Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 516/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 516/2009
Ședința publică de la 14 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Covaciu
JUDECĂTOR 2: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 3: Alina Lodoabă
Grefier - -
- Serviciul Teritorial Alba reprezentat de
Procuror -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 09.09.2009 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns inculpatul apelant, în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales, avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al inculpatului recurent, solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând revocarea măsurii arestării preventive, întrucât nu există probe sau indicii că inculpatul ar fi săvârșit fapta de trafic de droguri, este infractor primar, și nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Arată, de asemenea, că dacă ar fi pus în libertate inculpatul nu ar săvârși alte infracțiuni, iar pentru fapte asemănătoare instanțele au pronunțat hotărâri prin care se suspendă executarea pedepsei.
Reprezentanta DIICOT solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca legală și temeinică, argumentând că subzistă și în prezent temeiurile care au determinat arestarea preventivă.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită judecarea lui în stare de libertate.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin încheierea penală din 09.09.2009 pronunțată în dosarul penal nr- Tribunalul Sibiu, în baza art. 300/2 rap. la art. 160/b Cod pr. pen. a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a constatat că temeiurile ce au determinat arestarea preventivă a inculpatului se mențin. Astfel, faptele pentru care este cercetat inculpatul sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, existând probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Deși inculpatul a invocat, în sprijinul cererii de a nu se mai menține măsura arestului preventiv, faptul că la dosarul cauzei există probe și indicii pentru săvârșirea infracțiunii de consum de droguri, faptă mai ușoară și care nu prezintă un pericol social, neexistând probe sau indicii pentru fapta de punere la dispoziție, cu știință a locuinței pentru consumul ilicit de droguri, nu poate fi reținută pentru a se putea concluziona că nu mai există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
În acest sens declarațiile martorilor, sunt în măsură să constituie indici ale săvârșirii, de către inculpat, a presupuselor fapte reținute în sarcina sa.
Față de această situație tribunalul a apreciat că, la actualul stadiu procesual, în care nu au fost administrate alte probe, nu se poate susține că temeiurile arestării preventive au încetat sau că ele nu mai justifică privarea de libertate.
Pe de altă parte, pericolul social concret al lăsării în libertate al inculpatului, constă în numărul actelor materiale presupus a fi fost săvârșite de către inculpat, în perioada îndelungată de timp în care s-au desfășurat presupusele fapte, în împrejurările concrete în care se presupune că au fost săvârșite faptele (prin implicarea unor persoane tinere, prin favorizarea și încurajarea consumului ilicit de droguri).
În aceste condiții, tribunalul a apreciat că, temeiurile avute în vedere la momentul arestării subzistă, ele impunând în continuare privarea de libertate, motiv pentru care, în baza art. 160b, 3002.C.P.P. va menține această măsură.
Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță a declarat recurs inculpatul.
Recursul a fost declarat în termen.
În susținerea orală a recursului inculpatul a susținut că lăsarea sa în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, solicitând judecarea în stare de libertate.
Verificând temeinicia criticilor formulate, pe baza lucrărilor și materialului probator din dosar, instanța va reține că recursul este nefondat, din următoarele considerente:
Potrivit art. 300/2 Cod pr. pen. raportat la art. 160/b alin. 1 și 3 Cod pr. pen. în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice în cursul judecății legalitatea și temeinicia arestării preventive și când constată că temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, dispune prin încheiere menținerea arestării preventive.
În speță din actele dosarului rezultă că se mențin temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, respectiv fapta pentru care a fost trimis inculpatul în judecată fiind o infracțiune pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani și lăsarea lui în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, evidențiat de reacția negativă a colectivității față de judecarea în libertate a unei persoane care a pus în vânzare droguri, atentând la sănătatea și dezvoltarea psihică a unor tineri din comunitate, precum și de necesitatea prevenirii săvârșirii infracțiunii de vânzare de droguri de către alte persoane, prin reacția promptă a organelor abilitate ale statului.
Întrucât se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului, legal și temeinic Tribunalul Sibiua menținut arestarea preventivă, dând eficiență dispozițiilor art. 136 alin. 1 Cod pr. pen. urmărindu-se a se asigura o bună desfășurare a procesului penal.
Având în vedere că din examinarea cauzei nu rezultă nici existența unui motiv de casare care să poată fi luat în considerare din oficiu, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod pr. pen. instanța va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
Conform art. 192 alin. 2 Cod pr. pen. inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 09.09.2009 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.
În baza art. 192 al. 2 Cod pr. pen. obligă pe inculpat să plătească statului suma de 80 lei cheltuieli judiciare în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 14.09.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
-
Red.
Tehnored.
2 ex./15.09.2009
jud. fond
Președinte:Maria CovaciuJudecători:Maria Covaciu, Leontin Coraș, Alina Lodoabă