Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 72/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR. 72/

Ședința publică din 21 mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Aurel Burlacu președinte secție

JUDECĂTOR 2: Mariana Cristache

JUDECĂTOR 3: Daniela Liliana

Grefier:

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - din cadrul DIRECȚIEI DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM - BIROUL TERITORIAL GALAȚI

.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpatul ( CNP -, fiul lui și, născut la data de 26.10.1987 în G, județul G, domiciliat în comuna, sat, județul, în prezent deținut în Penitenciarul Galați ), împotriva încheierii de ședință nr- din 14.05.2009 a Tribunalului Galați.

La apelul nominal făcut în cauză a răspuns inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de av., în baza împuternicirii avocațiale nr.80 din 21.05.2009 eliberată de Baroul Galați - Cabinet individual.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

La întrebarea instanței, inculpatul arată că își însușește cererea de recurs formulată de apărătorul său.

Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul inculpatului arată că acesta a declarat recurs împotriva încheierii de ședință din 14 mai 2009, dată de Tribunalul Galați, prin care s-a menținut măsura arestării preventive, motivat de faptul că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri încă ar exista și că nu ar fi intervenit elemente noi în favoarea inculpatului, că această infracțiune de trafic de persoane pentru care este trimis în judecată este o infracțiune de pericol și că cererea pe care a formulat-o de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea nu se justifică, având în vedere faptul că faza de judecată nu ar fi început încă și că probele nu duc la concluzia certă a înlocuirii acestei măsuri.

Este adevărat că atunci când s-a luat această măsură a arestării preventive se impunea, pentru că era la început, nu erau încă probele administrate în totalitate în favoarea inculpatului. Pe parcurs a adus aceste probe și inculpatul a susținut tot timpul aceeași declarație, respectiv că nu apreciază că fapta sa este atât de periculoasă, sau prezintă un pericol atât de mare, pentru că transportul celor două fete care se prostituau și, dintre care una avea 13 ani, el nu făcea decât să le transporte cu taxiul pe care era șofer, adică să le ducă la o anumită oră dimineața și să le ia la întoarcere, la o anumită oră, atunci când îl solicitau.

A demontat într-un fel susținerea celor două inculpate, respectiv ale celei majore, cum că le-ar fi cazat în apartamentul surorii sale,respectiv a adus în faza de urmărire dovezi pentru a demonstra că în perioada în care se spune că le-ar fi cazat este, pentru că a făcut dovada că în acea perioadă în apartament a stat sora sa,iar în acest sens este la dosar declarația acesteia și biletul de avion din care rezultă că a stat în cele două săptămâni și că ele nu au fost cazate de către inculpat, că de fapt activitatea acestuia s-a rezumat doar la acest transport despre care la început nu aflat care era scopul,doar la final a aflat, iar banii obținuți i-a primit ca urmare a efectuării de către el a transportului, nu ca urmare a activități acestor fete.

Fapta este deosebit de gravă și destul de frecventă, din păcate, dar persoana inculpatului nu este chiar atât de periculoasă, încât,dacă s-ar înlocui această măsură, chiar dacă nu a început cercetarea judecătorească, s-ar prejudicia cu ceva cursul procesului sau desfășurarea pe mai departe a procesului pentru că activitatea sa practic a constat exact în această situație și speră ca în fața instanței de judecată să poată demonstra că ceea ce a susținut și dovedit cu actele depuse la finalul cercetărilor este real.

De aceea, apreciază că la acest moment luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, pentru ca să-și poată desfășura activitatea de taximetrist pe raza localității G este suficientă și solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea. Cu siguranță acesta se va prezenta la toate termenele de judecată și nu va crea nici un fel de probleme în desfășurarea procesului pe viitor.

Reprezentanta Ministerului Public arată că indiferent de ce spune apărarea și de ce dorește inculpatul, adevărul este unul singur, iar instanța de recurs are posibilitatea aprofundării probatoriului administrat în cauză pentru că la acest moment inculpații au fost trimiși în judecată și s-a întocmit de către procuror rechizitoriul, ceea ce înseamnă că întreg materialul de urmărire penală la acest moment vine să susțină măsura arestării preventive care a fost probată și care a fost acceptată de către instanță, motivată la o dată anterioară întocmirii rechizitoriului.

Solicită a se constata că în faza de urmărire penală sunt nenumărate martore care declară despre activitatea pe care inculpatul a desfășurat-o împreună cu o inculpată minoră - o agravantă care se reține în sarcina acestuia și, mai mult decât atât, acele activități pe care le declară ca fiind nevinovate, în sensul că doar a transportat - care este exact pe textul de lege în ce privește activitatea infracțională -, iar de banii pe care i-a obținut inculpata împreună cu el, pentru că activitățile au fost desfășurate concomitent și împreună, aceștia au beneficiat de ei, au fost împărțiți.

Nu va analiza fiecare declarație de la urmărirea penală, vrea să se aibă în vedere, un singur aspect, că este o manieră de săvârșire a infracțiunii într-un alt mod decât până acum, pentru că, s-a traficat într-un mod mai mult decât inuman o minoră, care era sora inculpatei cu care el a săvârșit fapta și vrea să se vadă un singur aspect pe care pune accent: maniera brutală și violentă cu care au fost transportate victimele și bătute în pădurea din județul G,pentru că au refuzat să se prostitueze, aceasta a fost maniera de convingere a lor. se va vedea. Și motivarea încheierii de ședință prin care Tribunalul a admis și menținut măsura arestării preventive,și întreg materialul de urmărire penală vine să confirme că măsura arestării preventive este justificată pentru că în sarcina inculpatului au fost reținute două infracțiuni de trafic de persoane grave, care susținute în totalitate de întreg materialul de urmărire penală.

Nu este situația în care trebuie să se să admită sau să se considere că inculpatul trebuie să fie lăsat liber, pentru că nici fapta care este probată nu este de natură a permite instanței acest lucru, pentru că este faptă cu un pericol social foarte crescut, legiuitorul a stabilit acest lucru, iar maniera și condițiile în care inculpatul a săvârșit fapta împreună cu o inculpată minoră vine să crească gradul de pericol social, ca să nu mai vorbească despre urmarea pe care atitudinea acestuia a avut-o în societate și care vine să vorbească despre pericolul pe care inculpatul îl prezintă pentru ordinea publică, chiar dacă este convinsă că la acest moment inculpatul nu realizează ce înseamnă, dar din întreg materialul de urmărire penală se va constata că măsura arestării preventive este temeinică, justificată și legală. Solicită respingerea recursului declarat de inculpat, pentru că este netemeinic.

Apărătorul inculpatului, în replică, arată că s-a făcut vorbire despre acea violență a inculpatului asupra fetelor, respectiv cu bătaia la, dar a vrut să demonstreze cu cei doi martori propuși în faza de urmărire că nu există această situație, că la momentul când spun fetele că erau la, pe 15.03. el nu se afla în G, dar procurorul a dat ordonanța de respingere audierii celor doi martori. Ori, inculpatul nu are dreptul să se apere, pentru că sunt doi martori cu care el a fost ei în 15.03 nu în G, ci a fost în T, ceea ce a vrut să demonstreze, dar i s-a a respins cererea și nu a înțeles de ce acest om nu are dreptul să se apere, chiar dacă o fi un păcătos, de ce nu i s-a admis proba respectivă,ci a respins-o pentru că era deja rechizitoriul întocmit și făcut deja pe această situație de fapt.

Inculpatul recurent arată că citit rechizitoriul și că este acuzat de anumite infracțiuni, dar martorul, care este mult mai implicat decât el, este doar martor, dar, așa cum a declarat de la început și a susținut, el nu a făcut decât transport și nu a luat nici un.

CURTEA

Asupra recursului penal de față,

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 14.05.2009 a Tribunalului Galați,în baza art.3001Cod pr.penală s-a constatat ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpaților și și s-a menținut starea de arest a acestora.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Cu adresa nr. 406/D/II/7/2009 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul TERITORIAL GALAȚIa înaintat cu adresa nr. 55/D/P/2009, dosarul penal privind pe inculpații și cercetați și trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 12 al. 1 și 2 lit. a și art. 13 al. 1, 2 și 3 teza II din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 75 al. 1 lit. c și art. 41 al. 2 din Cod penal.

În conformitate cu disp. art. 300 ind. 1 din Cod procedură penală după înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu, în Camera de Consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive înainte de expirarea duratei arestării preventive. Când se constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța menține prin încheiere motivată, arestarea preventivă.

În speță, s-a constatat că temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive se mențin, nu au intervenit elemente noi care să fie favorabile inculpaților în condițiile în care abia a fost învestită instanța competentă material să judece cauza în primă instanță și nu a început cercetarea judecătorească. S-a apreciat că infracțiunile comise sunt de un real pericol social, de o frecvență în continuă creștere și care implică victime minore, lezând grav valorile sociale ocrotite de lege, respectiv sănătatea și viața.

Avocatul pentru inculpatul a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura de a nu părăsi localitatea, cerere ce s-a apreciat că nu a putut fi primită.

Arestarea preventivă s-a impus cu precădere în faza urmăririi penale, încheierile de prelungire a măsurii arestului preventiv fiind motivate de magistrați, iar faza de judecată nu a început încă. Probele administrate în prima fază nu sunt de natură a conduce la concluzia că măsura arestării preventive poate fi înlocuită cu o altă măsură convenabilă pentru inculpat. În faza de judecată prelungirea măsurii arestului poate fi dispusă pentru inculpatul minor cu vârsta peste 16 ani pe o perioadă din 40 în 40 zile. Având în vedere că inculpata are vârsta peste 16 ani și termenul de judecată a fost stabilit la 25.06.2009 sala 2, pentru o garanție procesuală se va acorda în cauză pentru aceasta un termen intermediar la data de 15.06.2009 sala 2 pentru a fi pusă în discuție temeinicia și legalitatea măsurii arestării preventive.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie.

În susținerea recursului promovat s-a arătat că fapta inculpatului nu e atât de periculoasă, întrucât acesta era taximetrist și doar le-a transportat pe martorele audiate. Față de toate acestea, s-a solicitat admiterea recursului promovat, casarea încheierii de ședință și în rejudecare,înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Recursul formulat e nefondat.

Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept se constată că în mod corect prima instanță a apreciat că se impune menținerea stării de arest a inculpatului.

Considerăm că față de inculpat se mențin și la acest moment temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive,respectiv disp.art.148 lit.f Cod pr.penală, întrucât:

- infracțiunile pentru care inculpatul e cercetat,respectiv cele prev. de art. 12 al. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 cu aplicarea art.75 al.1 lit.c cod penal și de art. 13 al. 1, 2 și 3 teza ii din legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 75 al. 1 lit. c cod penal sunt prevăzute de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 patru ani.( art.148 lit.f Cod pr.penală):

- la dosar există probe administrate în faza urmăririi penale ( procesele-verbale de depistare,declarațiile martorilor, - și, declarațiile victimelor și ) din care rezultă că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

- această din urmă condiție rezultă și din împrejurările concrete în care s-au comis faptele, scopul urmărit de inculpat și natura relațiilor sociale încălcate.

Așa cum am arătat și anterior, considerăm că indiciile de vinovăție nu rezultă doar din declarațiile celor două surori, ci din întregul material probator administrat în cauză.

Considerăm totodată că menținerea inculpatului în stare de arest e necesară și pentru buna desfășurare a procesului penal, în sensul art.136 Cod pr.penală.

Deoarece,și la acest moment subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive - apreciem că cererea inculpatului de înlocuire a arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea e nefondată.

Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod pr.penală,

PENTRU ACESTE MOLTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul ( CNP -, fiul lui și, născut la data de 26.10.1987 în G, județul G, domiciliat în comuna, sat, județul, în prezent deținut în Penitenciarul Galați ), împotriva încheierii de ședință nr- din 14.05.2009 a Tribunalului Galați.

În temeiul art. 192 alin. 2 Cod proc. penală, obligă pe inculpatul la plata sumei de 100 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat în recurs.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică azi 21.05.2009.

Președinte, Judecător Judecător,

- - - - - -

Grefier,

Red.dec.Jud./21.05.2009

Jud.fond

Tehnored.CG/2 ex./ 25.05. 2009

Președinte:Aurel Burlacu
Judecători:Aurel Burlacu, Mariana Cristache, Daniela Liliana

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 72/2009. Curtea de Apel Galati