Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 665/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 665/
Ședința publică din 04 2009
Curtea compusă din:
Președinte: dr.G -, președinte instanță
JUDECĂTOR 1: Gheorghe Diaconu
Judecător: dr.-
Grefier
Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism -Serviciul Teritorial Pitești -
reprezentat prin procuror G
S-a luat în examinare recursurile formulate de inculpații(fiul lui și al lui, născut la 13 Februarie 1988)și (fiul lui G și al lui, născut la 22 Mai 1982), ambii deținuți în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din 29 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
În baza disp.art.304 alin.1 Cod procedură penală se procedează la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: recurentul-inculpat -, personal, în stare de arest, asistat de av și recurentul-inculpat, personal, în stare de arest, asistat de av din oficiu, potrivit delegației nr.4205/03 2009 emisă de Baroul Argeș, precum și de apărător ales, potrivit delegației depuse la fila 12 dosarului.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Av din oficiu, pentru recurentul, precizează că delegația sa a încetat la acest termen de judecată, solicitând însă acordarea onorariului din oficiu având în vedere faptul că s-a prezentat la termenele de judecată stabilite și a studiat dosarul în vederea pregătirii apărării.
În baza disp. art.172 alin.7 Cod procedură penală apărătorii inculpaților aflați în stare de arest au luat contact cu aceștia
Av. pentru recurentul-inculpat, depune la dosar un borderou cu acte medicale- 34 file- pentru a dovedi starea precară de sănătate a inculpatului.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra acestora.
Av, pentru recurent -, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea încheierii din 29 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș, revocarea măsurii arestului preventiv, ori înlocuirea arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Consideră că a trecut un termen rezonabil de la luarea măsurii arestului preventiv, aprox. 6 luni, timp suficient in care inculpatul a avut timp să conștientizeze urmările produse față de activitatea pe care acesta a săvârșit- De asemenea în această fază procesuală nu se mai poate considera că inculpatul mai poate prezenta un pericol pentru ordinea publică. Inculpatul în momentul arestării era angajat cu carte de muncă ca lucrător comercial, în prezent are un copil în vârstă de 5 luni, se află în continuarea studiilor, iar prezența lui în cadrul familiei ar fi benefică în primul rând pentru copil. De reținut că, alți inculpați în cauză, se judecă în prezent în stare de libertate.
Av pentru recurentul-inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii din 29 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș și revocarea măsurii arestului preventiv, având in vedere că toți membrii care au lucrat la Depozitarul Central si sunt trimiși in judecată, se află în stare de libertate, iar inculpatul nu a săvârșit nicio infracțiune, doar a ajutat anumite persoane de a face verificări, iar prin declarațiile date inculpatul a explicat pas cu pas cursul actelor efectuate.
Inculpatul este foarte grav bolnav si trebuie operat, iar starea de arest a inculpatului nu este justificată, toate probele aflându-se deja la dosarul cauzei de aprox. un an, faptele sunt mai vechi d doi ani, astfel că pericolul pentru ordinea publică, dacă nu a dispărut, s-a diminuat.
De asemenea solicită egalitate de tratament pentru toți inculpații, restul acestora care au lucrat la Depozitarul Central aflându-se în stare de libertate.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu cea a obligării inculpatului de a nu părăsi localitatea.
Reprezentantul parchetului formulează concluzii de respingere a recursurilor declarate de inculpați și de menținere a încheierii recurate, deoarece măsura preventivă aplicată este legală și justificată, aceștia săvârșind infracțiuni grave prin care au înșelat aproape 300 cetățeni români prin tranzacționarea la Bursa de Valori Bau nor valori imobiliare ale acestora realizând importante sume de bani.
Recurenții- inculpați - și, având pe rând cuvântul potrivit disp.art.38513alin.3 Cod procedură penală, solicită admiterea recursurilor și judecarea lor în stare de libertate.
CURTEA
Constată că, prin încheierea din 29 octombrie 2009, Tribunalul Argeș în temeiul dispozițiilor art. 3002raportat la art. 160 Cod procedură penală a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpații, fiul lui și, născut la data de 17.03.1970 în comuna, jud. G, domiciliat în B V,-, CNP -,fiica lui G și, născută la data de 27.07.1971, în comuna, jud. G, domiciliat în B V, sat Spart, jud. G, CNP -, fiul lui și, născut la data de 27.01.1988 în orașul B V, jud. G, domiciliat în B V,-, jud. G, CNP -;, fiul lui și, născut la data de 20.03.1987 în mun. B, sector 6, domiciliat în B V,-, jud. G, CNP -;, fiica lui și, născută la data de 17.09.1974, în orașul B V, jud. G, domiciliată în B,-, jud. G, CNP -;, fiul lui G și, născut la data de 22.05.1982 în municipiul B, sector 2, domiciliat în mun. B, sector 3,-,. 34A,.3,. 1,.66, CNP -;, fiul lui și, născut la data de 27.04.1981 în mun. B, sector 6, domiciliat în mun. B, sector 6,-,. 145,. B,. 2,.56, CNP -; ( fost ),fiul lui și, născut la data de 18.07.1982 în mun. B, sector 6, domiciliat în B, sector 6, domiciliat în B, sector 2,-,.3, CNP -;, fiul lui - și, născut la data de 13.02.1988 în mun. B, sector 6, domiciliat în mun. B, sector 6,-,. 3,. A,. 4, CNP - și, fiul lui și, născut la data de 18.08.1972 în mun. B, sector 7, domiciliat în B, sector 6,-, -.2,.1,.40, CNP -.
A respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, formulată de inculpatul.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că inculpații trimiși în judecată în stare de arest preventiv împreună cu alți inculpați s-au constituit într-un grup infracțional cu intenția de a săvârși mai multe fapte penale.
Inculpații -, -, -., și și-au propus să procure fraudulos sume importante de bani într-un timp foarte scurt, prin devalizarea posesorilor de acțiuni la SC CENTRAL SA prin mijloace frauduloase.
În realizarea scopului propus aceștia au contactat pe inculpatul, care lucrase până în luna februarie 2007 la SC CENTRAL SA și, ulterior el i-a atras în grupul infracțional organizat pe inculpații, și a, care aveau calitatea de operator-calculator la SC CENTRAL SA, spre a le procura pe calculator și a constata care dintre cetățenii din baza de date au un număr mai mare de acțiuni, care este valoarea aproximativă a acestora și datele de stare civilă ale celor vizați.
În urma serviciilor făcute, cei care aveau calitatea de angajați la SC CENTRAL SA primeau sume de bani, care variau în ceea ce privește cuantumul, în raport cu numărul mai mare sau mai mic al acțiunilor pe care le dețineau investitorii ce urmau a fi devalizați.
Inculpații au recurs și la o altă cale de a obține extrase de cont și liste cu coduri confidențiale, întocmind acte de identitate false pentru acționarii ce urmau a fi înșelați, pe care le anexau la o cerere semnată în numele persoanei vizate, mai atașau o chitanță că au plătit taxă cerută pentru eliberarea documentelor de tranzacționare, după care expediau aceste acte prin poștă la unitatea depozitară și solicitau să li se schimbe în baza de date domiciliul, pe adresa B,- ori 100, sector 6, cerând totodată să le fie expediate, tot prin poștă, actele de tranzacționare la noua adresă.
De precizat că la adresa din-, locuia inculpatul -, care prin căsătorie și-a schimbat numele în -, iar la nr. 100 locuia un vecin al lui, care îl rugase să îi oprească această corespondență și să i-o înmâneze, întrucât între timp el vânduse casa.
După tranzacționare, banii erau virați într-un cont bancar, sau expediați prin mandat poștal investitorului.
Pentru că banii ar fi ajuns la cel pe care îl înșelaseră, a trebuit ca inculpații să deschidă conturi bancare, cu procuri false și cu acte de identitate false.
grupului infracțional - inculpații și, cu ajutorul unor persoane neidentificate încă, au realizat acte de identitate, cu datele de stare civilă ale persoanei ce urmau să i se tranzacționeze fraudulos acțiunile, dar cu fotografia celui care trebuia să deschidă contul bancar și să ridice banii.
Grupul infracțional a înșelat un nr. de 303 persoane care locuiesc în diferite regiuni ale țării, cu suma totală de 1.878.841,48 lei/RON.
Inculpații, astfel organizați, au comis aceste infracțiuni în perioada cuprinsă între vara anului 2006 și 23 iulie - 1 august 2007.
Tribunalul Argeș prin încheierea nr.43/CC/27.05.2009, pronunțată în dosar nr-, definitivă prin încheierea nr.48/R/29.05.2009 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, a admis propunerea PARCHETULUI DE PE LÂNGA INALTA C DE CASATIE SI JUSTITIE - T - Serviciul Teritorial Pitești și a dispus arestarea preventivă a inculpaților -, -, și, pe o perioadă de 29 zile începând cu data de 27.05.2009 până la data de 24.06.2009 inclusiv; prin încheierea pronunțată de instanța de recurs s-a dispus arestarea preventivă inculpaților, pe o perioadă de 29 zile începând cu data punerii în executare a mandatelor.
În cauză s-a reținut că există indicii temeinice în sensul că inculpații au săvârșit faptele pentru care s-a dispus arestarea preventivă, iar potrivit disp.art.148 alin.1 lit.f cod pr.penală, pedeapsa prev.de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina acestor inculpați este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Prin încheierea din 22.06.2009, în baza disp.art.3001rap.la art.160 Cod pr.penală, tribunalul a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații, - (fost ) și - și s-a menținut în continuare starea de arest preventiv a acestora.
S-a reținut că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive impun în continuare privarea de libertate a inculpaților.
Prin încheierea din 21.07.2009 s-au respins cererile inculpaților de revocare a măsurii arestării preventive și de înlocuire a acestei măsuri, iar în baza art.3002rap.la art.160bCod pr.penală s-a menținut starea de arest.
S-a reținut că în cauză se mențin temeiurile care au determinat arestarea preventivă inculpaților.
Prin încheierea din 21.07.2009 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosar nr- s-a admis propunerea formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - - Serviciul Teritorial Argeș și în baza disp.art.160 rap.la art.148 alin.1 lit.a și f Cod pr.penală, s- dispus arestarea preventivă pe o perioadă de 30 zile a inculpaților u și, începând cu data încarcerării.
S-a reținut că inculpații s-au sustras de la urmărirea penală și că faptele reținute în sarcina acestora sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani; s-a mai reținut că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În ce privește pe inculpatul măsura arestării preventive a fost pusă în aplicare la data de 23.07.2009, iar inculpatul nu a fost încarcerat până la această dată, fiind dat în urmărire generală.
Tribunalul Argeș prin încheierea din 13.08.2009 în temeiul disp.art.3001alin.3 Cod pr.penală a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului u, reținând că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Prin încheierile din 03.09.2009 și 01.10.2009, tribunalul a menținut starea de arest a inculpaților, - ( fost ), - și.
Conform disp.art.3002rap.la art.160 Cod pr.penală, în cursul judecății, instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive. Potrivit art.160balin.2 Cod pr.penală, dacă instanța constată că arestarea preventivă este nelegală sau că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune prin încheiere motivată revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.
Dispozițiile art.160balin.3 Cod pr.penală, dispun ca în situația în care instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.
În ce privește pe inculpații, - ( fost ), - și, tribunalul constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate a acestor inculpați.
Astfel, în cauză există indicii temeinice că inculpații au săvârșit o faptă prev.de legea penală, iar infracțiunile pentru care s-a luat măsura arestării preventive și pentru care au fost trimiși în judecată cei 10 inculpați, sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar în sensul disp.art.148 alin.1 lit.f Cod pr.penală, există probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În ce privește pe inculpații și N se constată că în sarcina acestora s-a reținut și calitatea de organizatori de grup, iar pentru inculpatul s-a reținut și calitatea de salariat la partea civilă SC CENTRAL SA.
Pentru inculpatul s-a reținut și faptul că acesta s-a sustras de la urmărirea penală.
Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă în opinia tribunalului, din natura și gravitatea faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, din modul în care se reține în rechizitoriu că ar fi fost săvârșite aceste infracțiuni, din numărul mare al participanților la săvârșirea faptelor penale precum și al părților vătămate și civile, în total 303, din valoarea ridicată a prejudiciului așa cum s-a reținut la urmărirea penală.
De asemenea, pericolul social concret pentru ordinea publică rezultă din caracterul organizat al faptelor reținute în sarcina inculpaților, organul de urmărire penală reținând constituirea în cauză a unui grup organizat în vederea săvârșirii de alte infracțiuni.
La stabilirea pericolului concret pentru ordinea publică se are în vedere și participația fiecărui inculpat la săvârșirea mai multor infracțiuni și a mai multor acte materiale precum și rezonanța socială a săvârșirii unor infracțiuni cu consecințe grave pentru părțile vătămate.
De asemenea se are în vedere posibilitatea scăderii încrederii proprietarilor de acțiuni în instituțiile de depozitare a acestora din toată țara, deoarece părțile vătămate în număr foarte mare, locuiesc în mai multe zone urbane și rurale ale țării, precum și în bursa de valori mobiliare.
Totodată s-a avut în vedere și posibilitatea scăderii încrederii populației în organele și instituțiile statului cu atribuțiuni de urmărire și judecată a unor astfel de fapte.
În cauză, tribunalul a ținut cont la stabilirea pericolului social concret pentru ordinea publică de modul de operare pentru fiecare inculpat arestat preventiv, așa cum s-a reținut în rechizitoriu, precum și atitudinea inculpaților la urmărirea penală.
Prin aceste elemente s-a făcut dovada că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a celor 10 inculpați impun în continuare privarea de libertate.
Cu privire la aplicarea art.5 privind dreptul la libertate și la siguranță din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, se constată că potrivit acestui text, orice persoană are dreptul la libertate și la siguranță și nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, decât în situația în care măsura arestării preventive a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale.
În speță, măsura arestării preventive pentru inculpați a fost luată cu respectarea dispozițiilor Codului d e procedură penală și a Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului.
Se impune în opinia tribunalului, menținerea stării de arest preventiv a celor 10 inculpați în scopul asigurării în sensul disp.art.136 Cod pr.penală a bunei desfășurări a procesului penal în această fază, respectiv în scopul împiedicării sustragerii inculpaților de la judecată. Pentru inculpatul, se impune menținerea stării arestării preventive, având în vedere și faptul că acesta s-a sustras de la urmărirea penală.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații - și.
Inculpatul, prin apărător, a susținut că nu se mai impune menținerea sa în detenție preventivă, considerând că perioada de 6 luni cât s-a scurs de la arestare este suficientă împlinindu-se termenul rezonabil.
În același timp, este de părere că nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică, având în vedere și faptul că alți inculpați în cauză se judecă în stare de libertate.
Celălalt inculpat de asemenea, prin apărător, arată că nu a comis nici o faptă penală, ci doar a susținut unele persoane de a face verificări în baza de date a Depozitarului Central.
În opinia sa nu prezintă pericol pentru ordinea publică, faptele sunt mai vechi de 2 ani și acest pericol oricum dacă nu a dispărut s-a diminuat simțitor.
Analizând recursurile, prin prisma motivelor invocate și din oficiu conform art.385/6 alin.3 Cod procedură penală, curtea constată că acestea sunt nefondate.
Așa cum a arătat și prima instanță, prin încheierea nr.43/CC din 27.05.2009 s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților recurenți reținându-se că există indiciile de săvârșire a faptelor pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală și că este incident cazul de arestare prevăzut de art.148 lit.f Cod procedură penală.
Faptele inculpaților așa cum sunt reținute în actul de sesizare al instanței pentru care există indicii, sunt de o gravitate deosebită, au condus la prejudicierea a sute de părți vătămate, la coruperea unor persoane obligate la păstrarea confidențialității datelor, la o tulburare însemnată în activitatea fondurilor de investiții și la crearea unui sentiment de neîncredere în siguranța acestor fonduri, în corectitudinea Depozitarul Central și a persoanelor și instituțiilor implicate în tranzacțiile de acțiuni, care dau măsura pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților.
Numărul mare al actelor materiale, numărul mare al persoanelor implicate în activitatea infracțională, multitudinea părților vătămate, perioada mare de timp în care au fost săvârșite faptele, întinderea acțiunii inculpaților pe un teritoriu foarte vast al țării, împiedică stingerea rezonanței negative a faptelor lor după trecerea a doar aproape 6 luni de la momentul arestării inculpaților.
Din această perspectivă care relevă și complexitatea cauzei în care sunt cercetați 22 de inculpați și sunt citate 233 de părți vătămate, iar pe lângă acestea o multitudine de părți civile, moștenitori ai persoanelor păgubite, o perioadă de circa 6 luni de la momentul arestării inculpaților, nu poate fi apreciată ca depășind o durată rezonabilă arestării.
Împrejurarea că inculpații invocă existența unui interval între momentul august 2007 descris în rechizitoriu ca limită a perioadei în care au desfășurat activitatea infracțională și momentul arestării lor situat în anul 2009, luna mai, se datorează faptului că în perioada în care se presupune că unii dintre aceștia au încetat să mai săvârșească respectivele fapte, fiind vorba de un grup infracțional cercetările au evoluat în alte direcții în legătură cu alte persoane care au participat la activitatea grupului, dispunându-se arestarea preventivă și a acestora.
de grup presupune o abordare specifică a cercetărilor în vederea identificării făptuitorilor și a strângerii probelor simultan față de toți membrii grupării de aceea și propunerile de arestare îi vizează pe toți în același timp, altminteri, existând pericolul desconspirării anchetei penale, situație în care toți cei implicați pot să intervină pentru denaturarea bunului mers al cercetărilor și alterarea probelor.
În acest fel se explică decalajul de timp de la data comiterii faptelor și până în momentul arestării inculpaților.
Celelalte împrejurări legate de situația particulară a fiecărui inculpat, cât și de problemele de sănătate invocate de inculpatul, nu reprezintă elemente care să determine o orientare către alternativa unei alte măsuri preventive cu atât mai mult cu cât nu s-au dovedit aceste împrejurări printr-o expertiză medicală în cazul sus-numitului și prin orice alt mijloc de probă în privința inculpatului -.
Pentru motivele care s-au arătat, curtea susține opinia primei instanțe potrivit căreia în momentul de față o altă măsură preventivă nu este oportună, deoarece nu reușește să substituie cu aceleași consecințe detenția inculpaților și nici să realizeze scopurile procesuale ale acesteia.
Având în vedere aceste considerente, curtea apreciază ca nefondate criticile aduse încheierii tribunalului și în baza dispozițiilor art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, recursurile inculpaților vor fi respinse, urmând ca aceștia să fie obligați la cheltuieli judiciare către stat în baza dispozițiilor art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile formulate de inculpații(fiul lui și al lui, născut la 13 Februarie 1988)și (fiul lui G și al lui, născut la 22 Mai 1982), ambii deținuți în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din 29 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
Obligă la cheltuieli judiciare către stat:
-pe inculpatul - la 100 lei,
-pe inculpatul la 200 lei, din care 100 lei onorariu avocat oficiu ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Marius Gabriel Săndulescu
Dr.-.- dr. -
Grefier,
Red.:
Tehnored.:
2 ex./25.11.2009.
Jud.fond:-.
Președinte:Gheorghe DiaconuJudecători:Gheorghe Diaconu, Marius Gabriel Săndulescu, Marius
