Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 593/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR. 593

Ședința publică de la 26 August 2009

PREȘEDINTE: Paul Mihai Frățilescu

JUDECĂTOR 2: Florentin Teișanu

JUDECĂTOR 3: Dan

GREFIER -

Ministerul Publica fost reprezentat de doamna procuror C, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 24.02.1978, deținut în Penitenciarul Mărgineni, județul D, împotriva încheierii de ședință din data de 18 august 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în dosarul nr.655,-, prin care a fost menținută măsura arestării preventive față de acesta.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns inculpatul, în stare de arest, personal și asistat de apărător desemnat din oficiu, din cadrul Baroului P.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Cu permisiunea instanței, avocat, apărător desemnat din oficiu pentru inculpat, a luat legătura cu acesta, precizând că nu are cereri de formulat.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată de asemenea că nu are cereri de formulat în cauză.

Curtea, luând act de declarațiile părților, în sensul că nu sunt cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.

Avocat, apărător desemnat din oficiu pentru inculpatul, arată că a fost declarat recurs împotriva încheierii de ședință din 18 august 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița prin care s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive, reținându-se de instanța de fond că inculpatul prezintă un grad de pericol social ridicat pentru ordinea publică.

Se susține că Tribunalul Dâmbovița nu a avut în vedere că inculpatul a avut o atitudine constantă de recunoaștere și regret a faptei, că are doi copii minori în întreținere, la momentul comiterii infracțiunii era încadrat în muncă, astfel că liber fiind va putea realiza venituri pentru familia sa, a fost de acord cu acoperirea prejudiciului creat, împrejurări din care reiese că acesta nu s-ar sustrage de la cercetări și nici nu ar încerca influențarea adevărului în cauză.

Față de aceste motive, se solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond, revocarea măsurii, în subsidiar, înlocuirea acesteia cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara, inculpații cunoscând obligațiile impuse de lege în această ultimă situație.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, susține că încheierea de ședință prin care Tribunalul Dâmbovițaa luat măsura menținerii arestării preventive față de inculpat este legală și temeinică sub toate aspectele, subzistând în continuare temeiurile ce au impus luarea măsurii privative de libertate, având în vedere infracțiunea comisă, respectiv furt din locuință și mai mult, inculpatul se afla în stare de recidivă postexecutorie, împrejurări din care rezultă că acesta prezintă pericol concret pentru ordinea publică în situația lăsării în libertate.

Pentru considerentele expuse, se solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică.

Recurentul - inculpat, având cuvântul personal, arată că dorește să fie cercetat în stare de libertate, înțelegând să susțină concluziile formulate de apărătorul desemnat din oficiu.

CURTEA,

Asupra recursului penal de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de 18 august 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în dosarul nr.655,-, în baza disp. art.3002rap. la art.160 alin.3 cod proc. penală, a fost menținută măsura arestării preventive față de apelantul inculpat, fiul lui și, născut la data de 24 februarie 1978, deținut în Penitenciarul Mărgineni, județul

Pentru a lua această hotărâre, tribunalul a reținut că subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpat, fiind respectate dispozițiile art.148 alin.1 lit.f) cod proc. penală, referitoare la pedeapsa mai mare de patru ani prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă de inculpat și la existența probelor că lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică, aspecte ce rezultă din împrejurările în care a fost săvârșită fapta dedusă judecății.

În acest sens, se reține de prima instanță de control judiciar că inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea unei infracțiuni de furt calificat, faptă apreciată ca având un grad de pericol social ridicat, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, condiție impusă de disp. art.148 alin.1 lit.f) cod proc. penală.

S-a mai apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului ar determina în rândul opiniei publice un sentiment de insecuritate, față de valoarea socială lezată prin acțiunea acestuia, respectiv patrimoniul individual creând astfel convingerea că autoritățile judiciare sunt prea blânde, detenția preventivă luată față de el fiind justificată și de necesitatea de a-l împiedica să comită alte infracțiuni, având în vedere că a are statutul de recidivist.

Totodată, s-a stabilit că prin menținerea măsurii privative de libertate nu se încalcă inculpatului dreptul la libertate prev. de art.5 și nici prezumția de nevinovăție cuprinsă în art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, inculpatul beneficiind de această prezumție până la luarea unei hotărâri definitive.

Astfel, fiind îndeplinite condițiile legale și constatându-se că temeiurile ce au determinat arestarea preventivă a inculpatului apelant subzistă, Tribunalul Dâmbovițaa menținut măsura privativă de libertate față de acesta.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, solicitând casarea ei și judecarea lui in stare de libertate, întrucât a recunoscut li regretat fapta, are doi copii minori în întreținere, este de acord cu acoperirea prejudiciului și nu s-ar sustrage de la judecată.

Examinând încheierea atacată, în raport de actele dosarelor, de criticile invocate dar și din oficiu, Curtea va aprecia că recursul este nefondat.

Astfel, inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr.495/2009 a Judecătoriei Moreni la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat comisă la data de 8/9.02.2009 din locuința părții vătămate. Totodată, a fost menținută în baza art.350 cod proc. penală starea de arest a inculpatului.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, cauză ce se află pe rol la Tribunalul Dâmbovița, care prin încheierea atacată a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive și a menținut această măsură.

Curtea apreciază că în mod corect tribunalul a constatat că arestarea preventivă a fost luată cu respectarea dispozițiilor art.143 și art.148 alin.1 lit.f) cod proc. penală, întrucât există indicii că el a comis infracțiunea pentru care a și fost condamnat în primă instanță, existând în acest moment și o soluție a instanței cu privire la vinovăția sa, iar pericolul concret pentru ordinea publică este reliefat și de modalitatea de comitere a faptei (sustragerea unor bunuri dintr-o locuință) și perseverența infracțională a inculpatului ce nu se află la prim abatere de acest gen.

În aceste condiții, în baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b) cod proc. penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului.

Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 cod proc. penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 24 februarie 1978, deținut în Penitenciarul Mărgineni, județul D, împotriva încheierii de ședință din date de 18 august 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în dosarul nr.655,-, ca nefondat.

Obligă recurentul la plata sumei de 150 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică astăzi, 26 august 2009.

Președinte, Judecători,

Grefier,

Red./Tehnored.

4 ex./31 August 2009

. fond 655,- Trib.

Jud. fond,

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3113/2006

Președinte:Paul Mihai Frățilescu
Judecători:Paul Mihai Frățilescu, Florentin Teișanu, Dan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 593/2009. Curtea de Apel Ploiesti