Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 64/2009. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.64/R
Ședința publică din 11 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurel Burlacu Președinte secție
JUDECĂTOR 2: Mariana Cristache
JUDECĂTOR 3: Daniela Liliana
Grefier -
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
Ministerul Publica fost reprezentant de procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ - Biroul Teritorial Galați
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea recursurilor declarate de inculpații, - și, în prezent deținuți în Penitenciarul Galați,împotriva încheierii de ședință din 29.04.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Galați.
Se constată că dezbaterea recursurilor a avut loc la data de 08.05.2009 când părțile prezente și reprezentanta Ministerului Public au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea asupra cauzei pe data de 11 mai 2009.
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 29.04.2009 pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr-, în baza disp.art. 3002Cod procedură penală s- menținut măsura arestării preventive a inculpaților, și, constatând legalitatea și temeinicia acesteia.
S-a respins ca nefondată cererea inculpatei privind revocarea arestării preventive.
S-au respins ca nefondate cererile formulate de inculpați, privind înlocuirea arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Pentru hotărî astfel, prima instanță reținut următoarele:
În cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 148 litera f Cod procedură penală față de cei patru inculpați, în sensul că pedepsele prevăzute de lege sunt mai mari de 4 ani închisoare, iar pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din gravitatea ridicată infracțiunilor, împrejurările în care au fost comise, pe parcursul mai multor ani, cu implicarea unui număr mare de persoane, amploarea acestor fapte și atingerea adusă imaginii țării, starea de insecuritate socială care s-ar crea în rândul comunității dacă persoanele acuzate de asemenea fapte ar fi în libertate.
S-a reținut că sunt nefondate cererile formulate de inculpații, și -, prin apărători prin care solicită înlocuirea arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, respectiv revocarea arestării preventive în conformitate cu art 160 alin 2 Cod procedură penală față de inculpata, întrucât nu au încetat, dispărut și nici nu s-au schimbat temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza luării măsurii arestării preventive față de cei patru inculpați.
Pentru inculpata s-au invocat aspecte cu caracter personal, în sensul că aceasta este salariată din anul 1977 cu contract de muncă și are caracterizări favorabile.
Instanța a arătat că acestea sunt particularități care o individualizează pe inculpata însă, având în vedere gradul ridicat de pericol social al faptelor concrete de care este acuzată această inculpată, măsura arestării preventive raportată și la specificul infracțiunilor este necesară pentru stoparea acestor activități ilicite, măsura obligării de a nu părăsi localitatea nefiind suficient de severă pentru o bună desfășurare a procesului penal în continuare.
Referitor la inculpata s-au făcut susțineri privitoare la încadrarea juridică a faptelor și la situația personală a acesteia.
Instanța analizând în această fază doar existența indiciilor temeinice, reținut că susținerile privind încadrarea juridică a infracțiunilor nu pot face obiectul analizei întrucât vizează fondul cauzei. De asemenea, aspectele cu caracter personal nu sunt în măsură să ducă la revocarea arestării preventive întrucât această măsură este oportună față de gravitatea infracțiunilor reținute în sarcina acesteia.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații, și criticând-o pe motive de netemeinicie.
Prin recursurile promovate cei patru inculpați au solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Inculpații și au susținut că după 8 luni de arest preventiv nu se mai poate vorbi doar de existența unor indicii temeinice fiind necesară și analizarea probelor existente la dosar, iar conform practicii CEDO cea mai normală soluție ar fi cercetarea lor în stare de libertate.
În apărarea sa inculpatul invocat hotărârea de achitare pronunțată de autoritățile judiciare spaniole.
Inculpata - invocat starea precară sănătății, învederând că în condițiile în care ar fi fost supusă unei expertize medico-legale s-ar fi stabilit că suferă de o boală extrem de gravă.
Inculpata susținut că fost inclusă în acest grup doar datorită legăturii de rudenie și afinității cu ceilalți inculpați, iar presupusa activitate infracțională desfășurată de ea a constat în găzduirea pentru câteva nopți două, trei tinere care ulterior au plecat în Spania, însă nu le- constrâns, nu le-a ademenit și nu a tras foloase de pe urma practicării prostituției de către acestea.
A mai susținut inculpata că lucrat din 1977, iar martora făcut denunțul în anul 2008, după ce aceasta fost condamnată pentru infracțiunea de furt.
Inculpata susținut prin rechizitoriu s-a creat o eroare evidentă în ceea ce privește încadrarea juridică faptei. Astfel, din analiza situației de fapt redată la punctele 4, 5, 6, 7, 13 rezultă că cele 5 victime majore au fost "traficate"în perioada octombrie 2002- ianuarie 2003, însă la fila 126 din actul de sesizare se menționează că activitatea infracțională s-a desfășurat în perioada 2002-2004.
A mai arătat inculpata că, fapta reținută în sarcina sa fost comisă înainte de anul 2005, sens în care în mod corect trebuiau reținute disp. art. 13 Cod penal. Mai mult, nu se poate reține infracțiunea prev. de art.7 din Legea 39/2003, întrucât aceasta intrat în vigoare după luna ianuarie 2003, deci după data încetării presupusei activități infracționale vizând infracțiunea prev. de art.12 din Legea 678/2001.
De asemenea, inculpata susținut că este tânără, are un copil minor și se află la primul impact cu legea penală.
Recursurile declarate de inculpatele, și sunt fondate.
Recursul declarat de inculpatul este nefondat.
Conform art. 160 alin. 3.pr.pen. când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care justifică privarea de libertate instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă că inculpații au fost arestați la data de 18.09.2008, reținându-se ca temeiuri dispozițiile art. 148 lit. pr.pen.
Conform dispozițiilor din dreptul intern, pentru menținerea inculpaților în stare de arest este necesar ca și în prezent să se mențină temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, în speță cele prevăzute de art. 148 lit. f pr.pen.
Conform art. 139 alin.1 pr.pen. în condițiile în care temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive s-au schimbat, aceasta se înlocuiește cu o altă măsură preventivă.
Detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală și ea nu trebuie să se prelungească dincolo de limitele rezonabile indiferent de faptul că ea se va imputa sau nu din pedeapsă.
Există obligația instanței să argumenteze cu probe motivele pentru care măsura arestării preventive a fost menținută, demonstrând astfel că depus diligențe speciale în desfășurarea procedurii.
Astfel, având în vedere atât dispozițiile Codului d procedură penală (art. 148), cât și practica constată a Curții Europene Drepturilor Omului, considerăm că în faza cercetării judecătorești ( cum este cazul în speță) nu mai putem argumenta menținerea inculpatelor în stare de arest doar pe existența unor "indicii temeinice".
Acest aspect rezultă și din dispozițiile art. 681.pr.pen. conform cărora "sunt indicii temeinice atunci când din actele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte pregătitoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta".
Față de cele arătate mai sus, considerăm că motivarea instanței de fond suportă critici datorită aprecierii că în această fază se analizează doar existența unor indicii temeinice.
Din examinarea prevederilor art. 160 pr.pen. rezultă că menținerea arestării preventive se dispune de către instanță numai în situația în care temeiurile care au stat la baza luării măsurii impun în continuare privarea de libertate și dacă măsura este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, în sensul dispozițiilor art. 136.pr.pen.
Curtea Europeană Drepturilor Omului statuat cu valoare de principiu că în cursul desfășurării procesului penal inculpații trebuie să se afle în stare de libertate și numai în cazuri deosebite - ca de exemplu atunci când fapta sau persoana făptuitorului prezintă un pericol grav ( cauza Constanda Italia - hotărârea din 14.01.1997; cauza Dinler Turcia - hotărârea din 31.05.2005) - acuzatul se află în stare de deținere, fără ca privarea de libertate să apară ca o anticipare a pedepsei închisorii ( cauza Lerellier Franța- hotărârea din 26.06.1991).
De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că în funcție de natura și gravitate infracțiunii, de activitatea infracțională concretă desfășurată de inculpat, în funcție și de persona și comportamentul acestuia se impune, ca după o anumită perioadă de timp, instanțele naționale să analizeze și posibilitatea aplicării unei alte măsuri alternative, care să asigure prezența inculpatului la proces.
Față de cele de mai sus, considerăm că buna desfășurare procesului penal se poate realiza și prin lăsarea în libertate inculpatelor, și, luându-se însă față de acestea măsura obligării de nu părăsi localitatea.
Astfel, considerăm că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive celor trei inculpate s-au modificat, iar obligațiile prevăzute de art. 145 pr.pen. ce vor fi impuse inculpatelor vor asigura prezența acestora în fața instanței de judecată și nu vor afecta buna desfășurare procesului penal.
Conform art. 136 alin.8 pr.pen. alegerea măsurii preventive, ce urmează fi luată în cursul procesului penal, se face ținându-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infracțiunii, de sănătatea, vârsta, antecedentele și alte situații privind persoana față de care se ia măsura.
În speță, activitatea infracțională presupus fi fost desfășurată de cele trei inculpate, așa cum fost reținută prin actul de sesizare, constă în constituirea unui grup infracțional organizat (art. 7 din Legea 39/2003), în "traficarea" unui număr de câte cinci victime majore ( art. 12 alin. 1,2 lit. din Legea 678/2001 cu aplic. art. 41 alin.2 pen.) și în încercarea de a racola o victimă minoră - victima, în vederea exploatării acesteia prin practicarea prostituției ( art. 20.pen. rap. la art. 13 alin.1 din Legea 678/2001).
Considerăm că activitatea infracțională arătată mai sus, reținută în sarcina inculpatelor, mult mai redusă decât cea reținută în sarcina inculpatului, precum și circumstanțele personale ale inculpatelor sunt de natură să conducă la concluzia că luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitate poate asigura buna desfășurare procesului penal.
Astfel:
- inculpata - ( mama inculpatului ) are o stare precară de sănătate, suferind de mai multe boli grave, așa cum rezultă din actele medicale depuse pe parcursul desfășurării procesului penal.
- inculpata, începând cu anul 1978 și până în anul 2008 desfășurat activități licite, fiind angajată la SC SA G (fost Salubritatea) și apoi la SC SRL așa cum rezultă din copia de pe cartea de muncă.
Din caracterizarea depusă la dosarul cauzei, rezultă că inculpata nu creat probleme în societate, fiind apreciată atât de vecini în cadrul colectivității unde domiciliază, cât și la locul de muncă.
- inculpata este tânără, are un copil minor în vârstă de trei ani și nu este cunoscută cu antecedente penale.
În ceea ce- privește pe inculpatul, așa cum reținut și prima instanță, considerăm că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, respectiv dispozițiile art. 148 lit. pr.pen. se mențin și în prezent.
Astfel, infracțiunile pentru care inculpatul este judecat sunt prevăzute de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
La dosarul cauzei există probe, administrate până în prezent ( respectiv declarațiile celor 12 victime majore și ale celor 4 victime minore, declarațiile martorilor, transcrierile convorbirilor telefonice, din care rezultă împrejurarea că lăsarea în libertate acestuia prezintă pericol pentru ordinea publică.
Această din urmă condiție rezultă și din activitatea infracțională amplă, presupus a fi fost desfășurată de inculpat, din natura relațiilor sociale ocrotite de lege ce au fost încălcate.
Având în vedere și dispozițiile art. 136.pr.pen. considerăm că se impune menținerea inculpatului în stare de arest.
Față de cele de mai sus, se vor admite recursurile declarate de inculpatele, și.
Se va casa în parte încheierea de ședință din 29.04.2009, pronunțată de Tribunalul Galați, doar în ceea ce le privește pe inculpatele arătate mai sus.
Conform art. 139 al. 1 Cod procedură penală se va înlocui măsura arestării preventive inculpatelor -, și cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea (municipiul G) prevăzută de art. 145 Cod pr. penală.
Se va dispune ca pe durata măsurii obligării de nu părăsi localitatea inculpatele să respecte obligațiile prevăzute de art. 145 alin. 11și alin. 12lit. pr.pen.
Se va atrage atenția inculpatelor că, în cazul încălcării cu rea-credință a măsurii aplicate și a obligațiilor care le revin, măsura obligării de a nu părăsi localitatea va fi înlocuită cu măsura arestării preventive.
Se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatelor dacă nu sunt arestate în altă cauză.
Se vor menține celelalte dispoziții ale încheierii de ședință recurate.
Se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul.
- fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor cheltuieli judiciare către stat în recurs, conform art. 192 alin.2 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de inculpatele - (fiica lui si, născută la data de 14.04.1952 in Mun.Focșani, jud.V, domiciliată in G,-, - 2, scara 2,.24, jud. G, CNP:-, în prezent deținută în Penitenciarul Galați ), (fiica lui si, născută la data de 02.10.1952 in sat, com. jud. V, domiciliată in G,-, jud. G, CNP:-, în prezent deținută în Penitenciarul Galați ) și (fiica lui - si, născută la data de 10.04.1980 in Mun.G, jud. G, domiciliată in G,-, - 7, scara 1,.2, jud. G, CNP:-, în prezent deținută în Penitenciarul Galați ) împotriva încheierii de ședință din 29.04.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Galați.
Casează în parte încheierea de ședință din 29.04.2009, pronunțată de Tribunalul Galați, numai în ceea ce le privește pe inculpatele mai sus arătate și în rejudecare:
Înlătură din încheierea de ședință recurată dispozițiile vizând starea de arest a celor trei inculpate.
În baza art. 139 al. 1 Cod procedură penală înlocuiește măsura arestării preventive luată față de inculpatele-, șicu măsura obligării de a nu părăsi localitatea (municipiul ) prevăzută de art. 145 Cod pr. penală.
Conform art. 145 alin. 11Cod procedură penală, pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, inculpatele trebuie să respecte următoarele obligații:
- să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemate;
- să se prezinte la secția de poliție din cadrul Poliției Municipiului G în a cărei rază teritorială locuiesc, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemate;
- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme;
În baza art. 145 al. 12lit. Cod procedură penală obligă pe inculpate să nu se apropie de victimele infracțiunii, de membrii familiilor acestora, de martorii din lucrări și să nu comunice cu aceștia în mod direct sau indirect.
În baza disp. art. 145 alin.3 pr.pen se atrage atenția inculpatelor că, în cazul încălcării cu rea-credință a măsurii aplicate și a obligațiilor care le revin, măsura obligării de a nu părăsi localitatea va fi înlocuită cu măsura arestării preventive.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatei - de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 63/U/18.09.2008, a inculpatei de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.64/U/18.09.2008 și a inculpatei de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 65/U/18.09.2008 emise de Tribunalul Galați,dacă nu sunt arestate în altă cauză.
Menține celelalte dispoziții ale încheierii de ședință recurate.
Copia prezentei hotărâri va fi comunicată instituțiilor prevăzute de art. 145 alin.21Cod procedură penală.
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul (fiul lui si -, născut la data de 07.05.1977 in Mun.G, jud.G, domiciliat in com.Banca, sat, județul V și fără forme legale în Mun.G,-, -.20, jud. G, CNP: -, în prezent deținut Penitenciarul Galați ) împotriva încheierii de ședință din 29.04.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
În baza disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă pe inculpatul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 11.05.2009.
JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - -
Grefier,
Cu opinie separată
În sensul respingerii ca nefondate a recursurilor declarate de inculpații, -, și.
PREȘEDINTE,
- -
OPINIE SEPARATĂ
Consider că recursurile declarate de inculpații, -, și sunt nefondate din următoarele motive:
Prin Rechizitoriul nr. 246/D/2005 din 10.03.2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Galațis -a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților, -, și pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzute de art.7 alin.1 din Legea nr. 39/2003;
- trafic de persoane în formă continuată art.12 alin.1 și alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal;
- trafic de minori, prev. de art. 13 alin. 1 și 2 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
În fapt, prin rechizitoriu, în sarcina inculpaților s-au reținut, în esență, următoarele:
- începând cu anul 2002, inculpații, -, și, împreună cu inculpații, și au constituit un grup infracțional organizat, în scopul obținerii de importante beneficii materiale prin traficul de ființe umane în vederea exploatării sexuale;
- în perioada 2002 septembrie 2008, în baza aceleiași rezoluții infracționale, împreună, sau cu diferite participații, inculpații au racolat și cazat în România, transportat și cazat în Spania un număr de 12 tinere majore - victimele, Bezele, -, - -, și și pe tinerele cu identitate protejată și, pe care prin inducere în eroare, constrângere fizică și morală le-au obligat la practicarea prostituției;
- în perioada anilor 2002 - 2006, acționând în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, au racolat un număr de 6 tinere minore, respectiv pe victima și pe tinerele audiate sub identitate protejată, -, și -, în vederea exploatării sexuale a acestora prin practicarea prostituției.
Prin același rechizitoriu și pentru același gen de infracțiuni au mai fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații, și inculpata.
Cauza a fost înaintată spre competentă soluționare Tribunalului Galați la data de 11.03.2009 și formează obiectul dosarului nr-.
În conformitate cu dispozițiile art. 3001Cod proc. penală, s-a fixat termen în camera de consiliu și, prin încheierea de ședință nr- din 13.03.2009 a Tribunalului Galați, instanța a constatat că măsura arestării preventive a celor patru inculpați este legală și temeinică și a dispus menținerea acesteia.
Prin aceeași încheiere de ședință, cererile prin care inculpații și au solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara și cererea prin care inculpata a solicitat revocarea măsurii arestării preventive au fost respinse ca nefondate.
Primul termen de judecată pentru judecarea cauzei pe fond, a fost fixat la data de 29.04.2009. Judecarea cauzei s-a amânat la data de 27.05.2009 deoarece a lipsit apărătorul ales al inculpatei și inculpatul a solicitat un termen pentru a-și angaja avocat.
Prin această hotărâre, instanța a reținut că sunt îndeplinite condițiile art. 143 și art. 148 lit. f Cod proc. penală deoarece, din probele administrate până în prezent, rezultă indicii temeinice că inculpații au săvârșit faptele, că pedeapsa prevăzută de lege pentru fiecare din cele trei infracțiuni pentru care inculpații sunt cercetați este închisoarea mai mare de 4 ani și că datorită modului și împrejurările concrete în care faptele au fost săvârșite, a gradului ridicat de pericol social al faptelor săvârșite, a numărului mare de persoane implicate în activitatea infracțională, a perioadei îndelungate de timp în care activitatea infracțională s-a desfășurat, a amplorii pe care acest gen de infracțiuni o are în ultimul timp și atingerii aduse imaginii țării, lăsarea inculpaților în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
S-a reținut că prin lăsarea inculpaților în libertate li s-ar da posibilitatea să se sustragă de la judecată și de la executarea pedepsei, să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea victimelor și a altor persoane care au cunoștință de modul în care s-a desfășurat activitatea infracțională.
Recursurile declarate de inculpații, -, și au fost respinse ca nefondate prin decizia penală nr. 34/R/20.03.2009 a Curții de Apel Galați.
De la data de 20.03.2009 și până la data soluționării prezentului recurs, la Tribunalul Galația fost fixat un singur termen de judecată la data de 29.04.2009. La acest termen nu s-a putut efectua cercetarea judecătorească deoarece unul dintre apărătorii aleși ai inculpatei a lipsit iar inculpatul, cercetat în stare de libertate, a solicitat termen pentru a-și angaja apărător.
Potrivit art. 139 alin. 1 Cod proc. penală, măsura preventivă luată se înlocuiește cu o altă măsură preventivă, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii.
În condițiile în care de la data de 20.03.2009 și până în prezent nu s-a efectuat cercetarea judecătorească și nu s-a administrat nici o probă, temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat și recursurile declarate de inculpații, -, și, urmează a fi respinse ca nefondate.
PREȘEDINTE,
- -
RED. C/12.05.2009
TEHNORED. T/13.05.2009
Jud.fond.-
Președinte:Aurel BurlacuJudecători:Aurel Burlacu, Mariana Cristache, Daniela Liliana