Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 780/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ operator 2711
DECIZIE Nr. 780R
Ședința publică de la 20 August 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Acu N -
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Bugarsky G -
JUDECĂTOR 3: Victor Ionescu
GREFIER: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 6.08.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul - recurent, în stare de arest preventiv, asistat de avocat oficiu.
Procedura îndeplinită.
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul din oficiu pentru inculpat a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate, revocarea măsurii arestării preventive față de inculpat, punerea acestuia în stare de libertate, sau, în subsidiar înlocuirea măsurii privative de libertate cu obligarea de a nu părăsi localitatea. În m otivare a arătat că, raportat la poziția procesuală a inculpatului, lăsarea acestuia în stare de libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Procurorul pus concluzii de respingere a recursului și menținerea încheierii Tribunalului Timiș ca fiind temeinică și legală, raportat și la climatul infracțional de care este acuzat inculpatul.
Inculpatul - recurent, având ultimul cuvânt, a solicitat admiterea recursului și cercetarea sa în stare de libertate, întrucât nu este vinovat de comiterea faptelor, infracțiunea de fals a recunoscut-o, nu s-a sustras urmăririi penale, nu cunoștea faptul că acele contracte nu erau înregistrate la forțele de muncă, iar coinculpații sunt cercetați în stare de libertate.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin încheierea penală din data de 6 august 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în temeiul art. 3002p Cod Penal raportat la art. 160bp Cod Penal s-a constatat legală și temeinică măsura arestării preventive față de inculpații, și G și s-a menținut această măsură, urmând ca legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive să fie verificată înainte de expirarea termenului legal de 60 de zile, respectiv 04.10.2008.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a apreciat că subzistă temeiurile avute în vedere inițial la luarea măsurii arestării preventive față de inculpați și nu au intervenit elemente noi de natură a justifica punerea lor în libertate, în acest sens reținând că din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, dar și în cea a cercetării judecătorești rezultă că temeiurile continuă să subziste, acestea nefiind înlăturate de mijloacele de probă administrate.
S-a mai apreciat că față de inculpați continuă să fie incidente dispozițiile art. 148 lit.f p Cod Penal, în sensul că faptele pentru care sunt trimiși în judecată inculpații vizează infracțiuni care sunt sancționate de legea penală cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, raportat la circumstanțele reținute drept cadru al comiterii faptelor, natura infracțiunilor și caracterul organizat al desfășurării activității infracționale. De asemenea, Tribunalul a mai apreciat că lăsarea în libertate a inculpaților ar genera creșterea sentimentului de nesiguranță al populației, iar mai mult decât atât, acest gen de fapte neurmate de o ripostă fermă a societății, implică întreținerea climatului infracțional și sfidarea legii.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul, recursul nefiind motivat în scris, ci doar oral în ziua judecății, de către apărătorul din oficiu al acestuia, care a arătat că lăsarea în libertate a inculpatului nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, existând posibilitatea de a înlocui măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Inculpatul personal a mai arătat că nu se face vinovat doar de infracțiunea de fals pe care a recunoscut-o, că nu s-a sustras de la urmărirea penală și că se impune judecarea sa în stare de libertate.
Examinând încheierea penală recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit disp.art. 385/6 alin.3 C.P.P. instanța constată că recursul formulat de către inculpatul - este nefondat, hotărârea Tribunalului Timiș fiind temeinică și legală.
Din examinarea întregului probatoriu existent în cauză, instanța apreciază că subzistă în continuare temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, neintervenind nici un element nou care să justifice punerea în libertate a inculpatului, fiind îndeplinite condițiile impuse de art. 143 și 148 lit.f
C.P.P.Astfel, în continuare există indicii temeinice cu privire la săvârșirea de către inculpat a unor fapte penale care a implicat activitatea mai multor persoane, fapte care au adus atingere patrimoniului, dar și încrederii populației în realitatea documentelor, dar și a activității de creditare de către instituțiile bancare, fapte penale cu impact social, astfel că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În speța de față se impune în continuare menținerea măsurii arestării preventive față de inculpatul recurent, deoarece în acest fel se asigură apărarea cetățenilor de comiterea de infracțiuni grave, un interes general prioritar față de interesul particular al inculpatului de a fi judecat în stare de libertate așa cum își dorește.
Nerecunoașterea unor infracțiuni de către inculpat și invocarea faptului că nu cunoștea că acele contracte de care s-a făcut vorbire în procesul penal nu au fost înregistrate la autoritățile competente, nu sunt elemente care să conducă la punerea în libertate a inculpatului, aceste susțineri urmând a fi verificate de către instanța de fond și valorificate la stabilirea vinovăției sau nevinovăției inculpatului.
În cazul de față instanța apreciază că pentru buna desfășurare a procesului penal și aflarea adevărului este necesară menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului și nu se impune înlocuirea acestei măsuri cu altă măsură preventivă cum ar fi cea de obligare de nu părăsi localitatea, așa cum s-a solicitat de către apărătorul inculpatului.
Văzând că nu există motive de casare a hotărârii penale recurată, hotărârea Tribunalului Timiș fiind temeinică și legală, instanța urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de inculpatul .
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 p Cod Penal,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 38515pct. 1 lit.b p Cod Penal respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 6.08.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș.
În temeiul art. 192 alin.2 p Cod Penal obligă inculpatul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 40 lei către Baroul Timiș, onorariu avocat din oficiu.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică din 20 August 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
G
Grefier
Red.GH.B/25.08.08
Tehnored AJ/2 ex/28.08.08
Prima instanță: Trib. T -
28 August 2008
Președinte:Anca AcuJudecători:Anca Acu, Gheorghe Bugarsky, Victor Ionescu
