de 16 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș -secția penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurentul-inculpat la 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 septembrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI -Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.-
Tehnored./ex.2
Jud.fond
30 septembrie 2008
Președinte:Dumitru DiaconuJudecători:Dumitru Diaconu, Elena Minodora Rusu, Marioara
