Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 694/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENAL ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENAL NR. 694/R/2009
Ședința public din data de 10 noiembrie 2009
Instanța constituit din:
PREȘEDINTE: Livia Mango judector
JUDECTORI: - -
: - -
GREFIER:
Ministerul Public - Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Național Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj - reprezentat prin PROCUROR:
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpata, împotriva încheierii penale din data de 29 octombrie 2009 pronunțat în dosar nr- al Tribunalului S laj, inculpata fiind trimis în judecat prin Rechizitoriul Parchetului de pe lâng Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Național Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj pentru svârșirea infracțiunilor de luare de mit și trafic de influenț, prev.și ped.de art.254 penal coroborat cu art.7 alin.1 din Legea 78/2000 și art.257 penal coroborat cu art.7 alin.3 din Legea 78/2000, totul cu aplic.art.33 lit.a penal.
La apelul nominal fcut în cauz, se prezint aprtorul ales al inculpatei, av., din cadrul Baroului S, cu delegație avocațial depus la dosar, lips fiind inculpata.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei, dup care, se constat c la dosarul cauzei s-a depus de ctre inculpat, prin aprtorul su, o cerere prin care solicit judecarea cauzei în lipsa sa întrucât starea de sntate s-a degradat în așa msur încât o deplasare la instanț i-ar cauza suferințe fizice insuportabile.
Aprtorul inculpatei depune la dosar un memoriu cuprinzând motivele de recurs precum și o serie acte medicale. Textul art.385/11 alin.3 pr.pen. prevede c prezența inculpatului nu este obligatorie la judecarea recursurilor împotriva încheierilor privind msurile preventive.
Reprezentantul Parchetului având în vedere c textul de lege permite judecarea în lips, apreciaz c recursul se afl în stare de judecat.
Instanța, deliberând, raportat la disp.art.6 pct.3 CEDO care prevede c orice acuzat are dreptul de a se apra de el însuși sau de a fi aprat de un aprtor ales de el, precum și la disp.art.3 CEDO, care interzice ca acuzatului s i se cauzeze suferințe mai mari decât cele inerente detenției, având în vedere motivele sde sntate invocate pentru care lipsește inculpata, apreciaz c recursul se poate judeca și în lipsa acesteia.
Nefiind alte cereri de formult ori excepții de ridicat, instanța acord cuvântul prților în dezbaterea judiciar a recursului.
Aprtorul inculpatului arat c la data de 28 octombrie 2009 s-a pus în discuție la prima instanț verificarea legalitții și temeiniciei msurii arestrii preventive. Cu acea ocazie a formulat o cerere accesorie prin care a solicitat înlocuirea msurii arestrii cu msura obligrii de a nu prsi localitatea. Prin încheierea din 28 octombrie 2009 instanța a dispus amânarea pronunțrii pentru data de 29 octombrie 2009. La aceast dat a depus concluzii scrise cu privire la cererea de înlocuire îns prin încheierea din 29.10.2009, Tribunalul S laja constatat legalitatea și temeinicia msurii arestrii. În încheierea din 28.10.2009 care face parte comun din încheierea din 29.10.2009 s-a menționat cererea de înlocuire îns, instanța, a omis s se pronunțe cu privire la aceast cerere. Având în vedere aceste împrejurri, apreciaz c încheierea pronunțat de Tribunalul S laj este lovit de nulitate relativ, consecința acestui fapt fiind acela c inculpatei i s-a înclcat unele garanții procesuale. Împrejurarea c Tribunalul S laja menținut msura arestrii preventive nu echivaleaz cu pronunțarea asupra cererii de înlocuire în sensul respingerii ei având în vedere c instanța are dou posibilitți: s revoce msura arestrii preventiv și s dispun punerea de îndat în libertate dac arestarea este nelegal sau s mențin msura arestrii când temeiurile care au determinat arestarea impun în continunare privarea de libertate. Dac revocarea arestrii preventive presupune fie nelagalitatea msurii fie încetarea temeiurilor acesteia, înlocuirea arestrii preventive presupune schimbarea temeiurilor pentru care a fost luat msura. În consecinț, încheierea primei instanțe i-a cauzat inculpatei o vtmare care nu poate fi înlturat decât prin anularea ei iar anularea încheierii atrage lipsirea acesteia de efectte juridice iar lipsirea de efecte juridice echivaleaz cu neverificarea legalitții și temeiniciei msurii arestrii preventive. Consider c termenul de 60 de zile în care putea fi verificat legalitatea și temeinicia msurii arestrii preventive a expirat, ultima verificare având loc la data de 10.09.2009, msura arestrii încetând de drept. Arat c durata rezonabil a arestrii conform jurisprudenței CEDO este determinat de trei criterii și anume: complexitatea cauzei, atitudinea autoritților și atitudinea inculpatului. În privința complexitții cauzei arat c nu se poate vorbi despre așa ceva întrucât urmrirea penal a fost finalizat într-un timp scurt. În privința atitudinii inculpatei arat c aceasta nu a influențat negativ desfșurarea procesului penal, nu are antecedente penale, nu a încercat zdrnicirea aflrii adevrului și a cooperat cu organele de cercetare. Referitor la atitudinea autoritților arat c au fost audiați deja o mare parte din martori, vor fi audiați denunțtorii, cercetarea judectoreasc apropiindu-se de sfârșit. Susține c starea de sntate este un element care trebuie avut în vedere de instanț pentru a se orienta spre o alt msur neprivativ de libertate, respectiv se poate lua faț de inculpat msura obligrii de a nu prsi localitatea.
Reprezentantul Parchetului, solicit respingerea recursului inculpatei ca neîntemeiat apreciind c referitor la criticile aprrii în sensul existenței unor cazuri de nulitate, acestea nu pot fi primite. Din încheierea din data de 28 octombrie 2009 reiese c instanța a pus în discuție din oficiu legalitatea și temeinicia msurii arestrii preventive, instanța pronunțându-se conform art.300/2 pr.pen. care reglementeaz verificarea periodic a msurii arestrii preventive. Astfel, susține c instanța s-a pronunțat implicit și asupra cererii de înlocuire a msurii arestrii preventive cu msura obligrii de a nu prsi localitatea artând de ce în cauz subzist temiul prev.de art.148 lit.f pr.pen. apreciind c este necesar privarea de libertate a inculpatei. Referitor la critica de netemeinicie a hotrârii apreciaz c soluția pronunțat de prima instanț este temeinic și legal iar analiza care a condus la adoptarea acestei soluții este una complex și complet. Mai mult, martorii audiați în cauz au confirmat întru totul infracțiunile reținute în rechizitoriu. Cu obligarea inculpatei la plata cheltuielilor judiciare ctre stat.
Aprtorul inculpatei, în replic, referitor la aspectul învederat de parchet conform cruia instanța nu avea obligația s se pronunțe asupra cererii de înlocuire arat c natura juridic a cererii de înlocuire este diferit de cea a menținerii msurii arestrii. De asemenea, s-a afirmat c martorii au confirmat vinovția inculpatei dar, probatoriul administrat în cauz relev dubii serioase, denunțtorii dând declarații contradictorii.
În instanț se prezint aprtorul desemnat din oficiu pentru inculpat, av., care solicit acordarea onorariului avocațial parțial din oficiu pentru studierea dosarului și prezentarea la termenul de judecat.
CURTEA
Prin încheirea penal fr numr din data de 29.10.2009 a Tribunalului S laj în baza disp. art.160 pr.penal, s-a constatat c temeiurile care au determinat arestarea nu s-au schimbat și impun în continuare privarea de libertate, iar în baza art.3002al.1 pr.penal, instanța a constatat legalitatea și temeinicia msurii arestrii preventive luat prin încheierea penal nr.63/C/2009 a Tribunalului Cluj faț de inculpata - (fiica lui și, nscut la data de 02 februarie 1968 în com. Marca, județul S,. în Z,-, -.A,.5, județul S, CNP -), menținând-o în continuare.
Pentru a pronunța aceast hotrâre instanța de fond a reținut c prin rechizitoriul întocmit de - Serviciul Teritorial Cluj la data de 07.09.2009 a fost trimis în judecat în stare de arest preventiv inculpata, pentru comiterea infracțiunii de luare de mit prev. de art.254 penal raportat la art.7 alin.2 din Legea 78/200 și trafic de influenț prev. de art.257 penal raportat la art.7 alin.3 din Legea 78/2000, totul cu aplic.art.33 lit.a penal, reținându-se c în cursul lunii octombrie 2007, în exercițiune atribuțiilor de serviciu, în calitate de inspector la ANAF - Direcția General a Finanțelor Publice S, Direcția de Control Fiscal, cu ocazia unui control efectuat de SC SRL a pretins și primit suma de 17.000 lei pentru închiderea unui act de control favorabil, respectiv 4.000 lei pentru a-i remite unui contabil în scopul întocmirii de devize de lucrri lips, iar în perioada iulie - 14 august 2009 lsat s se cread c are influenț pe lâng inspectorul care împreun cu un alt inspector au efectuat un control la aceiași societate și îi poate determina s încheie un act de control favorabil, contra sumei de 2.000 euro.
Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul S laj la data de 08.09.2009 sub nr-.
Potrivit disp. art. 3002.pr.penal, în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizat este datoare s verifice, în cursul judecții, legalitatea și temeinicia arestrii preventive, procedând potrivit art.160 pr.penal.
Referitor la legalitatea msurii arestrii preventive s-a reținut c prin încheierea penal nr.63/C/2009 a Tribunalului Clujs -a admis propunerea formulat de Direcția Național Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj și în temeiul art.149 pr.penal raportat la art.148 lit.f pr.penal s-a dispus arestarea preventiv a inculpatei - pe o perioad de 29 de zile, începând cu data de 15.08.2009 și pân la data de 12.09.2009.
Instanța a fost sesizat în mod legal de ctre DNA, prin sesizarea înregistrat sub nr-, aceasta a fost reținut pe o durat de 24 ore, începând cu data de 15.08.2009 ora oo,12 și pân la data de 16.08.2009 ora 00,12.
Msura arestrii preventive a fost luat în temeiul disp. art.136, 143 și 148 lit.f pr.penal, în cauz existând probe și indicii c inculpata a svârșit o fapt prevzut de legea penal, lipsirea de libertate a inculpatei putându-se face în raport cu dispozițiile art.5 din Convenția European a Drepturilor Omului și art.23 din convenție, fiind necesar pentru aprarea ordinii publice, a drepturilor și libertților cetțeanului.
În privința condițiilor prev. de art.148 lit.f pr.penal instanța a reținut c este îndeplinit și aceast condiție, atât cu privire la pedeapsa prevzut de lege pentru fapta comis cât și la cerința referitoare la pericolul concret pe care-l prezint lsarea inculpatului în libertate, aceasta rezultând atât din natura infracțiunii, respectiv fapta de corupție, modalitatea concret de svârșire a faptei și persoana inculpatei (calitatea pe care aceasta a avut-o, poziția sa în cursul cercetrilor).
Aceste temeiuri nu s-au schimbat, ele subzistând și în prezent, fapta pentru care a fost cercetat și trimis în judecat inculpata având un impact social negativ, lsarea sa în libertate fiind de natur s grav ordinea public, instituțiile statului. În cauz urmeaz s se administreze noi probe.
S-a apreciat c durata rezonabil a arestrii preventive, așa cum a fost ea definit în jurisprudența CEDO, nu s-a împlinit, având în vedere c inculpata este arestat abia din 15.08.2009, c cercetrile penale au respectat principiul celeritții, c inculpata nu a recunoscut faptele.
De asemenea msura luat este conform cu scopul msurilor preventive prev. de art.136 pr.penal, respectiv asigurarea desfșurrii în bune condiții a procesului penal, fiind menit s preîntâmpine o stare de pericol și s contribuie la aprarea valorilor proteguite ale normelor penale.
Având în vedere disp. art.160 pr.penal, s-a constatatat c temeiurile care au determinat arestarea nu s-au schimbat și impun în continuare privarea de libertate, instanța în baza art.3002al.1 pr.penal, a constatat legalitatea și temeinicia msurii arestrii preventive luat prin încheierea penal nr.63/C/2009 a Tribunalului Cluj faț de inculpata - (fiica lui și, nscut la data de 02 februarie 1968 în com. Marca, județul S,. în Z,-, -.A,.5, județul S, CNP -), menținând-o în continuare.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs în termen legal inculpata, fr a indica motivele de nelegalitate ori netemeinice, solicitând judecarea cauzei și în absența sa, pe considerente legate de starea sa de sntate datorit creia deplasarea de la A la C-N și retur îi cauzeaz suferințe fizice.
În ședința public din data de 10 noiembrie 2009, prin aprtor ales, inculpata a artat c instanța a omis s se pronunțe cu privire la cererea de înlocuire a arestului formulat, ceea ce echivaleaz cu nepronunțarea asupra unei cereri esențial pentru parte, motiv de trimitere a cauzei spre rejudecare. Întrucât termenul de 60 de zile în care putea fi verificat legalitatea și temeinicia msurii arestrii preventive a expirat, ultima verificare având loc la data de 10.09.2009, în caz de casare a încheierii atacate urmeaz a se constata c msura arestrii a încetat de drept. Se mai arat c s-a atins o durata rezonabil a arestrii conform jurisprudenței CEDO, stabilit în raport de complexitatea cauzei, atitudinea autoritților și atitudinea inculpatului. Cauza nu este complex, urmrirea penal fiind finalizat într-un timp scurt, inculpata nu a influențat negativ desfșurarea procesului penal, nu are antecedente penale, nu a încercat zdrnicirea aflrii adevrului și a cooperat cu organele de cercetare, au fost audiați deja o mare parte din martori, vor fi audiați denunțtorii, cercetarea judectoreasc apropiindu-se de sfârșit. Susține c starea de sntate este un element care trebuie avut în vedere de instanț pentru a se orienta spre o alt msur neprivativ de libertate, respectiv se poate lua faț de inculpat msura obligrii de a nu prsi localitatea.
Verificând hotrârea atact, pe baza actelor și lucrrilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.38514pr.pen. curtea constat c recursul nu este fondat și îl va respinge pentru urmtoarele considerente.
Astfel, se constat c msura arestului preventiv a fost luat faț de inculpata recurent la data de 15.08.2009, prin încheierea penal nr.63/2009 a Tribunalului Cluj, ca și temei al arestrii fiind reținut incidența prevederilor art.148 lit.f pr.pen. respectiv c pedeapsa prevzut de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lsarea în libertate a inculpatei prezenta pericol concret pentru ordinea public, rezultat în principal din gravitatea faptelor de comiterea crora era suspectat.
În mod corect a reținut instanța de fond c temeiurile care au determinat arestarea inculpatei subzist și impun privarea ei de libertate în continuare.
În circumstanțele concrete ale cauzei se constat c inculpata recurent este judecat sub acuzația de comitere a infracțiunilor de luare de mit prev. de art.254 penal raportat la art.7 alin.2 din Legea 78/200 și trafic de influenț prev. de art.257 penal raportat la art.7 alin.3 din Legea 78/2000, totul cu aplic.art.33 lit.a penal, reținându-se c în cursul lunii octombrie 2007, în exercițiune atribuțiilor de serviciu, în calitate de inspector la ANAF - Direcția General a Finanțelor Publice S, Direcția de Control Fiscal, cu ocazia unui control efectuat de SC SRL a pretins și primit suma de 17.000 lei pentru închiderea unui act de control favorabil, respectiv 4.000 lei pentru a fi remiși unui contabil în scopul întocmirii de de vizede lucrri pretins a fi lips, iar în perioada iulie - 14 august 2009 lsat s se cread c are influenț pe lâng inspectorul care împreun cu un alt inspector au efectuat un control la aceeași societate și îi poate determina s încheie un act de control favorabil, contra sumei de 2.000 euro.
În cauz exist probe și indicii temeinice c inculpata recurent este autoarea faptelor pentru care a fost trimis în judecat, astfel cum reiese din probele administrate pân în prezent - declarațiile denunțtorilor, proces-verbal de efectuare a unor acte premergtoare, declarațiile martorilor, procese-verbale de efectuare a percheziției domiciliare și planșa fotografic, procese-verbale de redare a convorbirilor purtate în mediul ambiental, a unor convorbiri telefonice, a convorbirilor purtate în mediul ambiental la datele de 13.08.2009 și 14.08.2009.
motivelor plauzibile de a bnui persoana arestat de comiterea unei infracțiuni este o condiție sine qua non de regularitate a menținerii acesteia în detenție, din perspectiva CEDO ( cauza Contrada contra Italiei din 24 august 1998). În msura în care legislația intern prevede necesitatea existenței unor motive suplimentare care s legitimeze privarea de libertate, este necesar ca și acestea s fie întrunite.
Totuși, dup un anumit timp existența acestor motive plauzibile nu mai este suficient pentru a justifica detenția preventiv, fiind necesar a se examina dac autoritțile au depus diligențe suficiente în derularea procedurii.
Scopul msurii arestrii preventive din perspectiva CEDO este acela de a aduce în fața autoritții judiciare competente a persoanei bnuite de comiterea unei infracțiuni, ceea ce semnific trimiterea în judecat.
În prezenta cauz scopul msurii arestri preventive a fost atins, iar temeiurile ce au determinat arestarea inculpatei recurente în circumstanțele prezentei cauze nu s-au schimbat.
Având în vedere caracterul imprevizibil al comportamentului uman, ținând seama de datele de la dosar care indic pentru inculpat o atitudine de negare a faptelor de care este acuzat, coroborate cu încercarea de a-și ascunde faptele prin întocmirea unor înscrisuri care s ateste nereal proveniența banilor din vânzarea mașinii proprietatea sa, fr a exista dovezi c inculpata a dat vreun anunț pentru vânzarea mașinii ori și-a fcut în alt mod public intenția de vânzare, în urma creia ar fi fost contactat de denunțtori cu intenția de cumprare a autoturismului, curtea constat c nu exist garanții c lsat în libertate inculpata nu ar încerca s influențeze martorii, modul în care se pare c au fost comise faptele permițând s se întrevad acest risc.
Faptul c o parte din martori au fost audiați, iar cei care urmeaz a da declarații nu ar putea fi influențați de inculpat, nu constituie un argument pertinent pentru cercetarea sa în stare de libertate, cât vreme faptele de care este acuzat continu s prezinte gravitate rezultat din modalitatea de concepre a activitții infracționale, astfel c exist riscul ca odat eliberat s încerce s influențeze martorii pentru a-și ușura propria situație, astfel cum a încercat anterior prin întocmirea se pare contrar adevrului a unui contract de vânzare-cumprare.
Susținerea inculpatei c instanța de fond a omis s se pronunțe cu privire la cererea de înlocuire a arestului formulat, ceea ce echivaleaz cu nepronunțarea asupra unei cereri esențial pentru parte, motiv de trimitere a cauzei spre rejudecare nu poate fi primit având în vedere c instanța a pus în discuție din oficiu verificarea legalitții și temeiniciei msurii arestului preventiv în conformitate cu prevederile art.160 și art.3002pr.pen. iar solicitarea de înlocuire a msurii arestului preventiv a fost fcut de aprtorul inculpatei în acest context.
Instanța de fond s-a pronunțat implicit asupra acestei cereri dispunând menținerea strii de arest.
Referitor la durata rezonabil a arestrii preventive în sensul dispozițiilor art.5 paragraf 3 din Convenția European privind aprarea Drepturilor Omului și Libertților Fundamentale, curtea reține c exist o practic constant a Curții Europene a Drepturilor Omului potrivit creia durata rezonabil se apreciaz în fiecare caz concret în funcție de complexitatea cauzei, de numrul și de gravitatea faptelor reținute în sarcina autorilor precum și de atitudinea prților din proces și opereaz pe faze procesuale distincte respectiv urmrire penal, judecat în fond și judecat în cile de atac.
Se constat c în cauza de faț autoritțile au depus diligențele necesare, de la luarea msurii arestrii preventive - 15.08.2009 și pân în prezent, într-o perioad de circa 3 luni de zile, fiind efectuate cercetri, fiind dispus trimiterea în judecat a inculpatei, se administreaz în prezent probe, cauza fiind amânat în vederea audierii unui numr de 6 martori.
Raportat la tipologia cauzei, la numrul de fapte pentru care se efectueaz cercetarea judectoreasc, la numrul de martori ce urmeaz a fi audiați, curtea apreciaz c nu s-a depșit o durat rezonabil a detenției preventive a inculpatei recurente.
Starea de sntate a inculpatei nu poate constitui un motiv exclusiv de lsare în libertate sau de punere în libertate a unui inculpat, ci este necesar a se ține seama în mod coroborat de toate criteriile legale, în funcție de circumstanțele faptice și personale ale cauzei.
În acest sens este și jurisprudența CEDO, care a nuanțat conținutul art.3 din Convenția European, cu privire la aprecierea strii de sntate a persoanei arestate preventiv sau aflate în executarea pedepselor privative de libertate.
Art.3 din CEDO nu stabilește o obligație general de a elibera o persoan pe motive de sntate sau de aop lasa într-un spital civil pentru tratarea bolilor de care sufer, ci impune obligația statului de a proteja starea de sntate a persoane private de libertate.
În cauza Kudla contra Poloniei sau Hurtado contra Elveției Curtea European a acceptat c asistența medical din locurile de deținere nu poate fi întotdeauna la același nivel ca în cele mai bune unitți spitalicești din sistemul public de sntate. Cu toate acestea Statul trebuie s se asigure c sntatea și bunstarea persoanelor private de sntate sunt în mod adecvat garantate, printre altele, prin furnizarea asistenței medicale necesare acestora.
În jurisprudența CEDO exist trei elemente ce trebuie avute în vedere la evaluarea compatibilitții strii de boal a deținutului în raport de condițiile de detenție: situația medical a deținutului, caracterul adecvat al asistenței medicale ce este oferit în sistemul penitenciar și oportunitatea menținerii detenției faț de starea de sntate a deținutului.
Actele medicale ale inculpatei atest existența unor afecțiuni și cuprind recomandri de tratare a acestora, reieșind c asigurarea tratamentului, coroborat cu evitarea expunerii la frig, nu ar supune-o pe inculpat unor pericole sau încercri de o intensitate care s depșeasc nivelul de suferinț inerent detenției.
CEDO a artat în cauza Witold Litwa contra Poloniei din 2000 c nu este suficient ca privarea de libertate s fie conform cu dreptul național ci trebuie de asemenea s fie necesar în circumstanțele cauzei.
Faptele pentru care este judecat inculpata, constând în pretinderea și primirea sumei de 17.000 lei pentru încheierea unui act de control favorabil, respectiv 4.000 lei pentru a fi remiși unui contabil în scopul întocmirii de devize de lucrri pretins a fi lips, iar în perioada iulie - 14 august 2009 în pretinderea sumei de 2.000 euro pentru ca prin influența pretins avut asupra inspectorului s îl determine s încheie un act de control favorabil, relev o tipologie deosebit a acestora, puțin frecvent în realitatea citadin, dar a cror creștere ar putea fi încurajat în lipsa unei reacții ferme a autoritților.
Privarea de libertate a inculpatei reprezint la momentul actual cel mai adecvat rspuns alarmei create în opinia public, fiind o msur necesar în circumstanțele concrete ale prezentei cauze, mai sus indicate.
Ca urmare, pentru considerentele prezentate, curtea va respinge în baza art.38515pct.1 lit.b proc.pen. ca nefondat recursul declarat de inculpata - aflat în prezent în Penitenciarul Arad împotriva încheierii penale nr.din 29.10.2009 a Tribunalului Cluj.
În baza art.189 proc.pen. se va stabili în favoarea Baroului de avocați C suma de 50 lei onorariu parțial pentru aprtor din oficiu, ce se va plti din fondul Ministerului Justiției.
În baza art.192 alin.2 proc.pen. va fi obligat inculpata s plteasc în favoarea statului suma de 150 lei, cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata - aflat în prezent în Penitenciarul Arad împotriva încheierii penale nr.din 29.10.2009 a Tribunalului Cluj.
Stabilește în favoarea Baroului de avocați C suma de 50 lei onorariu parțial pentru aprtor din oficiu, ce se va plti din fondul Ministerului Justiției.
Oblig pe inculpat s plteasc în favoarea statului suma de 150 lei, cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorariu parțial avocațial.
Decizia este definitiv.
Dat și pronunțat în ședința public din 10 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECTORI, GREFIER,
- - - - ---
Red./
16.11.2009 - 4 ex.
Jud.fond.
Președinte:Livia MangoJudecători:Livia Mango, Săndel Macavei Ioana Cristina
