Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 532/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.532/
Ședința publică de la 31 August 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcian Marius Istrate
JUDECĂTOR 2: Liviu Herghelegiu
JUDECĂTOR 3: Aurel Președinte secție minori și familie
Grefier -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
MINISTERUL PUBLICa fost reprezentat de
PROCUROR -
din cadrul - Serviciul Teritorial Galați
La ordine fiind judecarea recursurilor declarate de inculpații și, ambii deținuți în Penitenciarul Galați, împotriva încheierii de ședință din data de 18.08.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal au răspuns recurenții inculpați, în stare de deținere și asistat de avocat - apărător ales și, în stare de deținere și asistat de avocat care substituie pe avocat - apărător ales, în baza delegației de pe care o depune la dosar.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat și acte de depus, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri:
Avocat, având cuvântul, apreciază că încheierea recurată este nelegală și netemeinică, în cauză nefiind îndeplinite disp.art. 160 alin.3 Cod pr.penală.
Consideră că elementele care caracterizează prezenta cauză și persoana inculpatului justificau aplicarea art. 160 alin.2 Cod pr.penală în ref. la art.136 și 145 Cod pr.penală, nefiind de acord cu soluția pronunțată.
Arată în continuare că inculpatul este arestat de 1 an, în cauză este vorba despre o infracțiune de trafic de droguri de risc, fiind 3 acte materiale, inculpatul a recunoscut și regretat faptele comise, la fila 45 dosar fond există adresa DIICOT din care rezultă că acesta beneficiază de reducerea la Jap edepsei ce urmează a-i fi aplicată.
Referindu-se la cele 3 acte materiale arată că acestea constau în: la 28.05.2008 inculpatul a vândut 4 țigări de cannabis primind 100 lei; la 5.09.2008 a vândut două doze a câte 0,06 gr.rezină de cannabis primind 100 lei iar la 9.09.2008 a vândut 1,4 gr. rezină de cannabis primind 150 lei. Alte acte materiale nu au fost dovedite, inculpatul a avut o atitudine sinceră, a colaborat la depistarea altor făptuitori și avându-se în vedere circumstanțele personale consideră că nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive a acestuia.
Referindu-se la pericolul social arată că acesta există dar trebuie raportat strict la ceea ce a avut legiuitorul în vedere când a stabilit limitele de pedepse, în cauză conduita organului judiciar a fost aceea de a cerceta inculpatul în stare de arest timp de 1 an perioadă care poate însemna 2/3 din pedeapsa minimă prevăzută pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului. Solicită a se avea în vedere că în cauză sunt mai mulți inculpați, cu interese diferite, aceștia împiedicându-l pe inculpatul să se judece.
Invocă depășirea termenului rezonabil al arestării preventive considerând că este o chestuiune imputabilă organului judiciar. De altfel, referindu-se la doctrină, arată că indiferent de temeiul prev. de art. 148 Cod pr.pen. avut în vedere la luarea măsurii arestării preventive, pe parcurs se diluează pericolul de fugă, acesta descrescând odată cu perioada de arest; chiar dacă la momentul luării măsurii arestării preventive există pericol, riscul se risipește odată cu timpul. Invocă și decizia nr. 3040/12.05.2006 a în care se argumentează cum se interpretează scurgerea acestui termen.
Avându-se în vedere toate cele invocate cum și conduita ireproșabilă a inculpatului, solicită admiterea recursului, casarea încheierii din 18.08.2009 pronunțată de Tribunalul Galați, și în baza art. 160 alin. 2 în ref. la art. 136 alin.1 și 145 Cod pr.penală,înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, apreciind că restricțiile prev. de art. 145 alin.11Cod pr.penală sunt suficiente.
Avocat, având cuvântul, apreciază că încheierea recurată este nelegală și netemeinică și de asemenea motivarea menținerii măsurii arestării preventive o apreciază ca fiind succintă. Față de motivarea succintă și disp.art. 3859pct. 9 Cod pr.penală și dispozițiile privind obligativitatea motivării solicită admiterea recursului în baza disp.art. 38515pct. 2 lit. c Cod pr.penală și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Referindu-se la situația de fapt arată că din probele administrate în cauză, respectiv convorbirile telefonice interceptate, nu pot fi identificate persoanele cu care ar fi colaborat inculpatul, la percheziție nu au fost găsite sume de bani, în cauză mai este de audiat doar un martor și nu rezultă pericolul concret pentru ordinea publică prin lăsarea în libertate a inculpatului.
Apreciază că inculpatul poate fi judecat în stare de libertate, măsura preventivă este provizorie, acesta este arestat de 1 an și consideră că perioada de timp scursă de la momentul arestării a scăzut pericolul social generic al faptei.
Solicită admiterea recursului și conform art. 160 alin.2 Cod pr.penală a se dispune înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, apreciază că nu poate fi casată încheierea Tribunalului Galați, aceasta este motivată, deci motivul privind trimiterea cauzei spre rejudecare pentru nemotivarea hotărârii nu poate fi primit.
Solicită să se constate că analiza unui termen rezonabil trebuie făcută după anumite criterii, termenul nu este aprioric și nu există un șablon de calcul al acestuia, el trebuie analizat funcție de persoana inculpatului, de pericolul social al faptei comise și avându-se în vedere că în cauză este vorba despre trafic de droguri apreciază că acesta nu a fost depășit.
De altfel, fiecare instanță care a menținut măsura arestării preventive a inculpaților, a avut în vedere toată situația de fapt, faptele reținute în sarcina inculpaților care prezintă un pericol social crescut, inculpații care prezintă pericol pentru ordinea publică iar temeiurile și probele avute în vedere sunt prezente, situația de fapt din rechizitoriu este dovedită cu materialul de urmărire penală, în cauză mai fiind de audiat doar un martor.
Solicită respingerea recursurilor formulate ca fiind nefondate, încheierea recurată fiind temeinică și legală.
Recurentul inculpat,în ultimul cuvânt, este de acord cu concluziile apărătorului său ales.
Recurerntul inculpat, în ultimul cuvânt, arată că nu a făcut trafic de droguri, nu cunoaște pe nici un alt inculpat, nu a avut convorbiri telefonice cu aceștia și lasă la aprecierea instanței cu privire la soluționarea recursului.
CURTEA:
Asupra recursurilor penale de față,
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului reține următoarele:
Prin încheierea din 18.08.2009 pronunțată de Tribunalul Galați - Secția penală, în dosarul nr- s-a dispus, în baza art. 3002Cod pr. penală, menținerea măsurii arestării preventive inculpaților și precum și respingerea cererilor de revocare a măsurii arestării preventive formulate de ambii inculpați și a cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea formulată de inculpatul.
Pentru a pronunța această încheiere instanța de fond a reținut următoarele:
Asupra măsurii arestării preventive luată față de inculpații și.
Din probele administrate în cauză rezultă presupunerea că inculpații și au comis fiecare în parte infracțiunea prev. de art. 2 al. 1 din legea 143/2000 în referire la art. 41 al. 2 Cod penal reținută în sarcina acestora prin rechizitoriu.
În cauză se mențin în continuare temeiurile de fapt și de drept de la luarea măsurii arestării preventive, respectiv cele prevăzute de art. 148 lit. f Cod pr.penală, pentru ambii inculpați, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani închisoare, iar pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din gravitatea ridicată a infracțiunii de trafic de droguri, amploarea acestor fapte, starea de insecuritate socială care s-ar crea în rândul comunității dacă persoanele cauzate de săvârșirea unor asemenea infracțiuni ar fi în libertate, organele judiciare având obligația de a stopa aceste activități ilicite.
Pentru inculpatul este incident și temeiul prev. de art. 148 lit. d Cod pr.penală, în sensul că a comis cu intenție o infracțiune după ce a fost liberat condiționat, acesta având mai multe condamnări și fiindu-i aplicabile și disp. art. 37 lit. a Cod penal. Este vorba de o perseverență infracțională a acestui inculpat care impune menținerea arestării preventive luată față de acesta.
La acest moment procesual nu au încetat și nici nu s-au schimbat temeiurile de la luarea arestării preventive față de cei doi inculpați, având în vedere cele prezentate și faptul că nu s-a atins o durată rezonabilă a măsurii arestării raportată la complexitatea cauzei, la gradul ridicat de pericol social al faptelor și la stadiul de judecată care se apropie de finalul primului ciclu procesual.
Situația personală și cea juridică a fiecărui inculpat urmează să fie avute în vedere de instanță la soluționarea fondului cauzei, la acest moment analizându-se doar indiciile temeinice privind comiterea faptelor care subzistă după cum s-a arătat.
Prin urmare ținând cont de art. 3002Cod pr.penală, se impune privarea de libertate în continuare a inculpaților pentru o bună desfășurare a procesului penal, nefiind fondate cererile de revocare a arestării formulate de apărătorii inculpaților, respectiv cea de înlocuirea arestării preventive cu una dintre măsurile constând în obligarea de a nu părăsi localitatea sau obligarea de a nu părăsi țara formulată de apărătorul inculpatului.
Împotriva încheierii din 18.08.2009, în termen legal, au declarat recurs inculpații și susținând că menținerea lor în stare de arest nu mai este oportună ținând seama de datele cauzei și de durata arestării preventive. S-a mai invocat faptul că activitatea infracțională nu desfășurată nu este de mare amploare și că circumstanțele personale ale inculpaților constituie elemente suficiente pentru a se aprecia că lăsarea lor în libertate nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Recursurile declarate sunt nefondate și urmează a fi respinse.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, se constată că încheierea de ședință recurată este legală și temeinică în mod justificat dispunându-se față de cei doi inculpați menținerea măsurii arestării preventive.
Cât privește motivele de recurs invocate de inculpați acestea nu pot fi primite favorabil.
Astfel Curtea reține că inculpații și au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic droguri de risc în formă continuată prevăzută de art. 2 al. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal constând în aceea că în perioada iunie - septembrie 2008 au procurat, deținut și comercializat în mod repetat diverse cantități de hașiș.
Legiuitorul a prevăzut pentru infracțiunea de săvârșirea căreia sunt acuzați inculpații o pedeapsă ridicată (închisoarea de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi) iar forma continuată și cantitățile de droguri găsite asupra inculpaților ( 7,40 grame respectiv 51,7 grame) indică o periculozitate socială ridicată a acestora care poate fi combătută eficient doar prin luarea și menținerea unor măsuri preventive ferme, privative de libertate, față de persoanele acuzate de comiterea unor astfel fapte.
Curtea mai reține că în contextul amplorii luate de consumul de stupefiante, cu profunde implicații negative asupra sănătății consumatorilor, cu atât mai mult cu cât aceștia sunt îndeobște din rândul tinerilor, se impune reprimarea cu fermitate a activității traficanților de droguri situație în care cantitatea mai mică sau mai mare de droguri traficată nu poate înrâuri esențial decizia privind arestarea preventivă.
Tot astfel faptul că inculpatul beneficiază de reducerea la Jal imitelor pedepsei prevăzute de lege conform prevederilor art. 16 din Legea nr. 143/2000 nu poate diminua gravitatea concretă a activității sale infracționale, dispozițiilor legale mai sus menționate urmând a li se da eficiență cu ocazia judecării fondului cauzei.
În sfârșit, referitor la oportunitatea menținerii inculpaților în stare de arest, Curtea reține că datele cauzei, stadiul procesual avansat în care se află judecata (în cauză fiind acordat termen pentru audierea unui ultim martor propus în apărare ) și pericolul concret pe care l-ar prezenta și la acest moment pentru ordinea publică lăsarea inculpaților în libertate sunt motive suficiente a considera că ținerea acestora în stare de detenție preventivă este în continuare necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.
Concluzionând Curtea reține că dispoziția de menținere a inculpaților recurenți și în stare de arest preventiv este temeinică și legală astfel că, văzând și prevederile art. 38515pct. 1 lit. b Cod pr. penală, urmează a se respinge ca nefondate recursurile declarate cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în conformitate cu prevederile art. 192 al. 2 Cod pr. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarat de inculpații ( fiul lui și, născut la data de 16.03.1987 în G, CNP: -, domiciliat în G, str. - nr. 37, - 5, scara 4,. 66) și ( fiul lui și, născut la data de 6.11.1978 în G, CNP: -, domiciliat în G, str. G-ral Al. nr. 2, - 1,. 23 scara 2), în prezent ambii deținuți în Penitenciarul Galați, împotriva încheierii de ședință nr- din 18.08.2009 a Tribunalului Galați.
În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă pe inculpații și la câte 100 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 31 august 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. /01.09.2009
Tehnored./01.09.2009/2 ex.
Jud.fond:
Președinte:Marcian Marius IstrateJudecători:Marcian Marius Istrate, Liviu Herghelegiu, Aurel
