Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 741/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- (1039/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.741/
Ședința publică de la 19 mai 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Daniel Grădinaru- - -
JUDECĂTOR 2: Niculina Alexandru
JUDECĂTOR 3: Francisca Maria
GREFIER -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - a fost reprezentat prin procuror.
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședința din 17 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția II Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut in ședința publică răspunde recurentul inculpat in stare de arest și asistat de avocat din oficiu, cu delegație de substituire nr.16142/6.05.2009, emisă de Baroul București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul inculpat personal, arată căe ste de acord a fi asistat de avocat din oficiu.
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătoarea recurentului inculpat, având cuvântul, arată că a formulat recurs împotriva încheierii de ședință din 17 aprilie 2009, prin care s- prelungit măsura arestării preventive față de inculpatul pe care îl asistă.
Menționează că la acest moment procesual temeiurile avute în vedere, la momentul luării măsurii arestării preventive, prev. de art.148 lit.f Cod procedură penală, nu mai subzistă, cercetările fiind finalizate, astfel că inculpatul numai poate influența în nici un fel desfășurarea procesului și nu prezintă pericol public.
Totodată, arată că prejudiciul a fost recuperat, prin restituire și apreciază că inculpatul în libertate fiind nu va impieta desfășurarea procesului penal.
Concluzionând, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și pe fond a se dispune cercetarea inculpatului în stare de libertate.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat.
Apreciază încheierea recurată ca fiind temeinică și legală, dat fiind că la acest moment temeiurile avute în vedere la momentul emiterii mandatului de arestare, prev. de artl.143 și 148 lit.f Cod procedură penală, se mențin.
Totodată consideră că inculpatul lăsat în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, avându-se în vedere și mențiunile din cazierul său judiciar.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că se raliază susținerilor avocatului său și precizează că a plătit pentru faptele menționate în cazierul său.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de ședință din data de 17.04.2009 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Bucureștia dispus, în baza art. 300/2 pr. pen. rap. la art. 160/b alin.1 și 3. pr. pen. menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului apelant.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că nu s-au schimbat temeiurile care au determinat arestarea inculpatului și că lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică și la acest moment, având în vedere gravitatea faptei și persoana inculpatului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul care a susținut că nu se mai mențin temeiurile arestării preventive, că prejudiciul a fost acoperit prin restituirea bunului și că lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Examinând încheierea recurată prin raportare la motivele invocate de către inculpatul recurent dar și din oficiu, în condițiile art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr.15697/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 1 B pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art.208 alin.1 rap. la art.209 alin.1 lit.e,g și i cod penal cu aplic. art.37 lit.a cod penal.
În fapt, s-a reținut că la data de 12.XI.2008, în jurul orelor 18,30 inculpatul a pătruns în autoturismul marca cu nr. de înmatriculare - cu ajutorul unei foarfece cu care a deschis portiera stânga față și din interior a sustras un parfum bărbătesc marca. Întrucât în momentul pătrunderii în autoturism s-a declanșat sistemul de alarmă al acestuia, inculpatul a fost imobilizat imediat de trei persoane care se aflau în zonă și au auzit alarma.
Măsura arestării preventive a inculpatului a fost dispusă prin încheierea de ședință din camera de consiliu de la 13.XI.2008 a Judecătoriei sectorului 1 B, apreciindu-se ca fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 și 148 lit.f pr. pen.
În baza acestei încheieri a fost emis mandatul nr.112/P/din aceeași dată.
Inculpatul a fost condamnat în primă instanță, cauza fiind pe rolul Tribunalului București pentru soluționarea apelului declarat de acesta.
Curtea constată că până la acest moment procesual nu au încetat și nici nu s-au modificat temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, menținându-se atât caracterul rezonabil al presupunerii că inculpatul a săvârșit fapta reținută în sarcina sa prin rechizitoriu cât și cerințele art.148 lit.f pr. pen.
Astfel, probele administrate în cauză pe parcursul cercetării judecătorești nu au infirmat ci, dimpotrivă, au confirmat presupunerea că inculpatul este autorul faptei pentru care a fost trimis în judecată iar natura și gravitatea acesteia, împrejurările și modalitatea în care se reține că a acționat inculpatul justifică pe deplin aprecierea instanței de apel că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Totodată inculpatul este recidivist, fiind condamnat anterior tot pentru infracțiuni contra patrimoniului, ceea ce denotă o periculozitate socială sporită și un grad înalt de potențial criminogen, coroborat cu eșecul educativ al pedepselor aplicate anterior.
Așa cum rezultă din dispozițiile art.136 pr. pen. măsurile preventive, printre care și arestarea preventivă, urmăresc asigurarea bunei desfășurări a procesului penal,în vederea realizării scopului prevăzut de art.1 din același cod.
Dispunerea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate nu este oportună în actualul stadiu al procesului, date fiind atât împrejurările anterior relevate cât și rezonanța puternic negativă pe care fapte de natura celei presupus săvârșite de inculpat o au în rândul opiniei publice.
Pentru considerentele ce preced, constatând că încheierea atacată este legală și temeinică, privarea de libertate în continuare a inculpatului fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, în baza art. 385/15 pct.1 lit.b C pr. pen Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
Conform art. 192 alin.2 pr. pen. inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședința din 17 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția II Penală în dosarul nr-.
Obligă recurentul la plata sumei de 15o lei, cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei, onorariul apărătorului din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
07 Iulie 2009
Președinte:Daniel GrădinaruJudecători:Daniel Grădinaru, Niculina Alexandru, Francisca Maria
