Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 486/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂ N
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
Decizia penală nr.486
Ședința publică din data de 06 iulie 2009
PREȘEDINTE: Mihai Viorel Tudoran
JUDECĂTOR 2: Cristina Georgescu
JUDECĂTOR 3: Gabriela
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și al lui, născut la 16 ianuarie 1981, în prezent aflat în Penitenciarul Focșani, împotriva încheierii din 18 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău în dosar nr-, prin care s-a constatat ca legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpatului fiind menținută.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns inculpatul, personal aflat în stare de deținere și asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat, din cadrul Baroului P, potrivit delegației depusă la dosar.
Procedură este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Cu acordul instanței apărătorul din oficiu a luat legătura cu recurentul - inculpat după care învederează că alte cereri nu mai are de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul de asemenea arată că alte cereri nu are de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Curtea ia act că în cauză nu mai sunt cereri prealabile de formulat și nici excepții de invocat iar față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, apărător din oficiu pentru recurentul - inculpat, arată că inculpatul a fost trimis în judecată și condamnat la 5 ani închisoare, pentru săvârșirea unei infracțiuni prev. și ped. de art. 211 Cod penal, într-adevăr o faptă cu un grad de pericol social ridicat, însă hotărârea de condamnare nu este definitivă.
În opinia sa, există dubii în legătură cu săvârșirea infracțiunii, pentru care a fost condamnat recurentul - inculpat de către instanța fondului, iar până la rămânerea definitivă a hotărârii acesta beneficiază de prezumția de vinovăție.
Solicită instanței de control judiciar să aibă în vedere împrejurarea că recurentul - inculpat este întreținător de familie, are patru copii minori și este arestat de peste 5 luni, termenul rezonabil fiind depășit.
Pentru cele mai sus expuse, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și punerea în libertate a recurentului - inculpat, iar în subsidiar solicită în temeiul disp. art. 145 alin.1 Cod procedură penală înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca legală și temeinică, în cauză subzistând temeiurile ce au determinat luarea acestei măsuri.
Recurentul - inculpat, personal având ultimul cuvânt, solicită instanței judecarea sa în stare de libertate, în întreținerea se află patru minori, iar soția nu realizează venituri.
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
Prin încheierea din data de 18.06.2009 a Tribunalului Buzăus -a constatat ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpatului și a fost menținută.
Pentru a pronunța încheierea respectivă, prima instanță a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 478/21.05.2009 Judecătoria Buzăua dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii de 5 ani pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin.1,2 lit.b,c cu aplicarea art. 37 lit.a Cod pen. a menținut starea de arest a inculpatului și a dedus la zi reținerea și arestul preventiv începând cu data de 23.01.2009.
Verificând din oficiu, în condițiile art. 300/2 Cod proc.pen. legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive s-a constatat că au fost respectate dispoz. art. 143 și 148 lit.f Cod proc.pen.
Prin încheierea din 21.02.2009 inculpatul a fost arestat preventiv pe o perioadă de 29 de zile, reținându-se că sunt indicii temeinice din care să rezulte că acesta este autorul infracțiunii de tâlhărie comisă asupra părții vătămate, pe care a deposedat-o prin violență de un, ce-l purta la.
S-a mai reținut că trecutul infracțional al inculpatului pledează în sensul existenței pericolului pentru ordinea publică.
Din probele administrate de instanța fondului rezultă că inculpatul este autorul faptei pentru care a fost dedus judecății.
De asemenea pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta comisă este mai mare de 4 ani iar lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pericol rezultând din modul de comitere a faptei, dar și trecutul infracțional bogat, condamnat de mai multe ori la pedeapsa închisorii între 1 an și 6 luni și 3 ani și 6 luni, pentru infracțiuni contra patrimoniului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și învederând că poate fi cercetat și în stare de libertate dat fiind că există dubii privind săvârșirea infracțiunii și, cel puțin deocamdată, beneficiază de prezumția de nevinovăție.
A mai arătat că are 4 copii minori și este arestat de mai bine de 5 luni, termenul rezonabil fiind depășit în opinia sa.
Curtea, examinând încheierea recurată în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 3856alin.3 Cod procedură penală, constată că recursul este fondat.
În acest sens, se reține că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de violență și anume aceea de tâlhărie prev. de art. 211 alin.1, 2, lit. b, c Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal constând în aceea că la data de 23.01.2009, în jurul orelor 19,15, în timp ce se afla la intersecția străzii cu -, a deposedat-o pe partea vătămată de un din.
Prin sentința penală nr. 478/21.05.2009 a Judecătoriei Buzău inculpatul a și fost condamnat în primă instanță pentru infracțiunea mai sus menționată la o pedeapsă de 5 ani închisoare.
Se mai constată că inculpatul este o persoană cu o foarte bogată antecedență infracțională, în principal pentru fapte de furt și violare de domiciliu, aspect care nu lasă loc de dubii asupra pericolului social concret pe care îl prezintă acesta.
Noțiunea prezumției de nevinovăție invocată de inculpat nu are nimic de a face, în acest stadiu procesual, cu condițiile pe deplin întrunite care impun în continuare privarea preventivă de libertate a acestei persoane.
De asemenea, nici situația familială dificilă de care a făcut vorbire recurentul nu poate fi avută în vedere pentru punerea sa în libertate câtă vreme, se pare inculpatul tocmai pentru a-și asigura mijloacele de subzistență ar fi putut comite fapte în curs de cercetare.
Față de cele astfel reținute, Curtea, în temeiul art. 38515alin.1 pct.1 lit. b Cod procedură penală, va respinge recursul ca nefondat.
Având în vedere și disp. art. 192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și al lui, născut la 16 ianuarie 1981, în prezent aflat în Penitenciarul Focșani, împotriva încheierii din 18 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău în dosar nr-.
Obligă recurentul la 140 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 100 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 06 iulie 2009.
Președinte Judecători
- - - - - -
Grefier
Red./DC
4.ex./7.07.2009
f- - Judecătoria Buzău
a- - Tribunalul Buzău
/
operator de date cu character personal
notificare nr.3113/2006
Președinte:Mihai Viorel TudoranJudecători:Mihai Viorel Tudoran, Cristina Georgescu, Gabriela
