Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 646/2009. Curtea de Apel Craiova

Comentarii

0

Dosar nr- - Menținere arestare preventivă-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE RECURS

DECIZIA PENALĂ Nr. 646

Ședința publică de la 18 Iunie 2009

PREȘEDINTE: Mirela Ciurezu Gherghe JUDECĂTOR 2: Mihai Marin

- - - - JUDECĂTOR 3: Robert

-- - - Judecător

Grefier -

Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul T - Serviciul Teritorial Craiova

Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de recurenții inculpați A și -, împotriva încheierii de la 16 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarulcnr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns, în stare de arest preventiv, inculpații: A asistat de avocat - apărător ales și - asistat de avocat - apărător ales.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatându-se dosarul în stare de soluționare, s-a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Avocat pentru recurentul inculpat - a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond revocarea măsurii arestării preventive, sau în subsidiar înlocuirea cu una din măsurile prev.de art.136 lit.b sau c p, motivând că în cauză nu subzistă temeiurile arestării preventive, respectiv probe certe de vinovăție și referitoare la pericolul pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a inculpatului.

S-a motivat că trimiterea în judecată s-a realizat exclusiv în baza datelor furnizate de un agent sub acoperire care a îndemnat pe inculpat să procure droguri, fără a exista probe referitoare la alte tranzacții, și în baza unor convorbiri telefonice interceptate, fără a fi analizate apărările formulate de inculpat sau împrejurările personale favorabile acestuia.

Avocat pentru recurentul inculpat Aad epus înscrisuri în circumstanțiere (caracterizări) solicitând admiterea recursului, casarea încheierii și revocarea măsurii preventive sau, în subsidiar, înlocuirea cu una din obligațiile prev.de art.136 lit.b sau c În C.P.P. motivarea recursului, s-a arătat că în cauză nu există probe sau indicii referitoare la săvârșirea infracțiunii de către recurent, respectiv că pretinsele tranzacții nu au fost constatate prin înregistrări video sau imagini foto, prezumția de nevinovăție nefiind înlăturată. Totodată, s-a arătat că instanța a motivat incidența art.148 lit.f p, referindu-se la pericolul generic al infracțiunii, iar nu la datele speței, și nu a analizat circumstanțele personale ale inculpatului, care este student, cunoscut cu o bună reputație, fără antecedente penale.

Reprezentantul parchetului a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate, arătând că arestarea preventivă a fost menținută față de ambii inculpați, în acord cu dispozițiile art.300¹p, existând indicii temeinice asupra participării ambilor inculpați la comiterea infracțiunilor deduse judecății, măsurile preventive servind bunei desfășurări a procesului penal, iar starea de pericol pentru ordinea publică rezultă din gravitatea infracțiunilor respective și amploarea fenomenului infracțional.

Având pe rând, ultimul cuvânt, recurenții inculpați A și - au solicitat admiterea recursurilor, însușindu-și concluziile formulate de apărătorii lor.

Dezbaterile fiind încheiate:

CURTEA

Asupra recursurilor penale de față;

Constată că prin încheierea de la 16 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, a fost menținută arestarea preventivă a inculpaților: A - fiul lui și, născut la 5 iulie 1986 în comuna de, județul D și - fiul lui - și, născut la 07 iulie 1988 în C județul D - în temeiul art.300¹

C.P.P.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că a fost investită la data de 16 iunie 2009 prin rechizitoriul nr.71.D/P/2009 emis de DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova, prin care au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, inculpații - și A pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc, prev.de art.2 alin.1 din Legea 143/2000, modificată prin Legea 522/2004, pentru inculpatul - reținându-se forma continuată a infracțiunii cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal.

În fapt, s-a reținut că inculpatul - a vândut investigatorului sub acoperire - cu nume de cod - mai multe cantități de cannabis, respectiv: 1,84 gr la data de 13 martie 2009 pentru suma de 200 lei, 2,68 gr la data de 01 aprilie 2009 pentru suma de 200 lei și 1,05 gr. la data de 13 mai 2009 cu suma de 150 lei; la data de 20 mai 2009, inculpatul Aap rocurat cantitatea de 35 gr. cannabis pe care i-a predat-o coinculpatului - și acesta a vândut- investigatorului sub acoperire cu suma de 500 euro, ulterior inculpații fiind identificați, asupra lor descoperindu-se suma rezultată din tranzacție.

Împotriva inculpaților s-a pus în mișcare acțiunea penală prin Ordonanțele nr.24D/P/2009 din 20 mai 2009, dată la care au fost și reținuți, fiind arestați preventiv prin încheierea din 21 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj pe o perioadă de 29 zile, începând cu 21 mai 2009, până la 18 iunie 2009 inclusiv, măsură preventivă confirmată prin încheierea nr. 83 din 25 mai 2009, pronunțată de Curtea de Apel Craiova.

Procedând la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive, în procedura prev.de art.300¹p, prima instanță a reținut că temeiurile prev.de art.143 și 148 lit.f p, subzistă, și justifică în continuare cercetarea inculpaților în stare de arest preventiv, respectiv că există indici temeinice privitor la participația penală a inculpaților la săvârșirea infracțiunilor pentru care sunt judecați, lăsarea lor în libertate prezentând pericol pentru ordinea publică față de natura infracțiunilor, amploarea deosebită a acestor activități infracționale care ar conduce la o reacție negativă a societății în cazul judecării în stare de libertate a persoanelor cercetate pentru aceste fapte.

Totodată s-a reținut că menținerea măsurilor preventive este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, în scopul împiedicării inculpaților de a se sustrage cercetării judecătorești și pentru protejarea interesului public - stabilirea răspunderii penale pentru persoanele care comit asemenea infracțiuni.

Împotriva acestei încheieri au formulat recurs inculpații, invocând critici de netemeinicie, în sensul că trimiterea în judecată nu este susținută de probe certe de vinovăție referitoare la săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri, probele administrate la urmărirea penală constând numai în activități ale colaboratorului sub acoperire, care a îndemnat pe inculpatul - să îi procure droguri, iar pentru inculpatul A nu există probe certe privitor la vreo tranzacție de droguri. S-a arătat că inculpații nu au antecedente penale, sunt bine caracterizați social, astfel că nu există probe că ar zădărnici aflarea adevărului, ceea ce justifică revocarea arestării preventive, sau în subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu una din obligațiile prev.de art.136 lit.b sau c

C.P.P.

Curtea, analizând recursurile din speță, reține:

Aplicarea măsurii arestării preventive, în raport de dispozițiile exprese ale art.143 și art.148 p, nu impune existența unor probe certe de vinovăție referitoare la săvârșirea infracțiunii pentru care sunt cercetați inculpații, măsura preventivă neavând semnificația unei soluții de condamnare prin care instanța decide asupra vinovăției sau nevinovăției persoanei cercetate, fiind suficientă existența unor date care să justifice presupunerea rezonabilă asupra participației inculpaților la comiterea infracțiunii.

Totodată, se reține că măsurile preventive au drept scop asigurarea bunei desfășurări a procesului penal atât sub aspectul împiedicării inculpatului să se sustragă de la urmărirea penală sau judecată, cât și sub aspectul protejării societății civile față de actele întreprinse de persoana devenită periculoasă social prin participarea la comiterea unei infracțiuni grave.

În cauză inculpații sunt deduși judecății pentru infracțiuni de trafic de droguri de risc, în cazul inculpatului - reținându-se comiterea a patru acte materiale în decursul a două luni, iar în cazul inculpatului reținându-se săvârșirea unei singure fapte, dar având ca obiect o cantitate importantă de drog, împrejurări care prevalează asupra circumstanțelor personale favorabile, ordine de prioritate stabilită de art.136 alin. ultim

C.P.P.

În raport de aceste considerente se constată că prima instanță a realizat o examinare justă a materialului probator din cauză, reținând că temeiurile analizate la aplicarea măsurii arestării preventive - art.143 și art.148 lit.f p - subzistă și justifică menținerea măsurii, în scopul bunei desfășurări a procesului penal; pe cale de consecință, recursurile inculpaților apar ca nefondate și în conformitate cu art.385¹⁵pct.1 lit.b p, vor fi respinse.

Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 p;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții inculpați A și -, împotriva încheierii de la 16 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarulcnr-.

Obligă recurenții la plata sumei de câte 30 lei fiecare, cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 18 iunie 2009.

- - - - - - -

Grefier

Red.jud/-

F/

S/01.07.2009

18 iunie 2009

-C va urmări și încasa de la inculpați suma de câte 30 lei fiecare, cheltuieli judiciare statului.

Președinte:Mirela Ciurezu Gherghe
Judecători:Mirela Ciurezu Gherghe, Mihai Marin, Robert

Vezi şi alte speţe de drept penal: