Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 509/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 509/
Ședința publică din 07 August 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Marius Gabriel Săndulescu
JUDECĂTOR 2: Elena Minodora Rusu
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin
- procuror
S-a luat în examinare, recursul penal declarat de inculpatul A, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din 5 august 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală, în dosarul nr-.
S-a înregistrat ședința de judecată potrivit art. 304 al. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul inculpat A - asistat de avocat ales, în baza delegației de la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, potrivit art. 172 al. 7 Cod procedură penală, apărătorul a luat legătura cu inculpatul.
Avocat și procurorul, pe rând, precizează că nu mai au de formulat cereri prealabile.
Nemaifiind cereri prealabile, curtea constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul.
Avocat, pentru inculpat, solicită a se constata că temeiurile care au stat la baza arestării nu mai subzistă, că nu au apărut nici temeiuri noi care să impună menținerea măsurii arestării.
S-a cerut a se lua aminte că inculpatul este cercetat pentru infracțiunile de înșelăciune și trafic de influență, iar prejudiciul cauzat este modic.
Totodată, nu s-a făcut dovada în ce constă pericolul social pentru ordinea publică prin punerea în libertate a inculpatului, ținându-se seama și de faptul că acesta nu are antecedente penale, fiind infractor primar.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și judecarea inculpatului în stare de libertate.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului, menținerea încheierii ca legală și temeinică, întrucât subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestări și aceste temeiuri impun în continuare menținerea acestei măsuri. Inculpatul a comis mai multe acte materiale, a crescut fenomenul infracțional în ultima perioadă și punerea în libertate, ar avea un impact negativ asupra societății.
Inculpatul A -, având ultimul cuvânt, arată că nu se face vinovat de comiterea infracțiunilor reținute în sarcina sa, consideră că nu prezintă pericol pentru ordinea publică, iar starea sa de sănătate este precară, solicitând să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA:
Constată că, rin p. încheierea din 5 august 2009, Tribunalul Argeș a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului A și a menținut starea de arest a acestuia.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv în perioada noiembrie 2008 - aprilie 2009 pentru că a pretins și primit de la partea vătămată A suma de 2500 lei, de la partea vătămată suma de 900 lei și de la partea vătămată suma de 580 lei, promițându-le că în schimbul acestor sume va interveni pe lângă funcționari publici, respectiv Comandantul Unității Militare Câmpulung, lucrători de poliție din cadrul Poliției Rutiere, cât și din cadrul Poliției Rutiere A, pentru a-i determina să rezolve favorabil interesele părților vătămate; s-a mai reținut că prin promisiuni mincinoase inculpatul a determinat pe partea vătămată a să-i vândă printr-un contract de vânzare-cumpărare simulat autoturismul marca Skoda, asigurând-o că după ce va înscrie în circulație autoturismul pe numele său, va proceda la restituirea lui.
Tribunalul Argeș, prin încheierea camerei de consiliu nr.24/CC/15.04.2009 pronunțată în dosarul nr-, a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș și a dispus arestarea preventivă a inculpatului A - pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de 15.04.2009 până la data de 13.05.2009 inclusiv.
În cauză, s-a reținut că există indicii temeinice în sensul că inculpatul a săvârșit faptele pentru care s-a dispus arestarea preventivă, iar potrivit disp.art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina acestuia este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Ulterior, măsura arestării preventive a fost prelungită în condițiile legii.
S-a constatat că ultima prelungire a fost dispusă de Curtea de APEL PITEȘTI prin încheierea nr.56/R/10.07.2009 pronunțată în dosarul nr-, pe o perioadă de 30 de zile, de la 13.07.2009 până la 11.08.2009.
Conform dispozițiilor art.3001alin.1 rap. la art.160 Cod procedură penală, după înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele în care inculpații sunt trimiși în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu în camera de consiliu legalitatea și temeinicia arestării preventive înainte de expirarea duratei arestării preventive.
Totodată, dispozițiile art.3001alin.2 Cod procedură penală prevăd că dacă instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune prin încheiere revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.
Potrivit dispozițiilor art.3001alin.3 Cod procedură penală, când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, instanța menține prin încheiere motivată arestarea preventivă.
În prezenta cauză, s-a constatat că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive impun în continuare privarea de libertate în sensul dispozițiilor legale mai sus arătate.
Astfel, s-a reținut că în cauză există indicii temeinice că inculpatul a săvârșit cel puțin o faptă prevăzută de legea penală, iar infracțiunile pentru care s-a luat măsura arestării preventive și pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest, sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani.
De asemenea, în sensul dispozițiilor art.148 alin.1 lit.f) Cod procedură penală, există probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Pericolul concret pentru ordinea publică a rezultat din natura și gravitatea faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, din modul în care se reține în rechizitoriu că ar fi fost săvârșite aceste infracțiuni, din numărul mare al părților vătămate, din valoarea prejudiciului cauzat acestora și rezonanța publică a săvârșirii unor astfel de infracțiuni.
La stabilirea pericolului concret pentru ordinea publică s-a avut în vedere și faptul că în sarcina inculpatului s-a reținut săvârșirea a două infracțiuni grave, iar infracțiunea de trafic de influență a fost săvârșită prin mai multe acte materiale.
S-a constatat că prin aceste elemente s-a făcut dovada că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului impun în continuare privarea de libertate a acestuia.
La acest moment procesual, având în vedere elementele mai sus arătate, s-a considerat că nu se justifică luarea față de inculpat a unei alte măsuri preventive, respectiv a măsurii obligării de a nu părăsi țara sau a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea.
În cauză nu există nici cazurile de revocare a măsurii arestării preventive, așa cum au fost definite de dispozițiile art.3001alin.2 Cod procedură penală.
S-a notat că menținerea stării de arest preventiv este justificată în raport cu dispozițiile art.136 Cod procedură penală pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, administrarea probelor la cercetarea judecătorească și pentru a proteja valorile și relațiile sociale care realizează conținutul noțiunii de ordine publică.
Față de cele arătate, în baza art.3001rap. la art.160 Cod procedură penală, tribunalul a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul A - și a dispus menținerea în continuare a stării de arest preventiv inculpatului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul A -, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând a se constata că temeiurile care au stat la baza arestării nu mai subzistă, fapt ce impune punerea sa în libertate.
Examinând recursul în raport de criticile formulate, curtea constată că recursul este nefondat.
Instanța de fond a reținut că inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență prev. și ped. de art.257 Cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal și a infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art.215 alin.1, 2 și 3 Cod penal, cu aplic. art.33 lit.a Cod penal, constând în aceea că în perioada noiembrie 2008 - aprilie 2009, a pretins și primit de la partea vătămată A suma de 2500 lei, de la partea vătămată suma de 900 lei și de la partea vătămată a suma de 580 lei, promițându-le că în schimbul acestor sume va interveni pe lângă funcționari publici, respectiv Comandantul Unității Militare Câmpulung, lucrători de poliție din cadrul Poliției Rutiere, cât și din cadrul Poliției Rutiere A, pentru a-i determina pe aceștia din urmă să rezolve favorabil interesele părților vătămate; s-a mai reținut că, prin promisiuni mincinoase, inculpatul a determinat pe partea vătămată a să-i vândă printr-un contract de vânzare-cumpărare simulat autoturismul marca Skoda, asigurând-o că după ce va înscrie în circulație autoturismul pe numele său, îi va restitui fără alte pretenții bunul, fapt neîndeplinit.
Față de situația de fapt expusă și din modul în care a acționat inculpatul și anume perseverența cu care a săvârșit infracțiunile de trafic de influență și înșelăciune, intervalul de timp, relativ scurt, în care a desfășurat o activitate infracțională intensă asupra mai multor victime, curtea constată că în mod corect instanța de fond a apreciat că în cauză se impune menținerea stării de arest preventiv inculpatului.
Menținerea acestei măsuri de prevenție se impune cu necesitate și în raport de dispozițiile art.136 din Codul d e procedură penală pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, ea fiind conformă totodată scopurilor instituite prin art.5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Așa fiind, pentru considerentele ce preced, și care exclud în acest moment procesual posibilitatea înlocuirii măsurii arestării preventive cu altă măsură preventivă, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, va fi respins ca nefondat recursul declarat de inculpat.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de A, deținut în Penitenciarul Colibași, născut la data de 15.08.1975, în municipiul Pitești, județul A, fiul lui și -, CNP -, domiciliat în municipiul Pitești,-, -.23,.C,.2,.10, județul A, împotriva încheierii de ședință din 5 august 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurent la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 august 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Penală și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.:
Tehnored.:/
2 ex./10.08.2009
Jud.fond: G
Președinte:Marius Gabriel SăndulescuJudecători:Marius Gabriel Săndulescu, Elena Minodora Rusu
