Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 636/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE Nr. 636/ Dosar nr-
Ședința publică de la 01 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alina Constanța Mandu C -
JUDECĂTOR 2: Alexandru Vasiliu
JUDECĂTOR 3: Manuela
Grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
- procuror în cadrul Parchetului de pe
lângă Curtea de APEL BRAȘOV
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 27 august 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr -.
Dezbaterile au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat, în stare de arest ( deținut în Penitenciarul Codlea ), asistat de apărătorul ales, avocat.
Procedura îndeplinită.
Se permite apărătorului ales să ia legătura cu recurentul inculpat.
Întrebate fiind, părțile declară că nu au alte cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de soluționare și, potrivit art. 385/13 Cod procedură penală, acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat solicită admiterea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii din 27 august 2008 a Tribunalului Brașov, apreciind că la acest moment nu se mai impune menținerea stării de arest preventiv, măsura luată având implicații asupra inculpatului și asupra familiei acestuia.
Solicită a se constata stadiul procesului, respectiv că a fost audiat inculpatul și o parte din martori, fiind necesar a mai fi audiată doar o martoră în circumstanțiere.
Apreciază că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri, respectiv art. 148 lit. f Cod procedură penală, în sensul că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică, având în vedere și poziția părții vătămate care, întrebată fiind de instanță, a arătat că nu se simte amenințată de inculpat, că nu a avut conflicte cu aceste și că regretă că inculpatul este arestat. Aceleași aspecte le-a învederat instanței și mama părții vătămate, respectiv a arătat că nu se simte amenințată de inculpat.
Solicită a se avea în vedere întregul context de săvârșire a faptei, respectiv că aceasta a fost rezultatul unui conflict spontan determinat de starea de ebrietate în care se afla inculpatul și partea vătămată.
Toate aceste considerente, raportate și la circumstanțele personale ale inculpatului, care anterior arestării a fost angajat în construcții ( în acest sens existând adeverință de la o societate din com. și o adeverință de la Primăria com. ) conduc, după părerea sa, la ideea că inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică, că, deși faptele sunt grave, inculpatul a conștientizat ce a făcut, așa încât trebuie să i se acorde o șansă să se reintegreze în societate, urmând ca la terminarea procesului să suporte consecințele legii penale.
În concluzie, solicită admiterea recursului și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de inculpatul și menținerea încheierii tribunalului ca fiind legală și temeinică, apreciind că în mod corect a fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului, în cauză subzistând temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii preventive.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că regretă săvârșirea faptei și solicită judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA
Asupra recursului de față,
Prin încheierea din 27.08.2008 a Tribunalului Brașov în baza art. 300/2 rap. la art. 160/b alin. 1 și 3.pr.pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, deținut în Penitenciarul Codlea în baza mandatului de arestare preventivă nr. 11 din 09.06.2007 emis de Tribunalul Brașov și s-a respins cererea de înlocuire a arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Tribunalul a reținut că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor prev de art. 20 raportat la art 174 Cod penal și a fost arestat preventiv în baza mandatului nr. 11 din 29 iunie 2008 emis de Tribunalul Brașov, temeiurile arestării fiind dispozițiile art. 148 alin 1 lit f Cod procedură penală; măsura a fost menținută în baza art 300/1 raportat la art 160/b alin 1 și 3 Cod procedură penală prin Încheierea Camerei de Consiliu din 3 iulie 2008 a Tribunalului Brașov.
Îndeplinirea condiției prevăzute de art. 143 Cod procedură penală, în sensul existenței probelor și indiciilor temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, nu este contestată de inculpat, car a recunoscut comiterea faptei și este asigurată de probele administrate până în prezent.
Tribunalul a apreciat că dispozițiile art. 148 alin 1 lit f Cod procedură penală își păstrează actualitatea și justifică și în acest moment menținerea stării de arest preventiv a inculpatului.
Limitele de pedeapsă stabilite de Codul penal pentru infracțiunea de omor în forma tentativei confirmă îndeplinirea condiției obiective impuse art. 148 alin 1 lit f Cod procedură penală. Și cea de a doua condiție prevăzută de textul de lege menționat este îndeplinită, aprecierea fiind susținută de circumstanțele reale în care se reține a fi fost comisă fapta și circumstanțele personale ale inculpatului.
Instanța a avut în vedere faptul că inculpatul a comis fapta pe timp de noapte, pe fondul consumului exagerat de băuturi alcoolice, prin utilizarea unui cuțit, aplicând lovitura într-o zonă a corpului victimei cu risc major de deces și fără a exista un motiv sau o explicație a acestui gest.
Circumstanțele personale ale inculpatului susțin aprecierea îndeplinirii condiției subiective a art 148 lit f Cod procedură penală, întrucât, deși din declarațiile părților și ale martorilor rezultă că este potrivit în comunitate ca având un comportament normal, acesta a mai comis fapte de violență, fiind condamnat anterior la pedeapsa amenzii penale pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art 180 Cod penal.
Este adevărat că inculpatul a avut o atitudine procesuală sinceră și că partea vătămată și-a exprimat regretul pentru faptul că inculpatul a ajuns în această situație, precizând că acesta nu-i inspiră teamă, însă circumstanțele concrete ale faptei și consecințele produse, dar mai cele care s-ar fi putut produce, nu pot fi ignorate în aprecierea pericolului pentru ordinea publică, reprezentat de lăsarea în libertate a inculpatului, cu atât mai mult cu cât de la comiterea faptei a trecut un interval de timp scurt în care ecourile stârnite de gravitatea faptei nu s-au putu stinge sau reduce semnificativ.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, solicitând admiterea recursului și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, întrucât temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă în prezent, lăsarea sa în libertate nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică, raportat și la circumstanțele personale ale inculpatului.
Recursul este nefondat.
Inculpatului este trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20 rap. la art. 174.pen. constând în aceea că la data de 08.06.2008, în jurul orelor 03,30, pe fondul consumului de băuturi alcoolice și al unui conflict spontan, inculpatul a aplicat cu un cuțit în zona gâtului părții vătămate, urmare căreia i-a produs o leziune care a necesitat pentru vindecare 28-30 de zile de îngrijiri medicale și care i-a pus viața în primejdie.
Curtea reține că temeiul care a determinat arestarea preventivă subzistă în continuare, având în vedere că inculpatul este trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de prev. de art. 20 rap. la art. 174.pen.
În ceea ce privește temeiul de la art. 148 lit. f pr.pen. se reține că fapta pentru care inculpatul este cercetat, este de o gravitate deosebită, aducând atingere valorilor ocrotite de legea penală, în ceea ce privește viața și integritatea fizică a persoanei.
Astfel, sunt întrunite condițiile cumulative prev. de art. 148 lit. f pr.pen. pedeapsa prevăzută de legea penală este mai mare de 4 ani, iar inculpatul prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, întrucât lăsarea acestuia în libertate ar avea un impact negativ în comunitatea de unde provine și ar crea un sentiment de nesiguranță în rândul populației, fapta inculpatului fiind cu un grad de pericol social deosebit.
Prin urmare, temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului nu s-au schimbat și nu se impune înlocuirea acestei măsuri cu o altă măsură preventivă neprivativă de libertate, potrivit art. 139 alin. 1.pr.pen.
În consecință, față de considerentele arătate mai sus, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b pr.pen. se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din 27.08.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov, pe care o va menține.
În baza art. 192 alin. 2.pr.pen. recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
În numele Legii
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din 27 august 2008 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Obligă pe inculpat să plătească statului suma de 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 1 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- C - - - -
GREFIER
Red. /04.09.2008.
Dact MB/04.09.2008
- 3 exemplare -
Jud fond -
Președinte:Alina Constanța ManduJudecători:Alina Constanța Mandu, Alexandru Vasiliu, Manuela
