Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 632/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMANIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALA NR.632/
ȘEDINȚA PUBLICĂ din 16 OCTOMBRIE 2009
PREȘEDINTE: Constantin Cârcotă Președintele Secției penale
JUDECĂTORI: Constantin Cârcotă, Maria Tacea Liviu Heghelegiu
- -
GREFIER - I - - grefier șef secție penală
MINISTERUL PUBLICa fost reprezentat de
PROCUROR - - Procuror șef Secția judiciară
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind judecarea recursurilor declarate inculpații, și, deținuți în Penitenciarul Galați, împotriva Încheierii de ședință din 12 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, prin care s-a menținut măsura arestării preventive.
La apelul nominal au răspuns inculpații, în stare de arest:, asistat de avocat, asistat de avocat, și, asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Apărătorii inculpaților și procurorul nu au cereri prealabile de formulat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul inculpatului, avocat, susține că deși cauza a fost trimisă spre rejudecare, pentru lipsa minutei, în cauză nu s-au respectat disp.art.47 alin.1 Cod procedură penală referitoare la incompatibilitatea judecătorului. În rejudecare, s-a pronunțat același judecător, deși i s-a cerut să se abțină. Magistratul nu a fost recuzat. Consideră, astfel, că hotărârea prin care instanța s-a pronunțat din nou asupra măsurii arestării preventive, este nulă. Dispozițiile art.197 alin.2 Cod procedură penală, referitoare la nulitatea absolută, privesc și compunerea instanței, compusă dintr-un magistrat incompatibil. În cauză sunt aplicabile disp.art.47 alin.1, teza III Cod procedură penală, judecătorul care a luat parte la soluționarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiași cauze după casarea cu trimitere în recurs.
Pentru toate aceste motive, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Pe fond, susține că instanța a motivat menținerea arestării preventive pe aceleași aspecte, reținând că inculpații s-au constituit într-un grup organizat, cu premeditare, deși este vorba de o infracțiune obișnuită patrimonială de furt, în coparticipație.
Inculpatul nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică, s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive. Măsura a fost dispusă în luna martie 2009, când nu se cunoștea exact întinderea faptei, a prejudiciului și a participației fiecăruia. Aceste chestiuni au fost clarificate. S-a stabilit participația conform rechizitoriului, inculpatul fiind acuzat numai de comiterea infracțiunii de furt, nu și pentru infracțiunea de corupție, cu un prejudiciu inexistent, pentru că prejudiciu a fost acoperit, prin restituire în natură. S-a dispus efectuarea unei expertize.
Pentru toate aceste argumente, solicită admiterea recursului, în principal cu trimiterea cauzei spre rejudecare la un magistrat care să nu fie supus vreunei incompatibilități, iar pe fondul cauzei înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, având în vedere că o astfel de măsură a fost luată fașă de un alt inculpat, cercetat pentru aceeași infracțiune și prezent la toate termenele, pentru buna desfășurare a procesului penal.
Apărătorul inculpatului, avocat,susține că în cauză sunt incidente disdp.art.3859pct.3 Cod procedură penală, în sensul că la momentul pronunțării în rejudecare, instanța nu a fost compusă potrivit legii, existând un caz de incompatibilitate prevăzut de art.47 alin.1 Cod procedură penală. S-a arătat magistratului cazul de incompatibilitate, însă acesta nu s-a abținut.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
În subsidiar, pe fondul cauzei, susține că inculpatul este arestat de 8 luni, un timp mai mult de cât suficient pentru săvârșirea unui singur act material de furt, pentru o persoană care și-a recunoscut implicarea în fapta a fost săvârșită și modalitatea de acționare. Nu este întemeiată motivarea că inculpații au săvârșit o infracțiune complexă, într-un grup organizat, cu premeditare. Inculpații nu se cunoșteau între ei. Până la acest moment nu s-apus în discuție, chiar și din oficiu, schimbarea încadrării juridice într- infracțiune mai gravă.
Invocă o speță asemănătoare, un furt tot din incinta SC, o infracțiune mult mai gravă, de material feros în valoare de 500.000.000 lei vechi, prejudiciu nerecuperat, în care inculpații sunt cercetați în stare de libertate. În speță, prejudiciu mult mai mic a fost recuperat.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului, în principal cu trimiterea cauzei spre rejudecare, iar pe fondul cauzei înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Apărătorul inculpatului, avocat,susține că încheierea atacată este nelegală și netemeinică. Este nelegală pentru că s-au încălcat dispozițiile imperative ale art.47 alin.1 Cod procedură penală referitoare la incompatibilitatea judecătorului. Măsura arestării preventive a fost menținută de același judecător și după trimiterea cauzei spre rejudecare, acesta nu s-a abținut. Nerespectarea acestor dispoziții atrage nulitatea absolută. Și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție este în același sens. Astfel în cauză sunt incidente didp.art.3859alin.3 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive solicită admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru constituirea completului de judecată potrivit legii.
Un alt motiv de recurs se referă la netemeinicia încheierii în sensul că aceasta nu a motivat menținerea măsurii arestării preventive așa cum prevăd dispozițiile legale în materie, respectiv disp.art.1602alin.3 Cod procedură penală. Încheierea este motivată sumar, s-a reținut că nu s-au modificat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii, întrucât au comis o infracțiune de un real pericol social, complexă și în grup organizat, premeditat. Așa cum rezultă din materialul probator existent la dosar nu există nicio probă care să dovedească această situație și nici nu s-a pus în discuție schimbarea încadrării juridice. Inculpații nu se cunoșteau între ei. Nu s-au făcut referiri concrete la fiecare inculpat în parte și nu s-a ținut seama de recomandările europene.
Raportat la perioada arestării preventive, luată în urmă cu 8 luni, pericolul social concret pentru ordinea publică s-a estompat. Inculpatului a recunoscut săvârșirea faptei, are doi copii minori, soția nu are venituri, astfel că familia este lipsită de posibilitatea de a se întreține. La data arestării, inculpatul lucra, societatea respectivă manifestându-și opțiunea de a-l reangaja.
Pentru aceste motive solicită admiterea recursului și în rejudecarea cauzei să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Procurorulsusține cu privire la primul motiv de recurs al cazului de casare prev.de art.3859pct.3 Cod procedură penală, motivat de faptul că instanța nu a avut o compunere potrivit legii, judecătorul fiind incompatibil, că poate opera cazul de incompatibilitate numai când judecătorul a dispus condamnarea, achitarea sau încetarea procesului penal. Nefiind o astfel de situație, critica adusă este neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, susține că în mod corect instanța a apreciat că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, pentru infracțiunile presupus a fi săvârșite de inculpați, pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani închisoare. S-a apreciat de asemenea, asupra condițiilor și împrejurărilor concrete în care s-au comis faptele, gravitatea acestora, cât ți asupra faptului că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Pentru aceste motive, solicită respingerea recursului, ca nefondat.
Apărătorul inculpatului, susține că legea nu distinge în cazurile de incompatibilitate, făcând precizări asupra condamnării, achitării sau încetării procesului penal. Consideră că incompatibilitatea se referă la cauza pe care judecătorul o are de soluționat. În speță judecătorul a intrat și pe fondul cauzei. Nici Înalta Curte de Casație și Justiție nu a intervenit.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită să se aibă în vedere concluziile apărătorului său. Solicită să fie pus în libertate.
Inculpatulsolicită să fie pus în libertate.
Inculpatulsolicită să se aibă în vedere concluziile apărătorului său.
După închiderea dezbaterilor și deliberare,
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față;
Prin cererile conexe înregistrate pe rolul aceste instanțe sub nr-, recurenții - inculpați, și au formulat recurs împotriva încheierii de ședință din 12.10.2009 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr-, prin care, în cursul judecății, în baza prev.de art.3002Cod procedură penală în referire la art.160 Cod procedură penală a fost menținută starea de arest preventiv a inculpaților.
În motivarea recursului formulat inculpații au invocat motivul de casare prevăzut de art. 3859pct.3 Cod procedură penală, în sensul că judecătorul care a pronunțat încheierea de ședință era incompatibil și ar fi trebuit să se abțină, conform prevederilor art.47 alin.1 Cod procedură penală.
Au solicitat casarea încheierii de ședință din 12.10.2009 a Tribunalului Galați și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În subsidiar, au solicitat admiterea recursurilor, reținerea cauzei spre rejudecare și înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă neprivativă de libertate, apreciind că lăsarea lor în libertate nu ar prezenta pericol social concret pentru ordinea publică.
Analizând recursurile formulate din prisma motivelor invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele, Curtea apreciază că recursurile declarate de inculpați sunt fondate, încheierea de ședință din 12.10.2009 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr-, nefiind motivată.
În motivarea încheierii de ședință din 12.10.2009 a Tribunalului Galați, judecătorul fondului face trimitere la faptul că se mențin temeiurile de fapt și de drept avute în vedere la pronunțarea încheierii de ședință din 28.09.2009, pronunțată în aceeași cauză de către aceeași instanță de judecată.
Încheierea de ședință din 28.09.2009 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr- a fost casată cu trimiterea spre rejudecare la instanța de fond, prin decizia penală nr.588/R/5.10.2009 a Curții de Apel Galați, pronunțată în dosarul nr-.
Din motivarea deciziei penale nr.588/R din 5.10.2009 a Curții de Apel Galați rezultă că, potrivit deciziei penale nr.XVII/2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite, lipsa minutei scrisă și semnată de judecător, prin care acesta se pronunță asupra măsurii preventive, este sancționată cu nulitatea absolută, în condițiile art.197 alin.2 Cod procedură penală.
Decizia nr.XVII/2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite, era obligatorie pentru instanță în condițiile art.4142alin.3 Cod procedură penală și sancționa cu nulitatea absolută încheierea de ședință din 28.09.2009.
În această situație, instanța de fond, în motivarea încheierii de ședință din 12.10.2009 nu mai putea invoca argumentele din încheierea de ședință din 28.09.2009 și nici nu mai putea prelua, din încheierea din 28.09.2009, potrivit principiului"quod nullum est, nullum producit effectum(ceea ce este nul de drept, mai poate produce efecte juridice).
Pe de altă parte, se reține că, în urma casării cu trimitere a încheierii din 28.09.2009, prima instanță a fost reinvestită pentru a verifica legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, în raport cu momentul în care a fost pronunțată încheierea casată.
Or, este evident că judecătorul care prin încheierea mai sus menționată și-a exprimat părerea cu privire la soluția care ar putea fi pronunțată referitor la măsura arestării preventive, era incompatibil să se pronunțe asupra aceluiași aspect, fiind incidente prevederile aret.47 alin.2 din Codul d e procedură penală.
În această situație încheierea de ședință din 12.10.2009 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr- este nemotivată și lovită de nulitate, impunându-se casarea cu trimitere spre rejudecare la instanța de fond, pentru ca aceasta să se pronunțemotivat, dacă se impune menținerea stării de arest preventiv a inculpaților sau dacă se impune revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă neprivativă de libertate, așa cum au solicitat aceștia, în compunerea altui complet de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursuriledeclarate de inculpații, fiul lui și, născut la data de 16.02.1980 în com. Pechea, jud. G, CNP -, fiul lui și, născut la data de 27.05.1979 în G, CNP - și, fiul lui și, născut la data de 18.01.1985 în com. Pechea, jud. G, CNP -, toți în prezent deținuți în Penitenciarul Galați, împotriva încheierii de ședință din 12.10.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Casează încheierea de ședință din 12 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 16 octombrie 2009.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Maria Tacea Liviu Heghelegiu
Grefier,
I
Red. - 19.10.2009
Tehnored. - 20.10.2009
2 ex
Fond:
Președinte:Constantin CârcotăJudecători:Constantin Cârcotă, Maria Tacea Liviu Heghelegiu
