Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 573/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA PENAL ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr. -
DECIZIA PENAL NR. 573/R/2008
Ședința public de la 04 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Soane Laura Mihaela
JUDECTOR: - - - președinte secție penal
JUDECTOR: -
GREFIER:
Desfșurarea ședinței de judecat s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, potrivit dispozițiilor art.304 Cod procedur penal.
S-a luat în examinare recursul penal formulat de inculpatul, fiul lui și al i, nscut la 20 iulie 1966, deținut în Penitenciarul Oradea împotriva încheierii penale din 28.10.2008 pronunțat de Tribunalul Bihor, având ca obiect menținerea msurii arestrii preventive.
La apelul nominal fcut în cauz, se prezint inculpatul recurent personal, în stare de arest, asistat de aprtorul ales în substituire, avocat, în baza împuternicirii avocațiale de substituire din 4.11.2008, emis de Baroul Brașov și interpretul autorizat de limba german, d-na, care asigur traducerea ședinței de judecat.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lâng Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, precum și învederându-se c inculpatul recurent a depus în 4.11.2008 motivele de recurs, însoțite de împuternicirile avocațiale, dup care:
Aprtorul în substituire al inculpatului arat c avocatul nu a putut lua legtura cu inculpatul recurent și solicit ca acesta s fie întrebat dac este de acord cu judecarea recursului în prezența aprtorului în substituire.
Inculpatul recurent precizeaz c este de acord s se judece recursul în prezența aprtorului în substituire.
Aprtorul inculpatului recurent susține recursul, invoc motive de nelegalitate și netemeinice a încheierii atacate, artând c reprezentanții inculpatului au solicitat în fața instanței de fond a se constata c msura arestrii preventive a încetat de drept la 04.08.2008. în data de 16.09.2008, verificarea msurii arestrii preventive s-a fcut în prezența unui aprtor din oficiu desemnat în sala de judecat, cu câteva minute înainte de strigarea cauzei. Aprtorul trebuia s aib posibilitatea s studieze dosarul în timp de 3 zile, astfel c s-a înclcat dreptul la aprare, ceea ce atrage nulitatea hotrârii. Reprezentanții aleși ai inculpatului recurent au învederat c în 16.09.2008 nu vor fi prezenți și au solicitat un alt termen de judecat, îns instanța nu a acceptat un alt termen și nici nu a desemnat un aprtor din oficiu pentru a studia dosarul. Nu exist probe și indicii temeinice în ce privește vinovția inculpatului. La filele 55 - 58 exist declarația inculpatului, a prții vtmate, a martorilor, astfel c motivarea instanței c nu s-au administrat probe este eronat.
Procurorul arat c criticile aduse încheierii sunt nefondate. Interpretarea dispozițiilor procedurale privitoare la asigurarea aprrii este c aprarea este asigurat pe parcursul urmrii în totalitate, precum și în fața judectorului. Invocarea netemeiniciei încheierii este nefondat și subzist temeiurile care au stat la baza arestrii preventive. Solicit respingerea recursului.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicit s fie pus în libertate.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de faț, constat urmtoarele:
Prin încheierea de ședinț din 28 octombrie 2008, Tribunalul Bihor a respins cererea privind înlocuirea msurii arestrii preventive, cu msura obligrii de a nu prsi țara.
În baza art.300/2 combinat cu art. 160/b a dispus menținerea msurii arestrii preventive a inculpatului, nscut la 20.07.1966 în Germania, fiul lui și, în prezent deținut in Arestul J B, msur luata prin încheierea nr. 28 din 13 iulie 2008 pronunțat de Tribunalul Bihor, in baza creia s-a emis mandatul de arestare preventiva nr.37/2008 de ctre aceeași instanța.
Pentru a pronunța aceast hotrâre, tribunalul a reținut urmtoarele:
Examinând temeiurile care au stat la baza lurii msurii arestrii preventive, instanța a reținut c inculpatul este trimis în judecat în stare de arest preventiv pentru comiterea infracțiunii de tentativ de omor deosebit de grav, iar pedeapsa prevzut de lege este închisoarea mai mare de 4 ani. A constatat c cercetarea judectoreasc nu a început, inculpatul nu a fost audiat, nu s-au administrat probe, astfel c nu exist nici un argument pentru a considera c temeiurile care au stat la baza lurii msurii arestrii preventive au încetat ori sau modificat.
Instanța a reținut c împrejurrile care au determinat arestarea preventiv a inculpatului nu s-au modificat, subzistând pericolul concret pentru ordinea public în cazul lsrii lui în libertate, motiv pentru care, vzând disp.art.300/2 combinat cu art.160/ C.P.P. și prev.art.23 al.4/2 din Constituția României și disp.art.5 paragraful I lit.c din Convenția Europeana pentru Aprarea Drepturilor Omului și Libertților Fundamentale, a menținut msura arestului preventiv a inculpatului.
Asupra nulitții absolute invocate instanța a reținut c aceasta nu este operant având în vedere c lipsa de aprare ce constituie o cauz de nulitate absolut conform art.197 al 2 Cod penal, nu este o împrejurare prezent în prezenta cauz. La termenul de judecat din 16.09.2008 inculpatul a fost asistat de un aprtor desemnat din oficiu de instanț pentru a se discuta starea de arest preventiv a inculpatului, în condițiile în care la termenul precedent acest lucru nu a fost posibil datorit lipsei interpretului de limb german. Aceast msur preventiv a fost pus în discuție în prezența aprtorului din oficiu, aprtorii aleși neprezentându-se în instanț, unul fiind plecat in Germania, cellalt la Tribunalul Brașov conform celor învederate prin cererea de amânare a cauzei. A apreciat c o astfel de atitudine a aprtorului de a nu-și asigura substituire atunci când nu se poate obiectiv prezenta în instanț, cu observația c în prezenta cauz exist doi aprtori, nu poate impieta asupra soluționrii chestiunilor urgente, în mod deosebit a celor ce țin de msurile preventive, în caz contrar aprtorul având posibilitatea efectiv ca printr-o astfel de poziție s compromit aceste msuri, ceea ce este inadmisibil. Apoi acordarea termenelor de judecat în cauz se realizeaz în primul rând prin raportare la elemente ce țin de rațiuni privind îndeplinirea procedurii de citare cu toate prțile și nu în ultimul rând la rațiuni vizând o anume disciplin în organizarea ședințelor de judecat, disciplin ce asigur implicit o bun organizare a actului de justiție și lipsa discriminrii între prți. În concret ședințele de judecat sunt prestabilite dup repere obiective iar repartizarea cauzelor pe ședințe trebuie s asigure soluționarea în timp rezonabil a tuturor cauzelor. Exist o anume disciplin în organizarea ședințelor de judecat ce ține și de baza logistic a instanței. Aceste repere conduc la înfptuirea actului de justiție în mod echitabil pentru toate persoanele implicate în cauzele aflate pe rol, ceea ce face ca aceste elemente s se circumscrie noțiunii de cerințe de interes general. Raportat la acestea solicitarea aprtorilor inculpatului fcut la termenul din 16.09.2008 de a se stabili un termen de judecat în afara celor prestabilite ale completului, respectiv o dat la care aceștia se pot prezenta în instanț, este o chestiune de interes individual, respectiv interesul aprtorului, care nu poate avea îns preeminent interesului general sus enunțat. Apoi, exceptând faptul c exist rațiuni obiective ce nu permit adoptarea unor astfel de soluții-indisponibilitatea slilor de judecat și a instalațiilor de înregistrare - un astfel de tratament apare favorizant în raport de aprtorii implicați în judecarea celorlalte cauze penale, care sunt obligați s respecte ordinea și ritmicitatea prestabilit a ședințelor de judecat și s-și formeze programul individual în raport de acestea, cu adoptarea soluției de substituire, uzitat frecvent de acei aprtori angrenați într-un numr mare de cauze penale. A apreciat c atitudinea aprtorilor în aceast cauz, nefundamentat pe argumente de natur juridic ci pe elemente ce țin de interesul personal al acestora, a impus desemnarea unui aprtor din oficiu pentru soluționarea unei chestiuni urgente. În plus a menționat c a existat acordul inculpatului cu privire la aceast msur a instanței de desemnare a unui aprtor din oficiu.
Raportat la susținerea c aprarea din oficiu este posibil legal doar atunci când avocatul lipsește nejustificat la dou termene consecutive de judecat, a menționat c chiar admițând o astfel de înclcare a procedurii, aceasta este susceptibil doar de sancțiunea nulitții absolute, îns nu se dovedește nici o vtmare adus inculpatului, cât vreme la termenul de judecat în discuție nu s-a administrat nici o prob, astfel încât analiza anterioar asupra temeiniciei și legalitții msurii preventive fcut de aprtorii aleși ai inculpatului era incident, aprtorul din oficiu fcând de altfel apel la aceasta.
Împotriva încheierii penale mai sus artate a formulat recurs inculpatul, solicitând admiterea acestuia în sensul revocrii msurii arestrii preventive dispuse împotriva sa ți punerii sale în libertate.
În motivarea recursului formulat s-a artat c msura arestrii preventive a încetat de drept la data de 4 octombrie 2008 ca urmare a faptului c verificarea ei s-a fcut în prezența unui aprtor din oficiu desemnat în sala de judecat chiar înainte de strigarea cauzei, în condițiile în care aprtorii aleși artaser la termenul anterior c nu se pot prezenta la termenul fixat azi, nici nu-și pot asigura substituirea, s-a artat c aprtorului desemnat de instanț nu i s-a acordat nici un termen pentru studierea dosarului, înclcându-se astfel dreptul la aprare al inculpatului, sancționat cu nulitatea absolut a încheierii de menținere a msurii arestrii.
S-a mai artat c msura arestrii preventive nu se mai justific în prezent, în cauz neexistând probe din care s rezulte c inculpatul se face vinovat de faptele reținute în sarcina sa, singurele probe existente la dosar fiind declarațiile celor dou prți vtmate și ale martorilor, consteni ai acestora, care împreun au exercitat acte de violenț asupra inculpatului și a fratelui acestuia, dou procese-verbal de examinare criminalistic lovite de nulitate absolut și dou rapoarte de constatare medico-legal care nu reușesc s stabileasc o legtur direct între acuzația adus inculpatului și rezultatul constatat în cuprinsul acestora.
Examinând încheierea recurat din oficiu și prin prisma motivelor invocate, Curtea va reține c încheierea este legal și temeinic, iar motivele de recurs invocate nu sunt întemeiate.
Astfel, cererea inculpatului de a constata încetarea de drept a msurii arestrii preventive dispus împotriva sa nu poate fi primit, cât vreme la data de 16 septembrie 2008 când instanța a verificat msura arestrii preventive, dreptul la aprare al inculpatului a fost respectat în totalitate; instanța a desemnat un aprtor din oficiu pentru a-l asista pe inculpat cu acea ocazie, întrucât aprtorii si aleși lipseau, din încheierea de ședinț rezultând c inculpatul a fost de acord cu aceast procedur.
Se va reține totodat c aprtorul desemnat din oficiu nu a solicitat instanței acordarea vreunui termen pentru pregtirea aprrii, împrejurare faț de care instanța nu era obligat s dispun amânarea cauzei, nefiind aplicabile dispozițiile art. 171 alin. 4 Cod procedur penal.
Pe de alt parte se va reține c încheierea ce face obiectul prezentului recurs este încheierea din 28 octombrie 2008, iar motivele care privesc nelegalitatea încheierii din 16 septembrie 2008 puteau fi invocate într-un recurs declarat împotriva acesteia.
Revenind la încheierea din 28 octombrie 2008 se constat c motivele care au determinat arestarea preventiv subzist și se mențin în continuare, motiv pentru care nu se impune revocarea sau înlocuirea acestei msuri.
Chiar dac în conținutul încheierii s-a inserat mențiunea potrivit creia cercetarea judectoreasc nu a început și inculpatul nu a fost audiat, se constat c acesta a fost audiat în ședința din 28 octombrie, când au fost ascultați și martorii și; în urma administrrii acestor probe nefiind rsturnat bnuiala legitim raportat la posibilitatea ca inculpatul s fi svârșit infracțiunea ce face obiectul cauzei.
Art. 5 din Convenția european a drepturilor omului condiționeaz legalitatea privrii de libertate de existența unor motive verosimile, temeinice c s-a svârșit sau c se va svârși o infracțiune sau autorul va fugi dup svârșirea unei infracțiuni. Noțiunea de "motive verosimile" a fost interpretat de Curtea European în sensul existenței unor date, informații care s conving un observator obiectiv c este posibil ca persoana respectiv s fi svârșit infracțiunea ce face obiectul cercetrii.
Referitor la existența pericolului pentru ordinea public, Curtea reține c acest pericol pe care l-ar prezenta pentru societate lsarea în libertate a inculpatului, acesta trebuie înțeles ca o reacție colectiv ce ar putea produce perturbații la nivelul disciplinei publice, al respectului faț de lege, stimulând temerea colectiv c organele de stat nu acționeaz suficient împotriva unor fapte periculoase, c legea nu este aplicat cu hotrâre.
Având în vedere situația conflictual creat între inculpat și mai mulți steni precum și caracterul violent al faptelor de care este acuzat inculpatul, Curtea apreciaz c punerea în libertate a acestuia ar produce o rezonanț negativ în rândul societții, o afectare a echilibrului social firesc, o anumit stare de indignare, de dezaprobare public, o anumit stare de insecuritate social.
Faț de cele mai sus artate, Curtea va respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul, iar în baza art. 192 alin. 3 Cod procedur penal îl va obliga pe acesta la plata sumei de 50 lei, cheltuieli de judecat în favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 385/15 pct. 1 litera "b" Cod procedur penal, RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul, nscut la data de 20.07.1966 în, Germania, împotriva încheierii penale din 28 octombrie 2008, pronunțat de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Oblig pe recurent s plteasc statului suma de 50 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
DEFINITV.
Pronunțat în ședința public, azi 04 noiembrie 2008.
Președinte, Judector, Judector, Grefier,
în concept /13.11.2008
Judec. fond:
decizie/2 ex./14.11.2008,
Președinte:Soane Laura MihaelaJudecători:Soane Laura Mihaela, Țarcă Gabriela, Condrovici
