Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 678/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 678/2009
Ședința publică din 10 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Oana Maria Călian
JUDECĂTOR 2: Ștefan Făt
JUDECĂTOR 3: Monica
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat de
Procuror -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale pronunțate de Tribunalul Sibiu - secția penală la data de 04.11.2009 în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent în stare de deținere în Penitenciarul Aiud, asistat de avocat cu delegație din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care nefiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocata inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând, revocarea măsurii arestării preventive și înlocuirea ei cu altă măsură preventivă, apreciind că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării ei.
Solicită a se avea în vedere că inculpatul a avut o atitudine cooperantă și nu are antecedente penale, fiind astfel justificată judecarea lui în continuare în stare de libertate.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea încheierii recurate ca temeinică și legală.
În mod corect s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, întrucât subzistă temeiurile care au stat la baza luării ei.
Având ultimul cuvânt, inculpatul solicită a fi pus în libertate întrucât nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
Constată că prin încheierea penală din 4.11.2009 dispusă în dosar penal nr- s-a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpatul, în baza art. 3002raportat la art.160 alin. 3 Cod procedură penală, art. 143, art. 148 lit. f Cod procedură penală.
În motivare instanța a reținut că din analiza actelor și lucrărilor dosarului de urmărire penală se constată existența unor indicii temeinice cu privire la săvârșirea faptei penale pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, faptă pentru care legea penală prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
De asemenea, tribunalul a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului ar genera o stare de neliniște în rândul colectivității și societății din care face parte, prezentând în acest mod pericol concret pentru ordinea publică. Pericolul concret pentru ordinea publică este determinat și de natura și gravitatea faptelor imputate inculpatului.
În plus, față de cele avute în vedere de instanța ce a dispus arestarea s-a reținut și împrejurarea că s-a făcut dovada asupra comportamentului violent al inculpatului, care a mai fost cercetat în cursul anului 2008 pentru săvârșirea unor acte de violență, cu cuțitul, agresiune desfășurată chiar în centrul (f 67 ). În plus, audiat fiind de instanță, inculpatul a recunoscut în declarația dată la 17 iulie incidentul cu cuțitul, precum și un act de agresiune săvârșit anterior celui pentru care este trimis în judecată, tot la cererea lui.
Instanța a constatat că până la acest moment procesual a fost începută cercetarea judecătorească, însă în cauză continuă administrarea probatoriului, astfel că, față de dispozițiile art. 136 Cod procedură penală, pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal a apreciat că se impune menținerea în continuare a măsurii arestării preventive dispuse. Totodată, potrivit art. 139 alin. 1 Cod procedură penală, măsura preventivă luată se înlocuiește cu o altă măsură când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii. Ori probele administrate până la acest moment procesual confirmă în continuare menținerea temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv.
Analizând măsura arestării preventive a inculpatului și din perspectiva art. 5 paragraf 1 lit. c din, tribunalul a constatat că sunt îndeplinite și exigențele acestui text de lege, arestarea până în acest moment procesual fiind legitimă.
În consecință, întrucât temeiurile de fapt și de drept care au impus luarea măsurii arestării preventive sunt fundamentate și continuă să subziste și la acest moment, în temeiul art. 3002rap. la art. 143, art. 148 lit. f Cod procedură penală, instanța a constatat temeinică și legală măsura arestării preventive a inculpatului și a dispus menținerea acesteia.
Întrucât până la acest moment nu s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, în conformitate cu dispozițiile art. 139 Cod procedură penală, pentru motivele arătate privind necesitatea protejării ordinii publice, tribunalul a respins cererea inculpatului de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul solicitând a fi cercetat în stare de libertate deoarece nu se mențin temeiurile care au justificat arestarea preventivă și nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate și în conformitate cu dispozițiile art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, instanța constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin încheierea penală nr. 36/CC/17.07.2009 pronunțată de Tribunalul Sibius -a dispus arestarea preventivă a inculpatului în baza art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Temeiurile care au determinat arestarea preventivă se mențin și justifică în continuare menținerea în detenție a inculpatului recurent, conform art. 3002raportat la art. 160 Cod procedură penală.
Acuzația gravă ce se aduce recurentului, inculpat pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat și port fără drept a unui telescopic în public, este încă suficientă pentru a justifica menținerea măsurii arestării preventive luată față de acesta.
Împrejurarea că inculpatul nu prezintă antecedente penale nu este în măsură să fundamenteze punerea în libertate a acestuia, putând fi eventual analizată de instanță odată cu fondul cauzei ca o circumstanță atenuantă.
În consecință, având în vedere că subzistă presupunerea rezonabilă a săvârșirii unei infracțiuni grave de către inculpat, precum și pericolul social pentru ordinea publică, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, instanța va respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii penale pronunțate de Tribunalul Sibiu - Secția penală la data de 04.11.2009 în dosarul nr-.
Va obliga inculpatul recurent să plătească suma de 180 lei în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în recurs, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se va înainta din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului de Avocați
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii penale pronunțate de Tribunalul Sibiu - Secția penală la data de 04.11.2009 în dosarul nr-.
Obligă inculpatul recurent să plătească suma de 180 lei în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în recurs, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se înaintează din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului de Avocați
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 10 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./13.11.2009
jud. fond
Președinte:Oana Maria CălianJudecători:Oana Maria Călian, Ștefan Făt, Monica
