Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 661/2008. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 661/
Ședința publică de la 14 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ion Avram judecător
JUDECĂTOR 2: Mița Mârza
JUDECĂTOR 3: Marius Marcian
GREFIER:
-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Public reprezentat prin PROCUROR: - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 29 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosar nr-.
La apelul nominal a răspuns recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de av. Didel - apărător ales, fără împuternicire avocațială depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Întrebat fiind, recurentul inculpat precizează că își menține recursul formulat.
Av. Didel precizează că recurentul inculpat este arestat de 1 an și 5 luni pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri, respectiv 24 pastile. Face referire la rezonanța măsurii arestării preventive, respectiv durata de 1 an și 5 luni
Precizează că instanța de fond în motivarea hotărârii face referire la cauzele "Tomasi contra Franța", " împotriva Germaniei" și " împotriva Austriei" însă aceste hotărâri nu își găsesc aplicarea în speța de față.
În această cauză toate probele propuse de parchet au fost adminJ. și nu mai este de administrat decât proba cu 2 martori propuși de către inculpat.
Pe de altă parte cauza este suspendată ca efect al invocării din partea apărării a excepției de neconstituționalitate, astfel că nu pot fi făcute discuții cu privire la eforturile instanței în administrarea unei probe.
Nu consideră această cauză ca fiind complexă, este un singur inculpat arestat, nu se reține că a fost în colaborare cu alte persoane, astfel că sub nici o formă nu poate fi vorba de complexitate.
Precizează că fraza din motivarea hotărârii de fond respectiv "instanța urmează a se pronunța doar după ce a reflectat îndelung asupra existenței infracțiunii și a pedepsei" nu trebuie reținută de instanța de control judiciar deoarece măsura arestării preventive nu poate fi discutată prin prisma reflecției judecătorului fondului asupra infracțiunii și a pedepsei, acestea fiind chestiuni care vizează fondul cauzei.
În opinia sa, precizează că trebuie să se aplice o altă hotărâre, ca și practică judiciară, cauza "Letellier contra Franței" din 1991.
Consideră că inculpatul nu trebuie să mai fie arestat preventiv întrucât după o perioadă atât de lungă nu ar putea duce la o tulburare în rândul societății de unde provine.
În opinia sa, instanța de fond anticipează aplicarea unei pedepse cu închisoarea indiferent de cuantumul acesteia.
În aceste împrejurări, în condițiile în care nu mai sunt probe de administrat, cauza este suspendată iar Curtea Constituțională nu s-a pronunțat asupra excepției, nu s-a făcut dovada că inculpatul direct sau indirect ar fi încercat să influențeze martori etc. dat fiind că se reține o cantitate redusă de 24 pastile "", faptul că această activitate infracțională s-a desfășurat în urmă cu mai bine de 1 an și J - martie 2007 și rezonanța faptei deduse judecății s-a mai stins în ochii opiniei publice solicită să se constate, din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 139 alin. 1 Cod proc.pen. că s-au modificat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive.
De asemenea, solicită să se constate că judecata inculpatului nu s-a putut realiza într-un termen rezonabil și durata arestării preventive a împlinit un termen rezonabil.
Solicită admiterea recursului, să se caseze în parte încheierea pronunțată de Tribunalul Galați, iar în rejudecare să se înlocuiască această măsură preventivă cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, aceasta fiind la fel de eficientă pentru buna desfășurare a procesului penal și pentru a i se asigura inculpatului dreptul fundamental al libertății persoanei.
Reprezentantul Ministerului Public consideră că măsura dispusă de instanța de fond este legală și temeinică și că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Precizează că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 143 Cod procedură penală și subzistă temeiul prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală raportat la limitele de pedeapsă cu care este sancționată fapta săvârșită de inculpat dar și la complexitatea cauzei pe care instanța de fond corect a apreciat-o în această manieră.
Arată că probatoriile s-au administrat cu o oarecare greutate și nu în toate cauzele se fac interceptări ale unor convorbiri, se folosesc investigatori sub acoperire și se întocmesc rapoarte de constatare tehnico-științifică.
Pe de altă parte, simpla trecere a timpului nu duce la modificarea temeiurilor care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive iar termenul rezonabil nu se poate considera că a fost depășit, deoarece în prezent cauza s-a suspendat la cererea apărării.
Consideră că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică deoarece, în ultima perioadă de timp, asemenea infracțiuni au luat amploare și lăsarea în libertate a acestuia ar duce la o rezonanță negativă în rândul colectivității.
Solicită respingerea recursului ca nefondat.
Recurentul inculpat precizează că este arestat de 1 an și 5 luni, nu a avut nimeni de suferit din cauza sa, nu a făcut rău la nimeni. Lasă la aprecierea instanței.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 29 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în baza art. 3002Cod procedură penală coroborat cu art. 160 Cod procedură penală a fost menținută starea de arest a inculpatului și s-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulată de inculpat prin apărător.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru netemeinicie, invocând motivele arătate pe larg în partea introductivă a prezentei decizii.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate, cu consecința cercetării inculpatului în stare de libertate.
Analizând încheierea atacată în conformitate cu disp.art.3856Cod procedură penală raportat la art.141 Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul pentru următoarele considerente:
Inculpatul a fost cercetat și trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000,constând în aceea că în cursul anului 2007, în baza aceleiași rezoluții infracționale,în mod repetat a deținut, comercializat și oferit spre consum droguri de mare risc și anume comprimate "".
Existența indiciilor din care rezultă bănuiala plauzibilă că inculpatul a săvârșit fapta reținută în sarcina sa, a fost analizată în concret la luarea efectivă a măsurii preventive, precum și cu ocazia verificărilor succesive a legalității și temeiniciei măsurii, temeiurile avute in vedere subzistând și în prezent, neimpunându-se deci revocarea ori înlocuirea acestei măsuri pe considerentul că durata arestării ar depăși durata rezonabilă, astfel cum a fost definitivă prin jurisprudența O, ori că, raportat la probatoriile adminJ. nemijlocit până la acest moment în fața instanței de fond, s-ar impune aplicarea dispozițiilor art.139 Cod procedură penală.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, cu valoare de principiu că protejarea libertății individuale împotriva ingerințelor arbitrare ale autorităților nu trebuie să stânjenească eforturile instanțelor în administrarea probelor și desfășurarea în bune condiții a procesului (Cauza "Tomasi versus Franța").
Se constată așadar că, pentru buna desfășurare a procesului penal, în mod corect prima instanță a menținut starea de arest inculpatului conform dispozițiilor art.3002Cod procedură penală raportat la art.160 Cod procedură penală, cercetarea judecătorească nefiind finalizată, instanța raportându-se atât la datele care circumstanțiază infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, cât și la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea sa în libertate, pericol care se regăsește în însăși natura și gravitatea faptei pentru care a fost trimis în judecată, infracțiune cu un puternic ecou în rândul societății civile, atât prin gravitatea ei deosebită cât și prin recrudescența fără precedent mai ales în segmentul populației tinere.
Faptul că inculpatul este bănuit că a săvârșit infracțiunea dedusă judecății, nu îl privează de dreptul său inițial de a fi prezumat nevinovat până la momentul dovedirii vinovăției, în condițiile legii, astfel că în faza procesuală de față, nu poate fi primită susținerea privind lipsa de consistență a probatoriului care să dovedească vinovăția inculpatului, precum și a autorizațiilor date de procuror.
Pentru toate aceste considerente recursul de față va fi respins ca nefondat conform dispozițiilor art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, raportat la art.141 Cod procedură penală.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul (fiul lui și, născut la 9 septembrie 1985 în G, domiciliat în G,-, - 6,. 25, CNP -, în prezent deținut în Penitenciarul Galați ) împotriva încheierii de ședință din 29 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosar nr-.
În baza art. 192 alin. 2 Cod proc.pen. obligă pe inculpatul recurent la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./21 2008
Fond:
Președinte:Ion AvramJudecători:Ion Avram, Mița Mârza, Marius Marcian