Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 653/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 653/R/2008
Ședința publică din data de 6 noiembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Chitidean Valentin judecător
JUDECĂTORI: Chitidean Valentin, Săndel Macavei Monica Șortan
- -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR:
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii penale din data de 30 octombrie 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, inculpații fiind trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunilor de:
- omor calificat, distrugere, ultraj contra bunelor moravuri și port fără drept de armă albă, prev. și ped. de art. 20.pen. raportat la art. 174 alin. 1, art. 175 alin. 1 lit. d,i pen. art. 217 alin. 1, art. 321 alin. 1.pen. și art. 1/1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 modificată, cu aplicarea art. 33 lit. a pen.;
- ultraj contra bunelor moravuri și port nelegal de armă, prev. și ped. de art. 321 alin. 1.pen, art. 1/1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, modificată, cu aplicarea art. 33 lit. a pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpat, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales, av., cu delegație avocațială la dosar și inculpatul, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărători aleși, av. Contra și, ambii cu delegații avocațiale la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților în susținerea recursurilor.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și punerea inculpatului de îndată în libertate.
Constată că față de inculpat s-a dispus luarea măsurii arestului preventiv în temeiul art. 148 lit. f pr.pen. pentru comiterea a trei infracțiuni, respectiv ultraj, prev. de art. 321 alin. 1.pen. distrugere, prev. de art. 217 alin. 1.pen. și port ilegal de armă albă, prev. de art. 1 din Legea nr. 61/1991. Față de acesta s-a dispus începerea urmăririi penale pentru trei infracțiuni, printre care și cea prev. de art. 180 alin. 2.pen. față de care în final nu s-au mai dispus cercetări, întrucât partea vătămată nu a mai depus plângere în acest sens. A observat, de asemenea, că nici procurorul și nici instanța nu au sesizat că nu s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracțiunea distrugere, cu mențiunea că în opinia sa dacă inculpatul nu ar fi participat la o infracțiune conexă celei pentru care inculpatul este arestat, clientul său nu ar mai cercetat.
Învederează instanței că, conform motivării încheierii atacate, starea de fapt este împărțită în două faze, iar inculpatul ar fi avut o poziție în ambele faze, deși există probe, din care rezultă că acesta nu a participat la prima fază. Consideră de asemenea, că inculpatul a fost cercetat pentru comiterea infracțiunilor de ultraj și port ilegal de armă pentru a se putea lua față de acesta măsura arestului preventiv. Cu toate că a sesizat aceste aspecte cu ocazia verificării legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv conform art. 300/1 pr.pen. s-a motivat de instanța de fond că este prematur ridicată această excepție, deși aceasta vizează legalitatea. Arată că aceste aspecte au fost sesizate în data de 27 octombrie 2008 când, s-a prezentat materialul de urmărire penală, iar procurorul a motivat că dosarul a fost preluat de la un alt procuror. Cu toate acestea, ulterior s-au administrat și alte acte de urmărire penală, respectiv un proces verbal de experiment judiciar, la care inculpații au lipsit și planșe foto, prin care se încerca contracararea celor semnale de apărare. Aceste acte de urmărire penală nu s-au mai prezentat inculpatului, ci doar inculpatului, astfel că inclusiv sesizarea instanței de judecată este nelegală. Neprezentarea materialului de urmărire penală se sancționează cu nulitatea absolută prev. de art. 197 alin. 2.pr.pen. astfel că, raportat la toată practica judiciară, solicită trimiterea cauzei la procuror pentru prezentarea materialului de urmărire penală.
Inculpatul este arestat de 3 luni, iar participarea acestuia la incidentul din spălătorie se rezumă la faptul că, după ce inculpatul a căzut și a strigat după ajutor, inculpatul a intervenit și l-a lovit pe partea vătămată cu pumnul. Clientul său nu a folosit sabie, sau pentru aol ovi pe partea vătămată, ci aceasta din urmă este persoana care a folosit un. În acest sens, solicită a se avea în vedere că în cauză au fost audiați 9 martori și niciunul dintre aceștia nu a declarat că inculpatul a avut ceva în mână când a lovit-o pe partea vătămată, ci au arătat că a lovit cu pumnul și cu.
Solicită a se avea în vedere că susținerile conform cărora inculpatul este cercetat în alte 3-4 dosare penale, sunt inexacte, mai ales că acesta nu are antecedente penale, nu este implicat în alte dosare și nici nu s-a început urmărirea penală împotriva sa în alte dosare. În acest caz, consideră că nu se poate aplica o pedeapsă în regim de detenție pentru infracțiunea de ultraj, având în vedere și lipsa antecedentelor penale și poziția sinceră a inculpatului, iar în cazul infracțiunii de distrugere nu se poate da o soluție de scoatere de sub urmărire penală, pentru că nu s-a dispus începerea urmăririi penale pentru această infracțiune, ci doar neînceperea urmăririi penale. Mai mult, solicită a se avea în vedere că inculpatul este licențiat, este antrenor de box, nu a fost trimis în judecată în alte dosare, chiar dacă există fabule despre el și a fost om de ordine la diferite localuri, împrejurări în care a ajuns să fie lovit. De asemenea, apreciază că nu poate fi avută în vedere statura masivă a inculpatului, întrucât în dosar mai există cercetate încă patru persoane, printre care, al cărui fizic este mai impunător.
Referitor la impactul vis-a-vis de opinia publică, solicită a se avea în vedere că în acest sens au fost audiate două persoane de etnie rromă, care locuiesc într-un canton dezafectat și care au dat declarații identice, prin care au arătat că sunt afectați de cele întâmplate.
Totodată, arată că nu a formulat nici o cerere în apărare pentru inculpat, decât la momentul prezentării materialului de urmărire penală, ocazie cu care procurorul i-a spus că le va respinge, acesta "spălându-se pe mâini". Mai mult, apreciază că tot ce a susținut procurorul s-a preluat în motivarea instanței de fond, fără a se găsi o motivare reală pentru pericolul pentru ordinea publică.
Pentru a i se da o șansă, având în vedere că nu a fost implicat în scandal, solicită admiterea recursului și cercetarea inculpatului în stare de libertate. În subsidiar, dacă se impune, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Apărătorul inculpatului, av. Contra, solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și în principal, revocarea măsurii arestului preventiv, iar în subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Solicită a se avea în vedere că a invocat în apărare o serie de probe, respectiv 8 martori, care au fost audiați după arestarea inculpaților și care confirmă că partea vătămată avea asupra sa un, pe care l-a folosit împotriva inculpatului, care în apărare a luat sabia și a ridicat-o asupra părții vătămate. Consideră că aceste declarații schimbă cele reținute la momentul luării măsurii arestului preventiv și țin de pericolul social concret al inculpatului, astfel că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv s-au schimbat și nu au apărut temeiuri noi.
Învederează și faptul că în faza de urmărire penală au contestat și încadrarea juridică dată faptelor, raportat la obiectul folosit și la aptitudinea acestuia de a produce moartea. Arată, de asemenea, și că au solicitat reaudierea martorilor după schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de tentativă de omor și efectuarea unei expertize, care să stabilească dacă sabia putea produce leziuni prin tăiere și moartea unei persoane. Martorii nu au fost reaudiați, iar cu privire la expertiză s-a arătat instanța de fond va stabili dacă se impune efectuarea acesteia. La fond au solicitat să se constate că acea sabie nu este aptă să producă moartea, iar inculpatul știa că este de fapt un obiect de artizanat, precum și să se constatare nulitatea absolută a experimentului judiciar efectuat în faza de urmărire penală, prin care s-a reținut că ar combate declarațiile celor 8 martori, întrucât acesta s-a efectuat de un organ necompetent, în lipsa martorilor asistenți a încunoștințării apărătorilor inculpaților. Având în vedere că prin rechizitoriu s-a reținut că ceea ce au declarat cei 8 martori nu corespunde realității, au solicitat în apărare analizarea probelor prin prisma încălcării normelor imperative, iar instanța de fond ( pagina 8 din considerente ) nu a analizat aceste aspecte, deși are obligați în această fază procesuală de a analiza probele dosarului.
Din acest punct de vedere, solicită a se constata că hotărârea atacată este nelegală, întrucât nu s-a avut în vedere întreg probatoriul, pentru că altfel s-ar fi constatat că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv și nu există temeiuri noi.
Apărătorul inculpatului, av., solicită casarea hotărârii atacate și rejudecând verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv, solicită admiterea cererii de revocare a măsurii preventive, în principal, iar în subsidiar, înlocuirea arestului cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
În opinia sa hotărârea atacată este vădit nelegală, nu doar în baza art. 385/6 pr.pen. ci și în baza art. 385/9 pct. 10.pr.pen. pentru că verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv nu se apreciază ansamblul probator administrat în cauză, raportat la pericolul social concret pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului. În aceste condiții, își pune problema cum a fost verificată legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv. Plecând de la sensul art. 139.pr.pen. dacă s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv, măsura se înlocuiește sau se revocă. În momentul de față, în condițiile administrării unui probatoriu amplu, apreciază că există indicii că s-a schimbat ansamblul probator. Din punct de vedere al mijloacelor de probă de la dosar, apreciază că există o schimbare a întregului tablou, ce la un moment dat a impus luarea măsurii arestului preventiv, respectiv că s-au audiați mai mulți martori, din care rezultă incidentul nu a fost inițiat de inculpat și că la acest incident are o contribuție majoră și decisivă și partea vătămată. În aceste condiții, arată că poate reitera o schimbare a situației. Dacă se analizează pericolul social concret și în ce împrejurări s-a ajuns la acest incident, solicită a se avea în vedere că la dosar există planșe foto, din care rezultă că amploarea evenimentului este dată de participarea părții vătămate. A existat o altercație, însă consideră că trebuie privită situație și din prisma faptului că nu această altercație ar justifica luarea măsurii arestului preventiv, pentru că altfel în baza acesteia ar trebuie să se dispună arestarea preventivă și a celui care a folosit ul, a celor care aruncă cu pietre, ce folosesc bâte de bassball sau cuțite. În opinia sa, incidentul nu ar fi pornit dacă partea vătămată nu ar fi folosit arma, martorul declarând că l-a văzut pe partea vătămată cu un, iar reacția produsă nu poate fi raportată la loviturile aplicate și la folosirea sabiei, ci și la acest.
Raportat la situația de fapt a inculpatului, care este fără antecedente penale și este absolvent al unei facultăți, apreciază că nu se justifică pericolul concret pentru ordinea publică al acestuia și nici nu există elemente concrete că în stare de libertate ar comite o nouă infracțiune.
Pentru egalitate de tratament și față de susținerile colegului său, solicită admiterea recursului.
Reprezentantul Parchetului constată că în cauză se reține că la data de 8 august 2008 inculpatul l-a agresat pe partea vătămată, a încercat să-i suprime acestuia viața aplicându-i o lovitură cu sabia, leziunile cauzate necesitând pentru vindecare un număr de 30-35 de zile de îngrijiri medicale. De asemenea, la aceeași dată, a intrat cu intenție cu autoturismul în autoturismul părții civile și împreună cu coinculpatul au provocat un scandal public, iar inculpatul l-a aplicat martorului o lovitură cu o. Instanța de fond a menținut măsura arestului preventiv luată față de cei doi inculpați și a respins cererile de revocare și de înlocuire a măsurii preventive, dispozițiile instanței de fond fiind temeinice și legale, astfel că solicită respingerea ca nefondate a recursurilor declarate în cauză.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că și-a recunoscut implicarea în scandal și cum a ajuns acolo, însă nu este adeptul armelor și benzilor. De asemenea, el a asistat la altercație și nu a avut nimic în mână, precum și că a intervenit când inculpatul a căzut, aplicându-i martorului o lovitură cu și una cu pumnul. Învederează instanței că dacă l-ar fi lovit pe martor cu vreo, urmările erau mult mai grave.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită a se avea în vedere că anterior incidentului dedus judecății, a existat un alt incident, când partea vătămată i-a aplicat o lovitură cu cuțitul în gâtul unei terțe persoane, pe care o cunoaște și pe care a dus-o la spital, iar ulterior a plecat din localitate. său, care conducea mașina, l-a văzut pe partea vătămată și a intrat în fața mașinii acestuia, pentru a discuta cu el, iar acesta din urmă a scos un pe geam și a tras, lovindu-l în față. Solicită cercetarea în stare de libertate, cu mențiunea că s-a prezentat singur la Poliție după ce s-a emis mandat pe numele său.
CURTEA
Prin încheierea penală din 30 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, au fost respinse cererile de revocare a măsurii arestării preventive și de înlocuire a acestei măsuri cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara formulate de inculpații și.
În temeiul art. 3001Cod procedură penală și art. 160 Cod procedură penală s-a constatat din oficiu legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților (CNP -, fiul lui și, născut la 10.12.1982 în O, jud.S M, domiciliat în B M,-/55 jud.M, cu reședința în B M,-/86, arestat preventiv, aflat în Arestul M și (CNP -, fiul lui și, născut la 02.06.1977 în B M, jud.M, domiciliat în B M, str. - nr. 2/58 jud.M, arestat preventiv, aflat în Arestul M) și în consecință a fost menținută arestarea preventivă a acestora.
A fost respinsă ca fiind prematură cererea de restituire a cauzei la procuror formulată de inculpatul.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș întocmit la 28 octombrie 2008 în dosarul nr. 226/P/2008 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv, a inculpatului pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat prev.de art. 20.pen. rap.la art. 174, 175 alin.1 lit.d, i pen. distrugere prev.de art. 217 alin.1 pen. ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev.de art. 321 alin.1 pen. și port nelegal de obiecte confecționate pentru tăiere, lovire prev.de art. 11pct.1 din Legea nr. 61/1991 modificată cu aplicarea art. 33 lit.a pen.
De asemenea, a fost trimis în judecată și inculpatul (tot în stare de arest preventiv) pentru infracțiunile de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev.de art. 321 alin.1 pen. și port nelegal de obiecte confecționate pentru lovire prev.de art. 11pct.1 din Legea nr. 61/1991 modificată cu aplic.art. 33 lit.a pen.
Prin același rechizitoriu a fost trimis în judecată și inculpatul în stare de libertate pentru infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev.de art. 321 alin.1 pen.
S-a format dosarul nr-, fiind fixat primul termen de judecată pentru data de 2 decembrie 2008.
Procedând din oficiu la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpaților și, în temeiul art. 3001.pr.pen. și art. 160.pr.pen. tribunalul a reținut următoarele:
Prin încheierea penală nr. 74/R/2008 a Curții de APEL CLUJs -a dispus arestarea preventivă a inculpaților și pe o perioadă de 29 de zile începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat prev.de art. 20.pen. rap.la art. 174, 175 lit.d,i pen. infracțiunile de distrugere prev.de art. 217 alin.1 pen. de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev.de art. 321.pen. și de port ilegal de armă prev.de art. 11din Legea nr. 61/1991 (inculpatul ) și pentru ultimele trei infracțiuni menționate (inculpatul ), în temeiul art. 148 lit. pr.pen.
Prin încheierea penală nr. 553 din 29 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Maramureșs -a dispus prelungirea cu 30 de zile (2 octombrie - 31 octombrie 2008) a duratei arestării preventive a celor doi inculpați - soluție menținută prin decizia penală nr. 91/R/2008 a Curții de APEL CLUJ.
Tribunalul a apreciat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a celor doi inculpați se mențin și în prezent și se impune a fi în continuare privați de libertate.
Fiind trimiși în judecată pentru infracțiunile cu privire la care au fost arestați preventiv (mai puțin pentru infracțiunea de distrugere inculpatul ) și văzând și ansamblul probelor administrate în dosarul de urmărire penală, tribunalul a considerat că, în speță, sunt îndeplinite și în prezent condițiile prev.de art. 143.pr.pen. existând indicii care să justifice presupunerea că acești doi inculpați au comis faptele pentru care au fost arestați preventiv. O analiză detaliată a probelor aflate în dosarul de urmărire penală nu este posibilă în această fază procesuală (cea de judecată), instanța având îndatorirea de a verifica doar existența unor indicii în sensul comiterii unor fapte de natură penală.
Apărarea formulată de inculpați în sensul că aceștia au reacționat la atacul părții vătămate care s-a folosit în acest sens de un și că astfel s-au modificat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive urmare a administrării de noi probe ulterior datei la care s-a luat această măsură nu poate fi primită. Independent de această împrejurare invocată de inculpați și care va fi luată în examinare cu ocazia soluționării cauzei pe fondul ei, se constată că, în cauză, există prezumția că întregul incident (atât prima parte a lui, cât și cea de-a doua parte) a fost generat de cei doi inculpați (se presupune că inculpatul a blocat cu autoturismul pe care îl conducea accesul autoturismului cu care urma să se deplaseze partea vătămată, cu ocazia primei părți a incidentului și că a lovit cu autoturismul pe care îl conducea pe cel cu care se deplasa această parte vătămată).
Sunt îndeplinite și în prezent și cerințele prev.de art. 148 lit.f pr.pen. întrucât pedepsele prevăzute de lege pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice sunt mai mari de 4 ani închisoare (pentru celelalte infracțiuni pentru care au fost arestați preventiv acestea se situează sub limita de 4 ani închisoare prevăzută de acest text legal) și lăsarea lor în libertate prezintă și acum pericol concret pentru ordinea publică. Acest pericol este dat de împrejurarea că aceștia se prezumă a fi fost inițiatorii presupusului incident, de amploarea lui, de modalitatea în care se presupune că au comis faptele pentru care au fost arestați preventiv și trimiși în judecată și de reacția pe care a produs-o acest incident persoanelor aflate la locul faptei și comunității locale, în general.
Nu pot fi primite apărările formulate de inculpați cu privire la lipsa plângerii proprietarului autoturismului condus de partea vătămată pentru infracțiunea de distrugere, la încadrarea juridică dată tentativei la infracțiunea de omor calificat reținută în sarcina inculpatului și la modul în care s-a realizat urmărirea penală (cu referire la refuzul de a li se administra unele probe, de a se reaudia de către procuror a unora dintre martorii audiați de organele de cercetare penală, neprezentarea materialului de urmărire penală pentru inculpatul ) având în vedere cadrul procesual actual care are ca obiect doar verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a celor doi inculpați. Aceste apărări exced acestui cadru și urmează a fi examinate la primul termen de judecată sau cu ocazia soluționării cauzei pe fond. Prin urmare și cererea de restituire a cauzei la procuror este pentru acest considerent prematură, urmând a fi respinsă ca atare.
Întrucât măsura arestării preventive a celor doi inculpați s-a luat cu respectarea dispozițiilor legale aflate în vigoare în această materie (cu excepția infracțiunilor de distrugere și port nelegal de obiecte confecționate pentru lovire și tăiere pentru care pedepsele sunt mai mici de 4 ani închisoare, însă pentru celelalte infracțiuni această măsură este pe deplin justificată), iar temeiurile care au stat la baza luării acesteia se mențin, tribunalul a constatat că cerințele prevăzute de art. 139 alin.2 pr.pen. nu sunt îndeplinite astfel că au fost respinse cererile de revocare a măsurii arestării preventive formulate de inculpați. Au fost respinse și cererile de înlocuire a acestei măsuri cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara întrucât temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, iar față de pericolul social pe care îl prezintă aceștia pentru ordinea publică luarea unei alte măsuri preventive este insuficientă.
Pentru toate aceste motive au fost respinse cererile mai sus amintite și s-a menținut starea de arest preventiv a celor doi inculpați.
Împotriva mai sus menționatei încheieri au formulat recurs în termenul legal inculpații și, ambii solicitând revocarea măsurii arestului preventiv în principal sau, în subsidiar, înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara deoarece nu s-a avut în vedere întreg materialul probator administrat în cauză și astfel nu s-au observat că temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestului preventiv nu mai subzistă.
Analizând recursurile declarate din prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat și a dispozițiilor art.3856alin. 3, Curtea constată că acestea sunt parțial fondate respectiv recursul declarat de inculpatul.
Prin încheierea recurată a fost menținută starea de arest a inculpaților recurenți reținându-se că sunt îndeplinite și în prezent cerințele art.148 lit.f deoarece C.P.P. pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care aceștia sunt cercetați sunt mai mari de 4 ani închisoare, iar lăsarea lor în libertate prezintă în continuare un pericol concret pentru ordinea publică.
Din materialul probator administrat până în acest moment rezultă probe și indicii temeinice apte să convingă un observator obiectiv că inculpații ar putea fi autorii faptelor pentru care au fost trimiși în judecat prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș emis în dosarul nr.226/P/2008. Astfel, în sarcina inculpatului s-a reținut că la data de 8 august 2008, în loc public, a agresat partea vătămată G aplicându-i o lovitură cu sabia și cauzându-i astfel leziuni vindecabile în 30-35 de zile de îngrijiri medicale profitând de starea de neputință a părții de a se apăra fiind astfel îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat prev. de art.20 raportat Cod Penal la art.174, 175 alin.1 lit.d și i și Cod Penal art.1/1 pct.1 din Legea nr.61/1991 modificată.
De asemenea s-a mai reținut în sarcina acestui inculpat comiterea infracțiunii de distrugere prev. de art.217 alin.1 având Cod Penal în vedere că în timp ce se afla la volanul autoturismului marca Audi Q7 a intrat cu intenție în autoturismul aparțin părții civile determinând avarierea acestuia, precum și faptul că împreună cu inculpatul și au produs scandal public, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.321 alin.1
Cod PenalÎn sarcina inculpatului s-a mai reținut și infracțiunea prevăzută de art.1/1 pct.1 din Legea nr.61/1991 modificată.
Probele care conturează bănuiala legitimă că inculpații ar putea fi autorii faptelor pentru care au fost trimiși în judecată sunt declarațiile inculpaților, ale părților civile, ale martorilor precum și raportul de constatare medico legală și completarea la acest raport.
Astfel, în opinia noastră, sunt îndeplinite condițiile impuse de art.143
C.P.P.La momentul la care s-a dispus măsura arestului preventiv față de inculpații recurenți s-a reținut incidența art.148 lit.f apreciem C.P.P. că acest temei subzistă și impune în continuare privarea de libertate a inculpatului deoarece pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de tentativă la omor calificat și ultraj contra bunelor moravuri este mai M de 4 ani închisoare, iar lăsarea sa în libertate prezintă în continuare un pericol concret pentru ordinea publică. În susținerea acestei ultime afirmații aducem ca si argumente gravitatea deosebită a acestei infracțiuni reținute în sarcina inculpatului aducându-se atingere valorii supreme ocrotite de legea penală, împrejurările în care a fost comisă fapta și urmările produse - respectiv plagă scalpată epicraniană, amputație completă falangă distală deget 5 mâna -, leziuni ce au necesitat 30-35 de zile de îngrijiri medicale în vederea vindecării, fondul pe care a avut loc această altercație - unele neînțelegeri mai vechi cu un prieten al inculpatului, persoana inculpatului și nu în ultimul rând impactul extrem de negativ pe care faptele sale antisociale le-au avut în sânul comunității din care acesta face parte.
Situația este diferită în cazul inculpatului, Curtea apreciind că pentru acesta nu mai subzistă decât în mică măsură acea stare de pericol concret pentru ordinea publică impusă de art.148 lit.f aceasta C.P.P. având în vedere infracțiunile pentru care inculpatul a fost în cele din urmă trimis în judecată care nu prezintă o gravitate deosebită, modalitatea concretă în care au fost comise și împrejurările în care urmarea administrării probatoriului în faza de urmărire penală a reieșit că ar fi fost săvârșită. Această stare de pericol concret pentru ordinea publică apreciem că s-a diminuat simțitor prin trecerea unui interval de timp de circa 3 luni de zile de la momentul comiterii faptelor fiind astfel incidente prevederile art.139 Cpp.
De asemenea nu trebuie omis faptul că inculpatul este lipsit de antecedente penale și a avut o atitudine sinceră până în acest moment procesual, iar participarea sa la comiterea faptelor antisociale ce-i sunt reținute în sarcină și pentru care a fost trimis în judecată a fost una accidentală și nu de M amploare.
Pentru aceste considerente, având în vedere caracterul excepțional al măsurii arestului preventiv și constatând, în urma analizei tuturor circumstanțelor privitoare la faptă și la făptuitor, că lăsarea sa în libertate nu ar afecta și nu ar pune în pericol grav ordinea publică, Curtea a admis recursul declarat de către inculpatul și a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara impunându-i acestuia obligațiile prev. de art.145 alin.11lit. a-d și alin.12lit. c Cpp.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515 pct.2 lit.d pr.pen. admite recursul declarat de inculpatul fiul lui și, născut la 2 iunie 1977, în B M, jud. M, domiciliat în B M, str. - nr.2/58, JUDECĂTORI. M, CNP -, deținut în Arestul M, împotriva încheierii penale fără număr din 30 octombrie 2008, dată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o casează, în parte și:
Rejudecând cauza, în baza art. 3001 Cod proc.penală, raportat la art. 139 Cod proc.penală dispune înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, prev. de art. 145 ind.1 Cod proc.penală.
În baza art. 145 ind.1 al.2 Cod proc.penală, raportat la art. 145 al.1 ind. 1 si art. 145 al.1 ind.2 Cod proc.penală, pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, impune inculpatului să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat,
b) să se prezinte la Poliția BMc onform programului de supraveghere stabilit de către aceasta, sau ori de câte ori este chemat,
c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței,
d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme,
e) să nu ia legătura cu martorii din acest dosar.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.
Atrage atenția inculpatului, că în caz de încălcare cu rea credință a măsurii obligării de a nu părăsi țara sau a obligațiilor de mai sus, măsura obligării de a nu părăsi țara va fi înlocuită cu măsura arestării preventive.
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat, fiul lui și, născut la 10 decembrie 1982, aflat în Arestul M împotriva aceleiași încheieri din 30 octombrie 2008 Tribunalului Maramureș.
Obligă inculpatul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, restul cheltuielilor judiciare suportate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 6 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Chitidean Valentin, Săndel Macavei Monica Șortan
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./
4 ex./10.11.2008
Președinte:Chitidean ValentinJudecători:Chitidean Valentin, Săndel Macavei Monica Șortan
