Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 787/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.787/R/2009
Ședința publică din 16 decembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Valentin Chitidean JUDECĂTOR 2: Delia Purice Ioana Cristina
JUDECĂTORI: - -
: - -
GREFIER:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ
reprezentat prin PROCUROR:
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul, împotriva Încheierii penale din 2.12.2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive, inculpatul fiind cercetat pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărători aleși, avocat, din Baroul Cluj și avocat, din Baroul Maramureș, cu delegații la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, față de lipsa apărătorilor aleși ai inculpatului, se solicită lăsarea cauzei la a doua strigare.
La a doua strigare s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului, av. solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, să se dispună, în principal, revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii în libertate a inculpatului, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. Referindu-se la toate motivările încheierilor de menținere a arestării, arată că se reia aceeași frază și anume că având în vedere poziția exprimată de Curtea de APEL CLUJ în recursul la prima menținere a măsurii arestării respectiv că măsura este justificată și având în vedere că de atunci nu s-a schimbat nimic, se menține măsura arestului preventiv - aceasta fiind singura motivare. Arată că durata rezonabilă de arest a fost depășită de mult, astfel că nu se mai justifică menținerea măsurii arestării preventive, inculpatul fiind arestat deja de circa 1 an și 4 luni. Instanța de fond pornește de la gradul de pericol social al faptei pentru care este cercetat inculpatul, încălcându-se astfel prezumția de nevinovăție. Mai arată că, înainte de recalificarea infracțiunii în tentativă de omor, cercetările s-au efectuat pentru vătămare corporală, iar inițial Tribunalul a apreciat că nu se impune măsura arestării. Pericolul public a existat la momentul comiterii faptei ori, dacă la momentul comiterii faptei și o lună după aceea acest pericol nu a existat, apreciază ca forțată considerarea că acest pericol ar exista. Este un tratament inegal care se aplică inculpatului în condițiile în care față de celelalte 6 părți implicate în incident nu s-a luat nicio măsură. Asupra inculpatului s-a tras cu un care ulterior s-a dovedit a fi cu bile de, acesta fiind lovit în zona ochiului, după care inculpatul a aruncat cu un obiect contondent înspre trăgător. Potrivit jurisprudenței CEDO, măsura preventivă nu trebuie să anticipeze o pedeapsă privativă de libertate și nu trebuie să încalce prezumția de nevinovăție. Regula este cercetarea în stare de libertate iar excepția judecata în stare de detenție. Consideră că nu se impune aplicarea excepției față de clientul său, invocând circumstanțele personale ale acestuia.
Apărătorul inculpatului, av. solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, să se dispună, în principal, revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii în libertate a inculpatului, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. Apreciază că hotărârea de menținere a arestului față de inculpat este nelegală, referitor la modul în care Tribunalul se raportează la hotărârea Curții de APEL CLUJ din 17 decembrie 2008 și nicidecum la data săvârșirii faptei, 2 septembrie 2008. Instanța de fond trebuia să verifice dacă temeiurile care au determinat arestarea preventivă mai subzistă în continuare și nu să se raporteze la decizia Curții de APEL CLUJ. Solicită a se avea în vedere și perioada de timp de când inculpatul se află în arest preventiv, dosarul fiind deja pe rolul instanței de peste 1 an de zile, instanța fiind datoare să verifice, să reanalizeze dacă temeiurile care au determinat arestarea la inculpatului în septembrie se mai mențin. De asemenea, la instanța de fond a fost înregistrată o cerere de schimbare a încadrării juridice din tentativă la infracțiunea de omor în vătămare corporală. Inculpatul este arestat deja de 1 an și 4 luni, fiind astfel depășit minimul de pedeapsă ce ar putea fi aplicat pentru această infracțiune, apreciind că instanța de fond nu va admite această cerere în măsura în care se va respinge recursul inculpatului împotriva menținerii măsurii arestării. Arată că partea vătămată a necesitat îngrijiri medicale sub 60 de zile, nu a exista mobil, părțile fiind prieteni, iar obiectul aruncat a fost un obiect artizanal. Solicită a se avea în vedere că inculpatul nu are antecedente penale, este absolvent de studii superioare și este o persoană căsătorită. Toate aceste aspecte trebuie avute în vedere de instanță când analizează oportunitatea menținerii măsurii arestării preventive. Solicită admiterea recursului și înlocuirea arestului preventiv al inculpatului cu obligarea de a nu părăsi țara, asta în situația în care instanța nu va dispune punerea în libertate a inculpatului, apreciind că lăsarea în libertate a lui nu ar impieta buna desfășurare a procesului.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate. În mod corect s-a apreciat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, ci subzistă în continuare și impun privarea de libertate a inculpatului. Prin urmare, solicită respingerea recursului și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor formulate de apărătorii săi aleși, solicitând în principal revocarea măsurii arestării preventive și punerea sa de îndată în libertate, iar în subsidiar înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
CURTEA
Prin încheierea penală din 2.12.209 pronunțată în dosarul nr- a Tribunalului Maramureș, s-au respins cererile de revocare a măsurii arestării preventive și de înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi țara sau localitatea formulate de inculpatul.
În temeiul art. 3002Cod procedură penală raportat la art. 160 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului (fiul lui și, născut la 10.12.1982 în O, jud.S M, CNP -, arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Gherla ) și, în consecință, s-a menținut arestarea preventivă a acestuia.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș întocmit la 28 octombrie 2008 în dosarul nr. 226/P/2008 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv, a inculpatului pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat prev.de art. 20.pen. rap.la art. 174, 175 alin.1 lit.d, i pen. distrugere prev.de art. 217 alin.1 pen. ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev.de art. 321 alin.1 pen. și port nelegal de obiecte confecționate pentru tăiere, lovire prev.de art. 11pct.1 din Legea nr. 61/1991 modificată cu aplicarea art. 33 lit.a pen.
La această instanță s-a format dosarul nr-, cauza fiind în prezent în faza de judecată (s-a amânat pronunțarea soluției pentru data de 18 decembrie 2009).
Procedând din oficiu la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatului, în temeiul art. 3002.pr.pen. și art. 160 pr.pen. și la examinarea cererilor formulate de acest inculpat de revocare a măsurii arestării preventive și de înlocuire a acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, tribunalul a reținut următoarele:
Prin încheierea penală nr. 74/R/2008 a Curții de APEL CLUJs -a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 de zile începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat prev.de art. 20.pen. rap.la art. 174, 175 lit.d,i pen. infracțiunile de distrugere prev.de art. 217 alin.1 pen. de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev.de art. 321.pen. și de port ilegal de armă prev.de art. 11din Legea nr. 61/1991, în temeiul art. 148 lit. pr.pen.
Prin încheierea penală nr. 553 din 29 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Maramureșs -a dispus prelungirea cu 30 de zile (2 octombrie - 31 octombrie 2008) a duratei arestării preventive inculpatului - soluție menținută prin decizia penală nr. 91/R/2008 a Curții de APEL CLUJ.
Prin încheierea penală din 30 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Maramureș în acest dosar s-a menținut starea de arest a inculpatului - soluție menținută de Curtea de APEL CLUJ prin decizia penală nr. 653/R/06.11.2008. Prin încheierea penală din 5 decembrie 2008 pronunțată în acest dosar Tribunalul Maramureșa înlocuit măsura arestării preventive a acestui inculpat cu cea a obligării de a nu părăsi țara, însă prin decizia penală nr. 765/R/2008 Curții de APEL CLUJ această încheiere a fost casată în sensul menținerii măsurii arestării preventive a acestui inculpat.
S-a reținut în considerentele acestei din urmă decizii că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu s-au schimbat întrucât de la data de 30 octombrie 2008 până la data de 2 decembrie 2008 prima instanță nu a administrat nici o probă care să răstoarne situația de fapt inițială, că indiciile de comitere a faptelor sunt aceleași cu cele care au fost avute în vedere la luarea și la menținerea arestului preventiv, iar pericolul concret pentru ordinea publică nu s-a diminuat urmare a trecerii unei perioade de timp foarte scurte (raportat la gravitatea faptelor și la persoana inculpatului).
Pentru considerentele pentru care curtea de apel a apreciat la data de 17 decembrie 2008, dar și ulterior că se impune a se menține măsura arestării preventive a inculpatului și care sunt obligatorii pentru instanță, tribunalul apreciază că temeiurile pentru care s-a luat și apoi s-a menținut măsura arestării preventive a acestuia nu s-au schimbat, urmând, în consecință, a se respinge cererea de revocare a măsurii arestării preventive și cea de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara și a se menține starea de arest a acestuia. O analiză în detaliu a probelor de la dosar nu este posibilă în această fază a procesului penal fără ca instanța să se antepronunțe având în vedere faptul că s- amânat pronunțarea sentinței pentru data de 18 decembrie 2009. Raportat la gravitatea presupusei fapte, celelalte apărări referitoare la lipsa de antecedente penale și la faptul că inculpatul are studii superioare nu pot fi primite, acestea nediminuându-i într-atât pericolul social încât să fie justificată punerea sa în libertate, cu atât mai mult cu cât faza de cercetare judecătorească este încheiată, instanța urmând a pronunța o soluție în cauză.
Durata arestării preventive a acestuia nu depășește limitele unui termen rezonabil raportat la complexitatea cauzei, iar nesoluționarea dosarului până în prezent nu este cauzată de motive imputabile instanței.
Împotriva încheierii menționate a declarat recurs în termen, inculpatul.
Acesta a criticat încheierea atacată susținând că se impunea revocarea măsurii arestării preventive, sau cel puțin înlocuirea acesteia datorită faptului că în încheierea atacată se reia, că măsura este justificată având în vedere poziția exprimată de Curtea de APEL CLUJ, cu ocazia menținerii în stare de arest a inculpatului în 17 decembrie 2008.
A mai invocat că durata rezonabilă a arestării preventive a fost depășită, inculpatul fiind arestat de aproximativ 1 an și 4 luni, cu atât mai mult cu cât inițial cercetările s-au efectuat pentru vătămare corporală, iar apoi a fost schimbată încadrarea juridică în tentativă la infracțiunea de omor, prin urmare, dacă pericolul public nu a existat la momentul comiterii faptei nefiind necesară arestarea inculpatului, este forțată aprecierea că după o lună acesta prezintă pericol pentru ordinea publică.
S-a mai invederat că în incident au fost implicate alte 6 persoane împotriva cărora nu s-a luat nici o măsură, cu toate că împotriva inculpatului recurent s-a tras cu un cu bile de.
În susținerea recursului a menționat că instanța de fond trebuia să verifice dacă temeiurile care au determinat arestarea preventivă mai subzistă, cu atât mai mult cu cât s-a cerut schimbarea încadrării juridice din tentativă la infracțiunea de omor în vătămare corporală.
S-a invocat în favoarea recurentului aspectele personale favorabile respectiv împrejurarea că nu are antecedente penale, este căsătorit și are studii superioare.
Examinând încheierea atacată din perspectiva motivelor de recurs invocate precum și - în temeiul art.385/6 alin.3 pr.pen. - sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată următoarele:
În mod temeinic prima instanță a constatat că în 28 octombrie 2008, inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat prev.de art.20 pen. rap.la art.174, 175 alin.1 lit.d și i pen, distrugere prev.de art.217 alin.1 pen. ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev.de art.321 alin.1 pen. și port nelegal de obiecte confecționate pentru tăiere prev.de art.1/1 pt.1 din Legea nr.61/1991.
Curtea constată că faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată constau în aceea că în data de 08.08.2008 împreună cu mai mulți inculpați s-a deplasat cu autoturismul marca Audi Q 7 cu numărul de înmatriculare B 90, pe strada - - din B M, la spălătoria auto și vulcanizarea aparținând SC SRL B M și observând-o pe partea vătămată G, care se afla într-o altă mașină marca VW Golf, inculpatul a pătruns cu mașina în incinta spălătoriei și în mod intenționat a intrat, cu autoturismul său în mașina în care se afla partea vătămată împreună cu martorul.
În acest context, după ce a coborât din autoturismul în care se afla, inculpatul a aruncat în direcția părții vătămate cu o sabie dar întrucât partea vătămată și-a pus mâinile deasupra capului, i-a fost secționat degetul mic de la mâna și i s-a cauzat o plagă scalpată epicraniană de 8 cm.
În aceleași împrejurări, inculpatul a aplicat lovituri cu o martorului precum și părții vătămate.
Incidentul a fost urmărit de persoanele care se aflau în momentul respectiv în spălătoria auto dar și de alte persoane aflate pe drumul public în imediată apropierea a locului unde acesta s-a produs.
Potrivit raportului de constatare medico - legală nr. 762 din 20.08.2008 părții vătămate i-au fost cauzate leziuni vindecabile în 30 - 35 zile de îngrijiri medicale, cu precizarea că nu au pus în primejdie viața victimei iar cicatricea din pielea păroasă a capului nu se încadrează în termenul de sluțire. Partea vătămată în urma unei agresiuni din data de 15.06.2008 se afla în imposibilitatea de a se apăra, deoarece a suferit leziuni traumatice la nivelul membrelor superioare, precum și o invaliditate și o infirmitate permanentă.
Faptul că în încheierea atacată se menționează că nu s-au schimbat temeiurile pentru care Curtea de Apel a apreciat la data de 17.12.2008 că se impune menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, nu prezintă semnificația neanalizării temeiurilor arestării preventive ci, dimpotrivă, se circumscrie disp.art.160/b alin.3 pr.pen. ce dispune că atunci când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, aceasta menține arestarea preventivă.
Față de acest text legal este obligatoriu ca în cursul judecății cu ocazia verificării legalității și temeiniciei arestării preventive să se facă trimitere la temeiurile ce au determinat arestarea preventivă.
De asemenea, încheierea nu poate fi considerată ca nemotivată, deoarece prima instanță a amintit că pericolul concret pentru ordinea publică nu s-a schimbat prin trecerea timpului, aspect față de care s-a respins atât cererea de revocare a măsurii arestării preventive cât și cea de înlocuire a măsurii arestării preventive, avându-se în vedere gravitatea presupuselor fapte, față de care lipsa antecedentelor penale și împrejurarea că inculpatul are studii superioare, nu au un rol determinat.
Afirmația că lăsarea în libertate a inculpatului nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică deoarece nu a prezentat nici în intervalul de timp în care cercetarea penală s-a efectuat pentru vătămare corporală și nu pentru tentativă la infracțiunea de omor nu poate fi acceptată deoarece, în caz contrar, ar însemna că atunci când după comiterea faptei se descoperă sau se produce un rezultat mai grav, acest aspect să fie lipsit de semnificații juridice.
In același timp, nu poate fi acceptată nici teza că pericolul concret pentru ordinea publică s-a diminuat datorită formulării cererii de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea mai gravă în infracțiunea mai puțin gravă, deoarece asupra cererii urmează să se pronunțe prima instanță o dată cu fondul, - cauza fiind amânată doar pentru pronunțare - și s-ar face abstracție de celelalte fapte pentru care a fost trimis în judecată inculpatul.
Astfel, acesta a fost trimis în judecată și pentru alte infracțiuni grave, cu un impact major în rândul comunității, constând în aceea că a urmărit partea vătămată, a intrat cu autoturismul în care se afla în mașina acesteia, și a declanșat un conflict asemănător unei lupte de stradă în care au fost implicate mai multe persoane.
Față de modalitatea presupusă de comiterea faptelor, aspectele personale favorabile inculpatului constând în lipsa antecedentelor penale, existența studiilor superioare și a faptului că este căsătorit, nu au un rol covârșitor care să determine înlăturarea sau diminuarea temeiului ce a stat la baza arestării sale.
Așa fiind, în baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. va respinge ca nefondat recursul declarat.
Văzând și disp.art.192 al.2 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E CI DE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, aflat in prezent in Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 2 decembrie 2009 a Tribunalului Maramureș.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
red.VC/MB
18.12.09/3 ex.
Președinte:Valentin ChitideanJudecători:Valentin Chitidean, Delia Purice Ioana Cristina
