Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 736/2009. Curtea de Apel Pitesti

Operator date 3918

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR. 736/

Ședința publică din 04 decembrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Corina Voicu judecător

JUDECĂTOR 2: Elena Minodora Rusu

JUDECĂTOR 3: Teodora G--

Grefier

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și

Terorism - Serviciul Teritorial Pitești

Procuror:

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de inculpații și G, ambii aflați în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din 25 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns recurenții inculpați în stare de arest, asistați de apărătorul ales, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/2009, emisă de Baroul Hunedoara.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Potrivit art. 172 alin. 7 Cod procedură penală, s-a încuviințat apărătorului ales să ia legătura cu recurenții inculpați aflați în stare de arest în vederea pregătirii apărării.

Apărătorul recurenților inculpați și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri prealabile de formulat.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă părților cuvântul asupra acestuia.

Apărătorul recurenților inculpați solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, iar pe fond judecarea inculpaților în stare de libertate.

În motivarea recursului, apreciază că nu se mai impune menținerea stării de arest a recurenților inculpați, întrucât toate probele au fost administrate, mai este de audiat o martoră, arătând că aceasta a fost conceptată greșit întrucât a fost audiată, părțile vătămate sunt audiate și urmează fi soluționată cauza pe fond, astfel că nu se mai poate aprecia că se mențin temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri.

Pe de altă parte, trebuie avută în vedere persoana inculpatului, care este un om liniștit, și-a recunoscut faptele, mama sa este foarte bolnavă, iar el a încercat să facă bani din orice pentru un transplant de rinichi. De asemenea, comportamentul inculpatului reiese și din caracterizarea aflată la dosarul cauzei și întocmită de primarul din localitatea de domiciliu.

De asemenea, apreciază că gravitatea acuzațiilor trebuie raportată la faptă și nu la normă.

În ceea ce privește pe recurentul inculpat, acesta este acuzat de trafic de persoane, are o singură parte vătămată, care nu-și reclamă niciun drept.

În concluzie, se solicită de apărătorul recurenților inculpați admiterea recursului, casarea încheierii atacate, iar pe fond judecarea acestora în stare de libertate sau înlocuirea măsurii arestării cu măsura de a nu părăsi localitatea sau țara.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică. Din probele dosarului rezultă că inculpații au exploatat părțile vătămate, au avut o atitudine violentă asupra acestora pentru a-și schimba declarațiile, au avut o atitudine nesinceră. Apreciază că în mod corect instanța de fond a menținut măsura arestării inculpaților.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate.

CURTEA

Asupra recursurilor penale de față, deliberând constată:

Prin încheierea din 25 noiembrie 2009, Tribunalul Vâlcea, în baza art. 3002raportat la art. 160 alin. 3 Cod procedură penală, a menținut măsura arestării preventive a inculpaților G-, fiul lui și --, născut la data de 07.05.1987 în mun. B, sector 4, cu domiciliul în com. Bălcești, sat., jud. V, CNP - și, fiul lui și, născut la data de 19.01.1986 în com. Bălcești, jud. V, domiciliat în com., sat., jud. V, CNP -.

A respins cererile de înlocuire măsurii arestării preventive formulate de ambii inculpați.

În baza disp. art. 1608aalin.6 și art. 1602alin. 2 Cod procedură penală, a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin încheierea nr. 17 din 29 aprilie 2009 Tribunalului Vâlcea, în baza dispozițiilor art. 1491raportat la art. 148 lit. și Cod procedură penală s- dispus arestarea preventivă inculpaților, reținându-se că lăsarea în libertate acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică, exercitând presiuni asupra victimelor pentru schimba declarațiile.

Ulterior măsura arestării preventive inculpaților fost prelungită succesiv.

Din probatoriul administrat în dosar, rezultă că inculpații au exercitat presiuni asupra părților vătămate în sensul de le determina pe acestea să-și retragă plângerile formulate.

Pericolul concret pentru ordinea publică se menține față de poziția inculpaților.

Constatând că arestarea preventivă inculpaților este legală, iar temeiurile care au determinat- nu au încetat și nu există temeiuri noi care să justifice punerea în libertate, instanța, în baza dispozițiilor art. 3002raportat la art. 160 alin.3 Cod procedură penală, instanța menținut măsura arestării preventive.

Tribunalul respins cererile de înlocuire măsurii arestării preventive cu altă măsură preventivă, apreciind că singura măsură preventivă care să asigure buna desfășurare procesului penal este măsura arestării preventive.

Inculpatul mai formulat cerere de liberare provizorie sub control judiciar, iar prin încheierea din 26 octombrie 2009 fost respinsă ca neîntemeiată.

În ceea ce privește cererea formulată astăzi, tribunalul a constatat că deși formal sunt îndeplinite condițiile pentru admiterea în principiu acesteia, pe fond este neîntemeiată, din probatoriul administrat până în prezent rezultând că inculpatul, direct sau prin intermediari încercat să determine pe partea vătămată să-și modifice declarația, iar partea vătămată, în schimbul sumei de 3000 euro fost determinată să-și retragă declarațiile care- incriminau pe inculpat.

Împotriva acestei încheieri au formulat recurs inculpații G și, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală întrucât nu se mai mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și că prin punerea în libertate a lor nu ar fi perturbată ordinea publică și nici ordinea de drept. S-a arătat în continuare că pericolul pentru ordinea de drept trebuie să rezulte din datele ce caracterizează persoana inculpatului și nu să fie dedus din limitele de pedeapsă ce reflectă gradul de pericol social generic al faptei.

Recursurile sunt nefondate pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

În cuprinsul actului de sesizare, s-a reținut în sarcina inculpaților că, în perioada 2007-2008, au desfășurat un trafic intens de persoane în sensul că au recrutat, transportat și găzduit mai multe fete în Italia, unde le-a exploatat sexual prin mai multe modalități agresive, însușind banii obținuți de părțile vătămate.

La luarea măsurii arestării preventive, în mod judicios, tribunalul a reținut că sunt întrunite condițiile prev.de art.143 și art.148 lit.e și f Cod procedură penală, avându-se în vedere că faptele de a căror comitere sun bănuiți inculpații, sunt pedepsite cu închisoare mai mare de 4 ani, iar pericolul concret pentru ordinea publică, în cazul lăsării lor în libertate, rezultă în primul rând din chiar pericolul social al faptelor de comiterea cărora sunt acuzați, de modalitățile folosite, dar și de faptul că atât în timpul urmăririi penale, cât și în faza de judecată au încercat să exercite presiuni asupra persoanelor vătămate și chiar să încheie o înțelegere frauduloasă cu acestea.

Față de obiectul cauzei de față, în mod corect, instanța de fond a apreciat că necesitatea menținerii arestării preventive rezultă din existența în continuare temeiurilor care au justificat luarea acestei măsuri preventive pentru fiecare dintre inculpați.

Astfel, din ansamblul probelor administrate până în prezent, rezultă că inculpații sunt trimiși în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni deosebit de grave cu o amploare deosebită și care necesită în vederea aflării adevărului, administrarea unui probatoriu complex.

Toate acestea reprezintă probe în sensul dispozițiilor art.148 lit.f și e Cod procedură penală că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol social concret pentru ordinea publică prin lezarea valorilor și relațiilor sociale care formează sfera acestei națiuni.

Din materialul probator administrat în cauză nu rezultă că s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive pentru niciunul dintre inculpații aflați în stare de arest preventiv. Drept urmare, cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură de prevenție nu sunt justificate, deoarece nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.139 Cod procedură penală.

De asemenea, în ceea ce privește condiția ca lăsarea în libertate a inculpatului să prezinte un pericol pentru ordinea publică prevăzută în art.148 lit.f Cod procedură penală este, desigur, adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială sa infracțiunii. Aceasta, însă, nu înseamnă că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei.

Având în vedere toate aceste aspecte care justifică menținerea măsurii arestului preventiv, nu se poate dispune nici liberarea provizorie, soluția pronunțată pe acest aspect fiind legală și temeinică.

Pentru considerentele expuse, se vor respinge ca nefondate recursurile, în temeiul art.385/15 lit.b Cod procedură penală și, în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, vor fi obligați inculpații și G la câte 150 lei cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și G, ambii aflați în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din 25 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-.

Obligă pe recurenți la câte 150 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 04 decembrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - G -

Grefier,

Red.:-.

Tehnored.:

2 ex./22.12.2009.

Jud.fond:.

Președinte:Corina Voicu
Judecători:Corina Voicu, Elena Minodora Rusu, Teodora

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 736/2009. Curtea de Apel Pitesti