Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 72/2009. Curtea de Apel Bacau

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR. 72 /2009

Ședința publică de la 30 Ianuarie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Bogdan Adrian

JUDECĂTOR 2: Ioana Vorniceasa

JUDECĂTOR 3: Ecaterina Ene

GREFIER: - -

MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BACĂU - reprezentat legal prin procuror

La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din data de 27 ianuarie 2009, pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat - în stare de arest, recurentul-inculpat asistat de apărător desemnat din oficiu.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:

Întrebat fiind recurentul inculpat, arată că își menține recursul declarat.

Nemaifiind cereri de formulat Curtea, constată că recursul se află în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU și revocarea măsurii arestării preventive.

Susține că instanța de fond a reținut în sarcina inculpatului circumstanțele atenuante prev.de art.74-76 Cod penal, însă fapta de tâlhărie pe care a recunoscut-o și regretat-o a fost săvârșită cu mult timp în urmă, este minor, a avut o atitudine sinceră, prejudiciul a fost recuperat, iar mediul din penitenciar nu-l poate avantaja pozitiv, motiv pentru care solicită a fi judecat în stare de libertate. De asemenea solicită a fi obligat la plata onorariului de avocat oficiu.

Reprezentantul parchetului, solicită a se menține temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și a se respinge recursul ca nefondat, având în vedere natura faptei pentru care recurentul inculpat a fost trimis în judecată, dar și faptul că a comis fapta împotriva unui minor.

De asemenea solicită obligarea la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Recurentul inculpat, având cuvântul arată că lasă soluția la aprecierea instanței.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului penal de față;

Prin încheierea din 27 ianuarie 2008 pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU, în temeiul art.300/2 al.3 cu art.160/h al.3 Cod pr.penală s-a menținut starea de arest a inculpatului.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 21.01.2009, instanța a fost sesizată cu judecarea apelului declarat de inculpatul minor, împotriva sentinței penale nr.44 din 12.01.2009, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr-.

Întrucât inculpatul care este minor, este arestat în prezenta cauză, instanța a procedat, conform art.300/2 cu referire la art.160/h alin.3 Cod pr.penală, la verificarea legalității și temeiniciei măsurii preventive, termenul pentru soluționarea pe fond a apelului fiind stabilit la data de 17.02.2009.

S-a reținut că, potrivit art.160/h alin.3 Cod pr.penală, verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive a inculpatului minor mai mare de 16 ani în cursul judecății se efectuează periodic,dar nu mai târziu de 40 de zile.

În speță, hotărârea de condamnare prin care s-a dispus și menținerea arestării preventive a inculpatului a fost pronunțată la data de 12.01.2009.

Cum sesizarea instanței de control judiciar s-a făcut la data de 21.01.2009,

s-a constată că termenul de 40 de zile în cadrul căruia se poate verifica legalitatea și temeinicia măsurii preventive, expiră până la termenul stabilit pentru soluționarea pe fond a apelului.

S-a reținut că prin sentința penală menționată, s-a dispus condamnarea inculpatului minor la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art.211 alin.1,2 lit.c cu aplicarea art.99 și următoarele, art.74 lit.c și art.76 lit.d Cod penal. S-a menținut starea de arest în baza art.350 Cod pr.penală, inculpatul fiind arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 49/14746/180/2008 din 10.10.2008 emis de Judecătoria Bacău.

Instanța, verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată cu privire la inculpat, conform art.300/2 cu art.160/h alin.3 Cod pr.penală, a constatat că aceasta a fost legal dispusă.

S-a apreciat că în raport de fapta pentru care inculpatul a fost cercetat, trimis în judecată și condamnat, de modalitatea în care se reține că a acționat - pe timp de zi în loc public și prin exercitarea de violențe asupra părții vătămate - lăsarea în libertate prezintă un pericol sporit pentru ordinea publică, măsura luată fiind justificată.

De asemenea, s-a constatat că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, este mai mare de 4 ani închisoare. În ceea ce privește pericolul public, acesta a rezultat din perseverența infracțională a inculpatului, care, deși minor, până la această dată a mai săvârșit și alte infracțiuni similare comise cu violență (fișa de cazier aflată la fila 35 dosar urmărire penală), cu privire la care s-a dispus fie trimiterea în judecată, fie internarea într-un centru de reeducare.

Astfel, împotriva inculpatului s-a pus în mișcare acțiunea penală la data de 31.01.2008 și respectiv în anul 2008, pentru infracțiuni de tâlhărie și de furt calificat, iar prin sentința penală nr.852/24.04.2008 a Judecătoriei Bacău, rămasă definitivă, s-a luat măsura internării într-un centru de reeducare pentru săvârșirea unei infracțiunii de furt calificat în formă continuată.

În aceste condiții, instanța a constatat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă, impun în continuarea privarea de libertate, motiv pentru care în baza art.300/2 cu art.160/h alin.3 Cod pr.penală, va dispune menținerea arestării preventive.

Împotriva încheierii a declarat recurs la pronunțare inculpatul.

Oral, cu ocazia dezbaterilor, apărătorul desemnat din oficiu a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond revocarea măsurii, deoarece inculpatul este minor, a recunoscut săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prejudiciul este recuperat, iar mediul din penitenciar nu-l poate influența pozitiv.

Recursul nu este fondat.

În mod corect prima instanță a reținut că sunt îndeplinite cumulativ cele două condiții instituite de dispozițiile art.148 al.1 lit.f Cod pr.penală, pericolul concret pentru ordinea publică rezultând atât din probele administrate cu privire la faptă, precum și din cele privind persoana inculpatului.

Antecedentele penale ale inculpatului dovedesc nu numai perseverență pentru același gen de infracțiuni, dar și reiterarea comportamentului deviant la scurt timp după aplicarea sancțiunii anterioare aducând astfel atingere unor valori sociale importante.

Din considerentele arătate, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.385/15 pct.1 1lit.b Cod pr.penală respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din 27 ianuarie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU.

Dispune plata din fondul Ministerului Justiției a sumei de 100 lei reprezentând onorar pentru avocatul desemnat din oficiu.

În baza art.192 al.2 Cod pr.penală obligă recurentul inculpat să plătească statului 150 lei cheltuieli judiciare, în cuantumul cărora se include și onorariul de avocat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi 30 ianuarie 2009, în prezența inculpatului arestat.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

GREFIER,

red.

red.

dact. - ex.2

2.02.2009

Președinte:Bogdan Adrian
Judecători:Bogdan Adrian, Ioana Vorniceasa, Ecaterina Ene

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 72/2009. Curtea de Apel Bacau