Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 690/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 690/
Ședința publică din data de 24 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Cristache judecător
JUDECĂTOR 2: Daniela Liliana Constantinescu
JUDECĂTOR 3: Constantin
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță F, împotriva încheierii de ședință din 12.11.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
La apelul nominal a răspuns recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de av., apărător desemnat din oficiu în baza delegației nr. 5457/21.11.2008 emisă de Baroul Galați.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentului inculpat susține că acesta a declarat recurs împotriva încheierii din 12.11.2008 a Tribunalului Vrancea, prin care s-a menținut măsura arestării preventive.
În cauză, inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor.
Având în vedere că pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta reținută în sarcina inculpatului este mai mare de 4 ani și că această faptă prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, lasă la aprecierea instanței cu privire la recursul declarat de inculpat.
Solicită, totuși, să aibă în vedere faptul că inculpatul are 4 copii minori în întreținere și că soția sa este grav bolnavă.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca fiind nefondat.
Consideră că în mod corect instanța de fond a menținut arestarea preventivă a inculpatului, apreciind că subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, deoarece are 4 copii minori, mama lor este bolnavă, unul dintre copii este bolnav. De asemenea, și el este bolnav, fiind suspect de TBC, și trebuie să se trateze.
Solicită să fie pus în libertate deoarece este arestat de an și 1 luni și în cauză nu există probe temeinice în acuzarea sa. La dosar sunt niște declarații date la parchet, la poliție și în instanță, dar toate sunt diferite.
Arată că a fost vorba de o încăierare și că el nu a provocat nici un scandal. Erau 15-20 persoane care consumau alcool pe acea terasă și deja era un scandal între 2-3 persoane. Când a ieșit din magazin a fost atacat de mai multe persoane. Susține că a fost implicat fără voia lui în scandal.
Precizează că persoana ca îl însoțea se bătea cu cineva și chiar a înțeles ulterior că aceasta a mai avut conflicte și cu partea vătămată și cu alte persoane.
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 12.11.2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Vranceaa dispus, în temeiul art. 3002, în referire la art. 160 alin. 1 și 3 din Codul d e procedură penală, menținerea arestării preventive a inculpatului.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că măsura arestării preventive a inculpatului a fost luată în mod legal și că temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri impun în continuare privarea de libertate.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul criticând-o ca nelegală și ca netemeinică.
În dezvoltarea motivelor de recurs inculpatul a susținut că probele administrate în cauză nu fac dovada vinovăției sale. De asemenea, a susținut că nu s-ar mai impune menținerea măsurii arestării datorită stării de sănătate și datorită situației familiale dificile.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Inculpatul a fost trimis în judecată prin Rechizitoriul nr. 326/P/14.11.2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, prev. de art. 20, ref. la art. 174 alin. 1 - 175 lit. i Cod penal, constând în aceea că la data de 16.09.2007, în loc public, i-a aplicat părții vătămate mai multe lovituri cu un cuțit în zona toracică, cauzându-i leziuni care i-au pus în primejdie viața.
Împotriva inculpatului s-a luat, în cursul urmăririi penale, măsura arestării preventive, în temeiul art. 143 alin. 1 combinat cu art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, reținându-se că sunt probe temeinice în sensul că acesta a săvârșit infracțiunea reținută în sarcina sa și că lăsarea sa în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Așa cum în mod corect a reținut prima instanță, temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului subzistă și impun în continuare privarea acestuia de libertate.
Astfel, probele administrate în cauză până la această dată (respectiv: declarațiile părții vătămate, declarațiile a numeroși martori, raportul de constatare medico-legală) confirmă presupunerea că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este trimis în judecată, în împrejurările care urmează a fi clarificate de către instanța de fond.
Fapta presupus a fi săvârșită de inculpat este sancționată de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestuia în libertate ar prezenta în continuare un pericol concret pentru ordinea publică - pericol determinat de gravitatea faptei presupus a fi săvârșite, urmarea produsă și atingerea adusă relațiilor sociale ce apără viața persoanei - toate acestea fiind elemente care formează convingerea că lăsarea în libertate a inculpatului ar crea în rândul cetățenilor o stare de insecuritate și un sentiment de neîncredere față de aptitudinea organelor abilitate ale statului de a riposta față de persoanele bănuite că au comis astfel de fapte.
Aspectele invocate de inculpat prin motivele de recurs, privind starea de boală, nu constituie temei pentru revocarea măsurii arestării preventive, deoarece în situația în care boala de care suferă inculpatul nu poate fi tratată în rețeaua medicală a Administrației Naționale a Penitenciarelor, acesta poate beneficia de tratament în rețeaua medicală a Ministerului Sănătății Publice, în condițiile prevăzute de art. 1391Cod procedură penală.
Totodată, în raport cu gradul ridicat de complexitate a cauzei, care presupune efectuarea unei ample activități de cercetare judecătorească, Curtea consideră că arestarea preventivă a inculpatului nu a depășit o durată rezonabilă.
Întrucât măsura arestării preventive a inculpatului a fost luată cu deplina respectare a dispozițiilor legale, iar temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri nu au dispărut și impun în continuare privarea de libertate, în mod corect prima instanță, având în vedere disp. art. 3002în referire la art. 160 alin. 1 și 3 Cod procedură penală a menținut arestarea preventivă.
Față de aceste considerente, văzând și disp. art. 38515pct. 1 lit. Cod procedură penală, urmează a fi respins ca nefondat recursul inculpatului.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE, ca nefondat recursul declarat de inculpatul (fiul lui și, născut la data de 30.09.1979 în F, CNP -, domiciliat în comuna S, județul V, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță V) împotriva încheierii din 12 2008 Tribunalului Vrancea.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă recurentul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Suma de 100 lei, reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 24 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red. /26.11.2008
Tehnored. /2 ex./26.11.2008
Fond:
Președinte:Mariana CristacheJudecători:Mariana Cristache, Daniela Liliana Constantinescu, Constantin
