Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 61/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ operator 2711
DECIZIE Nr. 61
Ședința publică de la 24 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Milan Danilov
JUDECĂTOR 2: Laura Bogdan
JUDECĂTOR 3: Ion Dincă
GREFIER: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii din 14.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul - recurent, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales.
Procedura îndeplinită.
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cu vântul pentru dezbateri.
Apărătorul ales pentru inculpatul - recurent a solicitat admiterea recursului și punerea de îndată în libertate a inculpatului. În motivare a arătat că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 160balin.3 p Cod Penal, din motivarea primei instanțe nu reiese că lăsarea inculpatului în stare de libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Prima instanță a menținut măsura arestării probatoriului, însă audierea martorilor se poate efectua și cu inculpatul în stare de libertate, întrucât acesta nu ar zădărnici aflarea adevărului, cu atât mai mult cu cât a avut o atitudine sinceră pe tot parcursul procesului penal. A mai învederat că există mari semne de întrebare cu privire la vinovăția inculpatului și apreciază că durata arestării preventive a depășit noțiunea de termen rezonabil, inculpatul fiind arestat preventiv din data de 05.10.2006.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat, încheierea Tribunalului Timiș este temeinică și legală, subzistă temeiurile care au determinat arestarea preventivă, inculpatul este judecat pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri și nu au intervenit temeiuri noi care să impună revocarea măsurii preventive.
Inculpatul -recurent, având ultimul cuvânt, a solicitat admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin încheierea pronunțată de Tribunalul Timiș la data de 14.01.2008 în dosar nr-, în baza art. 139 alin. 1.C.P.P. raportat la art. 145 și art. 145 ind. 1.C.P.P. s-a respins ca neîntemeiată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea, formulată de către inculpații, și, prin apărători aleși.
În baza art. 300 ind. 2.C.P.P. raportat la art. 160b C.P.P. s- constatat legală și temeinică măsura arestării preventive și s-a dispus menținerea acesteia față de inculpații, urmând ca legalitatea acestei măsuri să fie analizată înainte de expirarea termenului legal de 60 zile.
Deliberând asupra stării de arest preventiv a inculpaților, prima instanță apreciind că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a acestora subzistă și în prezent, aceștia fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni referitor la care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 4 ani, în sensul că infracțiunea de trafic de droguri de risc și trafic de droguri de mare risc este prevăzută cu închisoarea de la 3 la 15 ani, respectiv de la 10 la 20 ani, și lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere frecvența acestui gen de infracțiuni în rândul tinerilor, raportat și la natura infracțiunii, respectiv infracțiune de pericol prin aceea că se atentează la sănătatea publică, și la modul concret de săvârșire a acesteia, în cauză probatoriul nefiind epuizat, și, pentru o mai bună înfăptuire a justiției, se impune menținerea stării de arest preventiv a inculpaților, astfel că, în temeiul art. 300 ind. 2 Cpp raportat la prev. art. 160 Cpp și cu respectarea principiilor consacrate de art. 5 alin.1 lit. c teza I din Convenția Europeană drepturilor omului, în condițiile în care durata acestei măsuri privative de libertate se menține încă în limite rezonabile în raport cu complexitatea cauzei și a probațiunii ce urmează a fi administrată, a constatat legală și temeinică măsura arestării preventive și a dispus menținerea stării de arest preventiv a inculpaților.
În ceea ce privește cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, formulată de către inculpații, și, prin apărători aleși, în baza art. 139 alin. 1.C.P.P. raportat la art. 145 și art. 145 ind. 1.C.P.P. au fost respinse cererile ca neîntemeiate, motivat de faptul că măsura preventivă luată se înlocuiește cu o altă măsură atunci când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii, iar în cauză nu au fost administrate celelalte probe.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal a declarat recurs inculpatul, recurs înregistrat pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA sub nr. dosar -.
Recursul este nefondat.
Verificându-se legalitatea și temeinicia încheierii supuse recursului, se constată că prima instanță a constatat în mod corect faptul că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților nu s-au schimbat, justificând în continuare privarea de libertate a acestora.
În cauză există suficiente indicii cu privire la săvârșirea de către inculpat a unor fapte prevăzute de legea penală și sancționate cu închisoare mai mare de 4 ani.
Instanța, corect a reținut că, în raport cu modalitatea în care s-a desfășurat activitatea infracțională, la natura faptelor săvârșite, persoana inculpatului, lăsarea în libertate a acestuia ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
În aceste condiții, în mod corect, în baza art. 3002.p Cod Penal, raportat la art. 160 C.P.P. s-a dispus menținerea stării de arest a inculpatului, urmând ca legalitatea și temeinicia măsurii arestării să fie verificate din nou înainte de expirarea termenului legal de 60 de zile.
Neconstatându-se nici un motiv care să ducă la casarea încheierii, în baza art. 38515pct. 1 lit. b C.P.P. va fi respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii din 14.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Va obliga inculpatul la plata sumei de 60 lei cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit.b p Cod Penal respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din 14.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-
Obligă pe inculpat la 60 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi 24 Ianuarie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier
Red.MD
Tehnored AJ/2 ex/07.02.2008
Prima instanță: Trib.T -
07 Februarie 2008
Președinte:Milan DanilovJudecători:Milan Danilov, Laura Bogdan, Ion Dincă
