Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 778/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 778
Ședința publică de la 30 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Cenușă
JUDECĂTOR 2: Otilia Susanu
JUDECĂTOR 3: Ciubotariu
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursului penal, avand ca obiect "mentinere masura de arestare preventiva", declarat deinculpatul, fiul lui si -, nascut la 05.06.1965 - detinut in Penitenciarul I, impotriva incheierii de sedinta din 18.11.2009 pronuntata de Tribunalul Vaslui in dosarul penal nr-.
La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezinta inculpatul recurent asistat de avocat - aparator desemnat din oficiu de catre Baroul d e Avocati I, cu delegatie la dosar.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care;
Nemaifiind cereri de formulat, instanta apreciaza cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in sustinerea recursului.
Avocat avand cuvantul, solicita admiterea recursului și a i se da posibilitatea inculpatului să fie cercetat in stare de libertate, nu s-a sustras de la cercetari, nu s-a putut prezenta deoarece era arestat. Inculpatul consideră că nu prezintă un pericol pentru ordinea publica.
Reprezentantul Ministerului Public avand cuvantul, pune concluzii de respingere a recursului ca neintemeiat, instanta de fond corect a dispus mentinerea masurii de arest preventiv față de inculpat, temeiurile fiind analizate pe larg de instanta in incheierea atacata.
Avand ultimul cuvant inculpatul recurent sustine că, este arestat in baza unui mandat de 5 ani, se afla in executarea pedepsei din 21.05.2009. Solicită a fi anulat mandatul care s-a dat in dosarul de față si a fi cercetat in stare de libertate, doreste să rămână la mandatul de 5 ani pentru a putea presta muncă la penitenciar pana la definitivarea prezentului dosar.
Declarand inchise dezbaterile, instanta lasa cauza in pronuntare.
Ulterior deliberarii,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de ședință din 18.11.2009, Tribunalul Vasluia constatat că măsura arestării preventive luată față de inculpatul -, prin încheierea din data de 02.09.2009 și în baza căreia a fost emis mandatul de arestare preventivă este legală și temeinică.
În baza art. 300 indice 2 raportat la art. 160 ind. b alin.3 Cod procedură penală a fost menținută măsura arestării preventive, fiul lui și -, născut la data de 05.06.1965 în municipiul Bârlad, jud. V, domiciliat în Bârlad,-, -.2,.A,.3,. 16, în prezent aflat Penitenciarul Iași, -, cunoscut cu antecedente penale.
În motivarea încheierii s-a subliniat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a acestui inculpat nu s-au schimbat cu nimic, ele subzistă și impun, în continuare, privarea de libertate a inculpatului.
în continuare condițiile prevăzute de art. 143 și art. 148 lit.a și f Cod procedură penală, întrucât există probe și indicii temeinice că inculpatul a comis faptele pentru care a fost trimis în judecată, legea prevede pentru infracțiunile reținute în sarcina lui pedepse cu închisoarea mai mari de 4 ani și există probe că lăsarea lui în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Astfel, așa după cum s-a reținut și la arestare, din actele dosarului rezultă că inculpatul a fugit din țară pentru a se sustrage de la cercetări, relevantă în acest sens fiind chiar declarația inculpatului care a recunoscut că și-a dat seama că activitatea desfășurată la SC TRANS SRL era în neregulă. Cu toate acestea, el a semnat o parte din filele emise pentru plata mărfurilor achiziționate de SC TRANS SRL astfel încât este inexplicabilă atitudinea sa de a pleca brusc în străinătate fără a se interesa dacă acele file au fost decontate.
Cu privire la pericolul pe care l-ar reprezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpatului, instanța reținut că, în practică, se consideră că există pericol pentru ordinea publică atunci când este posibil să se producă o încălcare a regulilor de conviețuire socială, ocrotită prin art. 1 din Codul d e procedură penală, printre care figurează persoana, drepturile și libertățile ei, ca urmare a activității inculpatului sau a reacției declanșată de fapta comisă de acesta.
Starea de pericol pentru ordinea publică (art. 148 lit. f Cod procedură penală) presupune o rezonanță a faptei, o afectare a echilibrului social firesc, o anumită stare de indignare, de dezaprobare publică, o anumită stare de insecuritate socială. Ordinea publică poate fi atinsă direct, fizic, dar și indirect prin intermediul unei stări psihice induse publicului sub forma unei temeri colective, motivații colective pentru acte contrare ordinii publice, stare de nemulțumire publică.
sau lezarea ordinii publice există și atunci când se primejduiește nu numai viața sau integritatea corporală, sănătatea unei persoane, ci și atunci când se pun in pericol drepturi ale acesteia, precum dreptul de proprietate, întrucât infracțiunea de înșelăciune este una îndreptată contra patrimoniului.
In cauză, pericolul concret pentru ordinea publică rezultă în mod cert din probele administrate și din pericolul social concret al infracțiunilor, modalitatea comiterii faptelor, din forma continuată de săvârșire care denotă perseverența infracțională a inculpatului, rezonanța socială a faptelor comise, conduita inculpatului, sentimentul de insecuritate creat în rândul colectivității.
Stabilirea vinovăției sau nevinovăției inculpatului urmează a se face, desigur, numai în urma efectuării cercetării judecătorești, însă probațiunea administrată în faza urmăririi penale, dar și în faza cercetării judecătorești (audierea unor martori din lucrări) pune în evidență existența unor indicii temeinice în sensul art.143 Cod procedură penală care justifică luarea și menținerea măsurii arestării preventive față de inculpatul.
În considerarea celor arătate, nu se poate aprecia că lăsarea în libertate a inculpatului nu mai prezintă pericol concret pentru ordinea publică și apreciind că în interesul bunei desfășurări a procesului penal este necesară în continuare privarea de libertate a inculpatului, tribunalul a constatat legală și temeinică măsura arestării preventive dispusă în
cauză față de acest inculpat, măsură care a fost menținută și care va fi verificată, sub aspectul legalității și al temeiniciei, în termenul prevăzut de disp. art. 160 ind.b alin. 1 Cod procedură penală
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termen legal, inculpatul, invocând nelegalitatea și netemeinicia hotărârii.
Motivându -și recursul, inculpatul a susținut că nu prezintă pericol public și a solicitat judecarea în stare de libertate.
A mai precizat inculpatul că împotriva sa mai este emis un mandat de executare a unei pedepse de 5 ani închisoare, care a fost pus în executare la data de 21.05.2009.
Din acest motiv a apreciat inculpatul că nu se mai justifică arestarea preventivă în prezenta cauză.
Curtea, verificând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, constată că încheierea recurată este legală și temeinică.
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune, fapte prev. de art. 7 din Lgea nr. 39 /2003 și art. 215 alin. 1,3,4 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 și 33 lit. a Cod penal, reținându-se că împreună cu inculpații, și au constituit un grup infracțional organizat care avea drept scop producerea de pagube cu consecințe deosebit de grave unor societăți comerciale și inducerea în eroare a părților vătămate prin prezentarea ca adevărate a unor fapte mincinoase, cunoscând împrejurarea că ceilalți inculpați folosesc identități false cu ocazia încheierii unor contracte de vânzare - cumpărare sau cu prilejul executării acestora prin emiterea de file cec, fără a avea disponibilul necesar în cont.
Temeiul juridic care a stat la baza luării măsurii preventive a inculpatului este cel prevăzut de art. 148 lit. "a" și "f" Cod procedură penală și anume: inculpatul a fugit în scopul de a se sustrage de la judecată, faptele cu privire la care a fost trimis în judecată sunt sancționate de legea penală cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Acest pericol concret este dat de natura relațiilor sociale încălcate prin săvârșirea infracțiunilor cu privire la care inculpatul este judecat, de cuantumul prejudiciilor cauzate și care au rămas nerecuperate, de persoana celui acuzat și care se află în executarea unei pedepse cu închisoarea cu durata de 5 ani, de perspectiva încălcării în continuare a normelor de drept, împrejurări ce se constituie în motive suficiente și relevante, inclusiv în raport de prevederile art. 5, paragraful 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a libertăților fundamentale, care impun menținerea dar și constatarea caracterului rezonabil al duratei arestării, așa cum în mod corect a apreciat și instanța de fond.
Față de cele expuse, în mod corect prima instanță a apreciat că prin lăsarea în libertate inculpatului ar fi grav afectată ordinea publică și că în cauză se impune a fi menținută starea de arest a acestuia.
Este lipsită de relevanță împrejurarea că împotriva inculpatului este emis un mandat de executare a pedepsei închisorii pentru o perioadă de 5 ani; oportunitatea și temeinicia menținerii arestării preventive acestuia se analizează raportat la cauza în care a fost emis mandatul de arestare preventivă și implicațiile ce decurg din săvârșirea faptelor ce formează obiectul acestui dosar penal.
Din acest motiv, cererea inculpatului de a-i fi revocată măsura arestării preventive întrucât împotriva lui s-a emis acel mandat de executare a pedepsei închisorii, apare ca nefondată.
Fiind verificată legalitatea și temeinicia încheierii, urmează ca în baza art. 385 ind. 15, cpt. 1, lit. "b" Cod procedură penală să fie respins ca nefundat recursul inculpatului -.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală:
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul - - deținut in Penitenciarul Iași, împotriva încheierii de ședința din 18.11.2009 pronunțată de TRIBUNALUL VASLUI, in dosarul nr-, încheiere pe care o menține.
Obliga recurentul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu către Baroul d e Avocați I, va fi avansata din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Definitiva.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.11.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier
- -
Red.
Tehnored.
2 ex. - 4.12.2009
Tribunalul Vaslui: jud.
Președinte:Maria CenușăJudecători:Maria Cenușă, Otilia Susanu, Ciubotariu