Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 764/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 764/
Ședința publică de la 28 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Eleni Cristina Marcu
JUDECĂTOR 2: Viorica Lungu
JUDECĂTOR 3: Dan
Grefier -
Cu participarea Ministerului Public prin
Procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul -deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii de ședință nr. 141 din 23 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, având ca obiect menținere arestare preventivă.
În conformitate cu disp. art. 297 cod pr. penală, la apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat din oficiu in baza împuternicirii avocațiale nr. 5672/2009, emisă de Baroul Constanța.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art. 176-181 cod procedură penală.
În conformitate cu dispozițiile art. 301 cod procedură penală, părțile prezente, arată că nu au excepții de ridicat și nici cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 302 cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art. 38511cod procedură penală, și acordă cuvântul pentru dezbateri, în ordinea prevăzută de art. 38513cod procedură penală.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și rejudecând să nu se mai mențină măsura arestării preventive față de recurentul inculpat. Apreciază că, inculpatul nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor ce i se rețin în sarcină și deși a recunoscut prin declarațiile date în faza de urmărire penală, că l-ar fi lovit, în nici un moment nu a intenționat să-i producă leziuni sau să-i suprime viața. Inculpatul este beneficiar al prezumției de nevinovăție, nu are antecedente penale, are domiciliul stabil și buna desfășurarea a procesului penal poate fi garantată și prin aplicarea măsurii obligării inculpatului de a nu părăsi localitatea.
Procurorul având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de inculpat și menținerea dispozițiilor încheierii Tribunalului Constanța, care este temeinică și legală. Instanța a analizat în mod corect probatoriul administrat în cauză, din care rezultă presupunerea rezonabilă că, inculpatul a săvârșit fapta, fiind incidente dispozițiile art. 143 și 148 lit. f cod pr. penală. Pentru buna desfășurare a procesului penal, având în vederea suspiciunea ce planează asupra inculpatului că ar influența depozițiile martorilor ce sunt în relații de rudenie atât cu el cât și cu victima, leziunile grave ce au dus la decesul victimei dar și pericolul concret pentru ordinea publică, se impune menținerea în stare de arest preventiv a inculpatului.
Recurentul inculpat in ultimul cuvânt arată că, i-a fost prezentat rechizitoriul, nu este de acord cu articolele 174 și 175 cod penal, recunoaște că l-a lovit dar nu cu intenția de a-l omorî, apelat Serviciul de Urgență 112, Poliția și Salvarea pe care le-a sprijinit în demersurile lor și pentru buna desfășurarea a procesului penal solicită judecarea în stare de libertate.
CURTEA
Cu privire la recursul penal de față constată următoarele;
Prin încheierea nr. 141 din 23.12.2009, pronunțată în dosarul penal nr- al Tribunalului Constanța, făcându-se aplicarea prevederilor art. 3001al.1 cod pr. penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului ( fiul lui și, născut la data de 10.03.1970) iar în temeiul art. 3001al.3 cod pr. penală raportat la art. 160 al.3 cod pr. penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
Pentru a se pronunța în sensul celor menționate Tribunalul a reținut următoarele;
"Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța nr.2295/22.12.2009 s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.174 alin.1-175 alin.1 lit.c Cod penal, constând în faptul că acesta, în noaptea de 26/27.11.2009, prin multiple lovituri aplicate cu pumnii și picioarele asupra bunicului său, i-a cauzat acestuia multiple leziuni, respectiv traumatism toraco-pleuro-pulmonar acut închis cu fractură dublă de stern, fracturi costale pe multiple linii hemopneumotorax stâng, hemotorax drept, contuzie pulmonară bilaterală în cadrul unui politraumatism cranio-toraco-abdominal și de membre (agresiune), care au condus la deces.
Prin încheierea de ședință nr.130/28.11.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 28.11.2009 până la data de 26.12.2009 inclusiv, reținându-se ca incident în cauză temeiul prevăzut de art.148 lit.f Cod de procedură penală, față de limitele pedepsei prevăzute de lege, constând în închisoarea mai mare de 4 ani.
La acest moment procesual, procedând potrivit art.3001Cod de procedură penală, tribunalul constată că măsura arestării preventive a fost dispusă în condiții de legalitate și temeinicie, fapt confirmat prin încheierea Curții de APEL CONSTANȚA nr.133/2009, prin care a fost respins ca nefondat recursul inculpatului, în cauză fiind îndeplinite atât condițiile impuse de art.143 Cod de procedură penală, cât și cerințele avute în vedere ca temei al arestării.
Învinuirea adusă inculpatului se sprijină pe principalele mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale, care, fără a aduce atingere prezumției de nevinovăție, fac dovada prezumției verosimile de existență a faptei, așa cum rezultă din procesul verbal de cercetare la fața locului, însoțit de planșele fotografice, actele medico-legale și fotografiile judiciare anexate, declarațiile testimoniale, raportul de eveniment întocmit de organele de poliție la data de 11.11.2009 și declarațiile de recunoaștere parțială ale inculpatului.
Cu privire la incidența temeiului prevăzut de art.148 lit.f Cod de procedură penală, este cert că acesta se regăsește în continuare, fapta dedusă judecății fiind pedepsită de lege cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea inculpatului în libertate prezentând pericol concret pentru ordinea publică, față de natura infracțiunii comise, modalitatea de suprimare a vieții persoanei, prin lovirea repetată în zone vitale, urmarea produsă și sentimentul de insecuritate produs colectivității.
De asemenea, măsura este în concordanță atât cu dispozițiile din legislația internă, referitoare la scopul urmărit și caracterul său rezonabil, cât și în concordanță cu prevederile art.5 din, care permit restrângerea proporțională a libertății persoanei în cazuri particulare, în care preeminență necesitatea ocrotirii unor valori protejate de legea penală.
În sfârșit, măsura arestării preventive ajuta bunei desfășurări a procesului penal, prin aceea că asigură prezența inculpatului la dispoziția instanței și prezervarea materialului probator, împotriva unor posibile încercări de alterare a acestuia, cu atât mai mult cu cât cercetarea judecătoreasca nu este începută, iar o parte din martorii ce urmează a fi audiați sunt susuși riscului presiunilor, resentimentelor sau posibilelor acțiuni vindicative din partea inculpatului, ca urmare a relațiilor tensionate din sânul familiei.
Pentru toate aceste motive, apreciind că măsura arestării preventive corespunde exigențelor prevăzute de lege, iar temeiurile care au determinat-o subzistă în continuare, tribunalul va face aplicarea art.3001alin.1 și alin.3 Cod de procedură penală, în sensul că va constata legalitatea și temeinicia măsurii, pe care o va menține în continuare, ca fiind cea mai adecvată bunei desfășurări a procesului penal".
Împotriva încheierii nr. 141 din 23 2009 Tribunalului Constanțaa declarat recurs, în termen legal inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În esență, inculpatul recurent a criticat soluția instanței de fond pentru netemeinicie și nelegalitate, susținând că, nu sunt îndeplinite cerințele art. 148 al.1 lit.f) cod pr. penală în ceea ce-l privește, în sensul că nu prezintă pericol social concret pentru ordinea publică.
Inculpatul - recurent a susținut că, nu a lovit victima cu intenția de a-i suprima viața, că această afirmație este susținută de faptul că el a fost acela care a sunat la serviciul de urgență 112, la Salvare și la Poliție, a sprijinit demersurile celor pe care i-a sunat, se bucură de prezumția de nevinovăție, nu posedă antecedente penale și are un domiciliu stabil.
A mai arătat inculpatul recurent că buna desfășurarea a procesului penal poate fi asigurată și prin înlocuirea măsurii arestării sale preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
În concluzie inculpatul recurent a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii tribunalului și pe fond înlocuirea măsurii arestării preventive cu aceea a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Examinând încheierea recurată în lumina criticilor din recursul inculpatului, a actelor și lucrărilor dosarului, cât și din oficiu curtea constată că este legală și temeinică iar recursul nefondat.
În speță, inculpatul recurent a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută și pedepsită de art. 174 al.1- 175 al.1 lit.c) cod penal, reținându-se că, în noaptea de 26 spre 27 noiembrie 2009, i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele bunicului său, cauzându-i grave leziuni ce au condus la decesul acestuia.
Potrivit prevederilor art. 3001cod pr. penală curtea constată că măsura arestării preventive a inculpatului recurent, luată prin încheierea nr. 130/28.11.2009 a Tribunalului Constanța, a fost întemeiată pe prevederile art. 148 lit.f) cod pr. penală, iar la momentul prezent când s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului recurent, acest temei se menține.
Probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și pe care se bazează trimiterea în judecată a inculpatului susține presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapte pentru care este cercetat penal iar această faptă este susceptibilă de a fi încadrată în prevederile art. 174 al.1 - 175 al.1 lit.c) cod penal, infracțiune ce este pedepsită cu închisoarea mai mare de 4 ani.
concretă pentru ordinea publică a persoanei inculpatului rezidă din modalitatea în care se pretinde că a săvârșit fapta, respectiv prin multiple lovituri aplicate în zone vitale victimei, nesocotirea sentimentelor de afecțiune și respect datorate membrilor familiei, victima fiind bunicul său, urmarea produsă și sentimentul de insecuritate creat în rândul membrilor familiei inculpatului dar și al comunității în care acesta și victima trăiau.
Urmare celor reținute curtea constată că, tribunalul a apreciat în mod just că măsura arestării preventive a inculpatului a fost luată în condiții de legalitate și temeinicie iar la momentul trimiterii în judecată, când cercetarea judecătorească nu a început și pentru buna desfășurare a acesteia, se impune menținerea respectivei măsuri preventive față de inculpatul - recurent.
temeiurilor arestării preventive a inculpatului - recurent nu face oportună înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, cu atât mai mult cu cât punerea în libertate a inculpatului ar presupune întoarcerea acestuia în familie iar membrii acesteia ar putea fi expuși unor presiuni din partea inculpatului, cu consecințe neprevăzute.
Pentru considerentele expuse curtea va respinge recursul inculpatului menținând încheierea recurată întrucât nici în urma examinării din oficiu nu s-au identificat motive pentru o eventuală reformare a ei.
Văzând dispozițiile art. 189 cod pr. penală, curtea va dispune ca plata onorariului avocatului din oficiu, în sumă de 100 lei, să se facă din fondul în contul Baroului C pentru avocat.
În conformitate cu prevederile art. 192 al.2 cod pr. penală, va fi obligat inculpatul recurent să plătească satului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE;
În baza art. 38515pct.1 lit."b" cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de către recurentul inculpat ( fiul lui și, născut la data de 10.03.1970) împotriva încheierii de ședință nr. 141 din data de 23.12.2009 a Tribunalului Constanța pronunțată în dosar nr-.
Conform art. 192 alin.2 cod procedură penală, obligă recurentul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Conform art. 189 cod procedură penală, onorariul de 100 lei pentru avocat se va plăti din fondurile
Conform art. 309 alin. ultim cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.12.2009.
PREȘEDINTE DE COMPLET, JUDECĂTORI,
Grefier,
Red jud LV
2ex/28.12.2009
Jud fond
Președinte:Eleni Cristina MarcuJudecători:Eleni Cristina Marcu, Viorica Lungu, Dan
