Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 750/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- -Menținere măsură arestare preventivă-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE PENALĂ Nr. 750
Ședința publică de la 13 Iulie 2009
PREȘEDINTE: Robert Emanoil Condurat JUDECĂTOR 2: Mirela Ciurezu Gherghe
- - - - - Judecător
- - - - Judecător
Grefier -
Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul G - deținut în C, împotriva încheierii de ședință din data de 10 iulie, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, prin care s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul - inculpat (în stare de arest), asistat de avocat ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral ala cauzei, s-a depus împuternicire avocațială de către apărătorul recurentului, după care, s-a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, având cuvântul pentru recurent, a solicitat admiterea recursului, cu consecința casării încheierii recurate și revocării stării de arest preventiv privind pe inculpat, având în vedere că această încheiere este netemeinică și motivată greșit, au fost eronat individualizate infracțiunile de care este acuzat inculpatul, iar acesta are o situație familială dificilă, mama sa fiind grav bolnavă.
Reprezentantul Ministerului Publica solicitat respingerea recursului, ca nefondat, având în vedere faptul că inculpatul este judecat pentru mai multe infracțiuni grave, fiind de altfel condamnat de instanța de fond pentru toate, în mod legal și temeinic, Tribunalul Dolj apreciind că nu au intervenit elemente noi față de situația avută în vedere la luarea măsurii arestării preventive împotriva inculpatului, impunându-se astfel menținerea stării de arest a acestuia.
Recurentul - inculpat G, având cuvântul, a arătat că-și însușește în integralitate conncluziile apărătorului său.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA
Asupra recursului de față;
Constată că prin sentința penală nr. 1469 din data de 29 mai 2009 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr-, s-a dispus în baza art. 20 rap. la art.208 al. 1-209 al. 1lit. g,i Cp condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la data de 12.06.1989 în C, jud. D, CNP -, în prezent deținut în C, la 2 ani închisoare.
În baza art. 86 al. 1 din OUG 195/2002, s-a dispus condamnarea inculpatului G la 1 an închisoare.
În baza art.208 al.1-209 al.1 lit. a, e, g, i Cp cu aplic. art. 41 al. 2 Cp a fost condamnat inculpatul G la 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a-34 lit. b Cp au fost contopite pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza art.88 Cp s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada de arest preventiv de la 10.02.2009 la zi și s-a menținut starea de arest. S-a făcut aplicarea art.71-64 lit.a teza a II-a și lit.b Cp pe durata executării pedepsei principale.
S-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă, și a fost obligat inculpatul la plata către aceasta, a sumei de 500 lei, contravaloarea prejudiciului.
S-a admis acțiunea civilă formulată de partea, și a fost obligat inculpatul la plata către aceasta a sumei de 3.800 lei, contravaloarea prejudiciului.
S-a luat act că partea vătămată a renunțat la pretențiile civile.
În baza art. 118 lit. e Cp s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 200 lei, contravaloarea prejudiciului nerecuperat pentru acre partea vătămată nu s-a constituit parte civilă. S-a dispus obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.000 lei.
În fapt s-a reținut că n noaptea de 22/23.11.2008 a încercat să sustragă, prin efracție, bunuri din restaurantul aparținând SC SRL C, iar în noaptea de 09/10.02.2009 a condus auto marca 166 cu nr. de înmatriculare W 736 pe drumurile publice fără a fi posesor al permisului de conducere și a sustras, în timp ce învinuiții și asigurau paza locului, două detectoare și un sistem de navigație din autoturismele părților vătămate și, fapte ce constituie infracțiunile de tentativă la furt calificat, furt calificat și respectiv conducerea pe drumurile publice a unui autoturism fără a poseda permis de conducere.
În noaptea de 22/23.11.2008 în jurul orelor 01,00 inculpatul s-a deplasat în cart. lui, în zona complexului Novaci cu intenția de a sustrage bunuri din autoturisme. Întrucât nu a găsit nimic de furat, s-a deplasat la barul aparținând SC SRL unde cu ajutorul unei șurubelnițe pe care o avea asupra sa a spart geamul de la ușa de acces, însă fiindu-i frică să nu fie observat a abandonat acțiunea și a părăsit locul faptei.
Prin ordonanța emisă la data de 10.02.2009, orele 20.00, s-a dispus reținerea inculpatului pentru 24 ore, pentru săvârșirea infracțiunilor arătate mai sus.
La data de 11.02.2009, a fost admisă de către Judecătoria Craiova, propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova privind arestarea preventivă a inculpatului .
Starea de fapt a fost susținuta cu următoarele probe: plângerea și declarațiile părții vătămate, procesul-verbal de cercetare la fața locului, raport de expertiză dactiloscopică, declarațiile inculpatului.
În drept, faptele inculpatului G așa cum au fost reținute în actul de inculpare întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tentativă la infracțiunea de furt calificat prev. și ped.de art. 20.Cod Penal rap. la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. lit. g, I Cod Penal, a unei infracțiuni de furt calificat în formă continuată prev. și ped. de art. 208 alin. 1- 209 alin. 1 lit. a, e, g, i cu Cod Penal aplicarea art. 41 alin. 2.Cod Penal, a unei infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a fi posesor al permisului de conducere prev. și ped. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 33 lit. a
Cod PenalProcedând la verificarea legalității și temeiniciei măsurii preventive, prin Încheierea din ședința publică de la 10 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Penală în dosar nr-, în baza art. 3002Cod procedură penală raportat la art. 160 alin. 1 și 3 Cod procedură penală, a menținut starea de arest preventiv a inculpatului G, dispusă prin Încheierea de ședință nr. 14 din 11 februarie 2009 - mandat de arestare preventivă nr. 13 din data de 11.02.2009 emis de Judecătoria Craiova în dosar nr-.
Pentru ca instanța să stabilească dacă mai subzistă temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării preventive, tribunalul a avut în vedere următoarele aspecte, referitoare atât la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar avea lăsarea în libertate a inculpatului și caracterul rezonabil al detenției preventive.
Pericolul pentru ordinea publică presupune o rezonanță a unei fapte și trebuie înțeles ca o reacție colectivă față de anumite stări de lucruri negative, reacții care ar produce perturbații la nivelul disciplinei publice și respectului față de lege.
Pentru a susține că este vorba de un pericol public, care să justifice arestarea sau menținerea arestării nu este suficient doar ca acesta să fie afirmat ci trebuie să se demonstreze că o întreagă colectivitate este pusă în primejdie dacă infractorul este liber.
Este adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social, trăsătură esențială a infracțiunii, dar aceasta nu înseamnă că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei, adică pericolul poate fi dedus din împrejurările în care s-a comis fapta, natura și gravitatea acesteia, elementele ce caracterizează persoana infractorului, complexitatea cauzei sau comportamentul perturbant ori agresiv al infractorului.
Ca atare, instanța a constatat că lăsarea în libertate a infractorului prezintă pericol pentru ordinea publică, ținând cont de împrejurările în care a fost comisă fapta, astfel cum s-a arătat mai devreme, natura infracțiunilor săvârșite, frecvența săvârșirii unor astfel de fapte, împrejurările și modalitatea în care au fost săvârșite, subzistând în continuare temeiurile prevăzut de art.148 al. 1 lit. f Cpp, s-a apreciat de asemenea că astfel poate fi realizat și scopul măsurii preventive respectiv pentru a asigura o bună desfășurare a procesului penal.
S-a constatat că instanța europeană a apreciat că o persoană condamnată în primă instanță, fie că a fost sau în stare de detenție până în acel moment se găsește în situația precizată de art.5 paragraful 1 lit.a din Convenția Europeană a Drepturilor Omului ( cauza Salmaz contra Turciei, hotărârea din 12 ianuarie 2007) care autorizează privarea de liberate a persoanei pe baza condamnării chiar și nedefinitivă caz ce presupune atât o constatare a vinovăției cât și aplicarea unei pedepse.
Ca atare, în ceea ce privește termenul rezonabil ridicat la de principiu general în jurisprudența instanței europene, s-a apreciat că pentru persoanele condamnate în prima instanță, durata arestării preventive a acestora pe parcursul judecării apelului și/sau recursului se analizează din perspectiva art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană privind dreptul la un proces echitabil ( vezi cauza Wenehoff contra Germaniei, hotărârea din 27 iunie 1968).
Potrivit Jurisprudenței CEDO prin gravitatea deosebită și prin reacția particulară a opiniei publice, anumite infracțiuni pot suscita o " tulburare a societății" de natură să justifice o detenție preventivă, însă doar pentru un termen limitat întrucât persistența motivelor plauzibile care au condus la arestarea unei persoane pentru săvârșirea unei infracțiuni este o condiție sine qua non a legalității menținerii detenției.
Însă, instanța a constatat că, în speță, există un interes public care impune privarea de libertate în continuare a inculpatului, iar durata detenției preventive, începând cu data de 11 februarie 2009 nedepășind până în prezent un termen rezonabil astfel după cum este prevăzut de art. 6 parag.1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Pe considerentele sus menționate și având în vedere și dispozițiile art.3002Cpp, rap. la art. 160 alin.1, 3 Cpp, Tribunalul Dolja menținut măsura arestării preventive dispusă față de apelantul inculpat G prin încheierea nr.13 din data de 11 februarie 2009 Judecătoriei Craiova.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul G - deținut în C, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, deoarece în mod greșit s-a menținut arestarea preventivă în ceea ce-l privește, având în vedere faptele săvârșite, precum și situația familială dificilă pe care o are, mama sa fiind grav bolnavă.
Examinând recursul, Curtea urmează a-l respinge ca nefondat, potrivit dispozițiilor art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Potrivit dispozițiilor art. 3002Cod procedură penală, în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive, conform art. 160 Cod procedură penală. Acest din urmă articol prevede că verificarea se va realiza periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile și, dacă instanța constată că arestarea este nelegală sau că temeiurile care au determinat-o au încetat sau nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune prin încheiere revocarea arestării și punerea de îndată în libertate a inculpatului. Dimpotrivă, alin. 3 al art. 160 Cod procedură penală, prevede că atunci când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, sau că există temeiuri noi care justifică această privare, dispune prin încheiere menținerea arestării preventive.
În cauză, împotriva recurentului - inculpat G s-a dispus măsura arestării preventive prin încheierea de ședință nr. 14 din 11 februarie 2009 de către Judecătoria Craiova, avându-se în vedere temeiurile prevăzute de art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, apreciindu-se în sensul că infracțiunile pentru care este cercetat prevăd pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea inculpatului în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Tribunalul Dolj, făcând o analiză pertinentă a actelor și lucrărilor dosarului prin raportare la dispozițiile art. 148 lit. F cpp și art. 160 Cod procedură penală, a apreciat în mod temeinic că temeiurile care au determinat arestarea inițială a inculpatului subzistă în continuare și impun privarea acestuia de libertate, atât sub aspectul cuantumului pedepselor prevăzute de lege, cât și al pericolului concret pentru ordinea publică pe care persoana acestuia l-ar prezenta.
În mod just instanța a considerat că pericolul concret pentru ordinea publică, în ceea ce-l privește pe inculpat, rezultă din împrejurările în care acesta a comis faptele pentru care este cercetat, natura acestor infracțiuni, frecvența ridicată a lor în societate, precum și modalitatea de săvârșire, apreciindu-se temeinic că desfășurarea normală a procesului penal impune în continuare privarea de libertate a acestuia.
Privitor la criticile formulate de inculpat în recurs, Curtea va constata că acestea nu sunt întemeiate, deoarece instanța de fond a făcut o analiză pertinentă atât a situației juridice a inculpatului, cât și a dispozițiilor legale aplicabile în materie, inclusiv a legislației europene în ceea ce privește durata rezonabilă a arestării preventive, situația familială a acestuia nefiind un element determinat, care să oblige instanța să revoce arestarea preventivă.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G - deținut în C, împotriva încheierii de ședință din data de 10 iulie, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, prin care s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului.
Obligă recurentul la plata sumei de 20 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 iulie 2009.
- - - - - - - -
Grefier
Red.jud/-
A/
Dact. 2 ex./S() - 09.09.2009
13 iulie 2009
- C va încasa de la rec.inc. G suma de 20 lei cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Robert Emanoil ConduratJudecători:Robert Emanoil Condurat, Mirela Ciurezu Gherghe
