Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 794/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 794/
Ședința publică de la 23 decembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Cristache
JUDECĂTOR 2: Liviu Herghelegiu președintele Secției penale
JUDECĂTOR 3: Mița Mârza
Grefier - - -
Ministerul Public este reprezentat de
PROCUROR-
din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -
- Serviciul Teritorial Galați
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de Parchetul DE PE LÂNGĂ Înalta Curte de Casație și Justiție - T - Biroul TERITORIAL VRANCEA împotriva încheierii de ședință din data de 22.12.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-, privind pe inculpații, și.
La apelul nominal au răspuns pentru intimatul - inculpat - lipsă-, avocații aleși în baza împuternicirii avocațiale nr. 373/23.12.2008, eliberată de Baroul Vrancea, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr.- eliberată de Baroul București, și, totodată au răspuns și intimații - inculpați și în stare de arest, lipsă fiind avocat, apărător desemnat din oficiu pentru inculpații și.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
După apelul părților avocații aleși ai inculpatului au precizat că urmează să sosească și acesta, întrucât citația primit-o prin agent procedural la ora 1200, urmând să sosească din moment în moment.
Inculpatul solicită acordarea unui termen pentru a-și angaja avocat.
Reprezentanta Ministerului Public nu este de acord cu cererea formulată, chiar dacă aparent este legală, întrucât inculpatul a avut apărător ales. Astăzi instanța trebuie să se pronunțe cu privire la menținerea sau nemenținerea măsurii arestării preventive care expiră.
Avocat solicită permisiunea de lua cuvântul, precizând că, deși nu-i apără în mod direct pe inculpați, încheierea recurată de DIICOT este totuși executorie în lumina textului prev. de art. 3001.C.P.P. în ref. la 160 al. 2C. astfel că, recursul nefiind suspensiv de executare, trebuia ca și inculpații și să fie puși în libertate, așa cum este pus în libertate inculpatul. De asemenea, inculpații își exercită un drept, acela de a-și angaja un avocat.Arată că domnul a fost asistat și de interpret și solicită să se ia act și de prezența interpretului care s- conformat și s-a prezentat la ora stabilită. Apreciază că se impune desemnarea pentru fiecare inculpat unui avocat, pentru că sunt interese contrare.
Reprezentanta Ministerului Public apreciază că este rea voință din partea inculpaților și apărării pentru că până la acest moment, dumnealor au avut avocat ales și dintr-odată exact în ziua în care le expiră măsura arestării preventive vor să-și angajeze apărător.
Avocat solicită să se observe că inculpatul nu a avut niciodată apărător ales și niciodată nu a solicitat pentru că nu a avut bani și nu a solicitat nici măcar un termen pentru a-și angaja apărător.
Avocat arată că dacă administrația locului de deținere s-ar fi conformat dispozițiilor Tribunalului Vrancea și i-ar fi pus de ieri în libertate, probabil la acest moment nu s-ar fi prezentat cu această cerere.
Întrebat fiind, inculpatul precizează că l-a avut pe domnul avocat, dar, deocamdată nu a venit și nici nu a luat legătura cu dumnealui, pentru că de fiecare dată cererea alte sume de bani. A mai schimbat și alți avocați în măsura în care a văzut cum se descurcă fiecare.
Curtea, în urma deliberării, respinge cererile privind acordarea unui nou termen de judecată.
Se constată că avocatul pe care-l avea ales inculpatul a fost înștiințat și nu a adus la cunoștința instanței faptul că ar fi reziliat contractul, ieri, când grefierul de serviciu a luat legătura cu dumnealui.
Se va amâna soluționarea cauzei pentru două ore, întrucât, deși s-a făcut adresă la Baroul Galați, nu a fost desemnat câte un avocat din oficiu pentru toți inculpații, iar în aceste două ore se va desemna un avocat din oficiu și pentru inculpatul, dându-i-se posibilitatea, totodată, să studieze cauza.
Cu privire la cererea de a se constata că inculpații trebuiau puși în libertate instanța nu are posibilitatea să se pronunțe la acest moment, urmând a se pronunța ulterior prin hotărâre, întrucât ar exista posibilitatea unei ante-pronunțări.
Se respinge cererea formulata de inculpatul, întrucât această cauză trebuie soluționată astăzi, până la ora 2400, neexistând posibilitatea acordării unui nou termen de judecată.
Asistența juridică acordată din oficiu inculpatului va asigura respectarea dreptului la apărare în condițiile în care are și asigurat interpretul și până în prezent nu a solicitat niciodată acordarea unui nou termen în celelalte cauze pentru a-și angaja avocat.
Cauza se va soluționa peste două ore.
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La apelul nominal cauza fiind luată la a doua strigare au răspuns intimatul - inculpat, personal și asistat de avocații aleși în baza împuternicirii avocațiale nr. 373/23.12.2008, eliberată de Baroul Vrancea, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr.- eliberată de Baroul București, și, totodată, au răspuns intimatul - inculpat, în stare de arest, asistat de avocat -apărător desemnat din oficiu în baza delegației nr. 5965/23.12.2008, eliberată de Baroul Galați - și intimatul - inculpat în stare de arest, lipsă fiind apărătorul acestuia din urmă, respectiv avocat .
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Avocat solicită să se ia act că domnul avocat comunicat telefonic că va face oficiul de a veni pentru domnul și la termenul de astăzi, dar este încă pe drum.
Instanța suspendă cauza pentru o J de oră.
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La apelul nominal cauza fiind luată la a treia strigare au răspuns intimatul - inculpat, personal și asistat de avocații aleși în baza împuternicirii avocațiale nr. 373/23.12.2008, eliberată de Baroul Vrancea, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr.- eliberată de Baroul București, și, totodată, au răspuns, intimatul - inculpat, în stare de arest, asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale eliberată de Baroul Vrancea și intimatul - inculpat în stare de arest asistat avocat, apărător desemnat din oficiu.
Procedura completă.
Se prezintă și d-na translator, care depune autorizația nr. 13382 /03.08.2005 eliberată de J- Direcția de Publicitate Mobiliară, Notari Publici, Executori, și interpreți.
Avocat înțelege să facă o cerere de recuzare în ceea ce-i privește pe domnii judecători - - și - -. În opinia sa ei sunt incompatibili în raport de disp. 48 lit. C.P.P., art.51 coroboratC.P.P. cu art. 6 din CEDO, în sensul că domnii judecători au soluționat fie cereri de prelungire, fie recursuri prin care s-au respins recursurile declarate de inculpați în urma admiterii cererii de prelungire.
Avocat învederează că potrivit art. 48 lit. a judecătorul C.P.P. este incompatibil dacă pronunțat în cauză luarea măsurii arestării preventive ori soluționat propunerea privind prelungirea acesteia.
Reprezentanta Ministerului Public precizează că nu suntem în situația pe care au precizat- apărătorii pentru că, datorită faptului că de nenumărate ori instanțele de judecată au fost obligate să tergiverseze cauza, deși actul juridic a fost afectat, pe considerentele pe care dumnealor le-au precizat, există o decizie Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 7 din 2007 care stabilește foarte clar aceste aspecte, pe care dumnealor le-au precizat și din care rezultă că aceste situații aduse la cunoștința instanței nu constituie împrejurări de incompatibilitate.
Curtea suspendă cauza pentru soluționarea cererii de recuzare.
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
În urma deliberării, prin încheiere, Curtea a respins cererea de recuzare formulată de inculpatul, ca nefondată.
La apelul nominal, cauza fiind luată la patra strigare, au răspuns intimatul - inculpat, personal și asistat de avocații aleși în baza împuternicirii avocațiale nr. 373/23.12.2008, eliberată de Baroul Vrancea, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr.- eliberată de Baroul București, și, totodată, au răspuns intimatul - inculpat, în stare de arest, asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale eliberată de Baroul Vrancea și intimatul - inculpat în stare de arest asistat avocat, apărător desemnat din oficiu.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Nemaifiind cereri de formulat, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta Ministerului Public susține motivele de recurs formulate, critică hotărârea Tribunalului Vrancea în sensul că instanța nu fost profundă și obiectivă în analizarea tuturor condițiilor și împrejurărilor de săvârșire a faptelor. Consideră că în mod greșit a constatat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă pentru că, din punct de vedere al probelor și a situației de fapt, ele nu s-au modificat acestea subzistând în continuare.
Faptul că între timp inculpatului i-a apărut o formațiune tumorală, spinală intradurală posibil meningioasă afectându- starea de sănătate, din punct de vedere obiectiv, consideră că această precizare trebuia însoțită de o expertiză medico-legală, care să vină să statueze starea de sănătate inculpatului.
Referitor la pericolul concret social, pe care inculpații l-ar prezenta pentru ordinea publică, în ceea ce privește această condiție prev. de art. 148 lit. f C.P.P. este adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu cel social ca trăsătură esențială a acestei infracțiuni, însă, în aprecierea lui nu trebuie făcut abstracție de gravitatea faptelor și, sub acest aspect, pericolul concret pentru ordinea publică poate rezulta între altele din însăși pericolul social al infracțiunii de care este învinuit inculpatul. Pericolul pentru ordinea publică nu trebuie întotdeauna probat prin administrarea unor dovezi ci poate fi dedus din împrejurările comiterii faptelor, natura acestora, amploarea și consecințele săvârșirii infracțiunii.
Pe de altă parte, parcurgând situația pe care tribunalul a relatat-o, s-a observat unele inadvertențe părându-se chiar că la un moment dat instanța se contrazice. Precizează că au fost audiați martori, că s-au întocmit acte de constatare pe linie financiară de către gardă, prejudiciile cauzate fiind reținute în baza actelor de constatare deși în absența unei expertize, dar, toate acestea, sunt probe, care au fost analizate odată de către instanță și din analiza lor a rezultat că prezintă temeiuri concrete pentru luarea măsurii arestării preventive, măsură care fost prelungită și menținută aproape până la expirarea perioadei de 180 de zile prevăzută de Codul d e procedură penală.
Solicită, având în vedere motivele de recurs detaliate de procurorul, admiterea recursului, casarea deciziei Tribunalului Vrancea din 22 decembrie 2008, prin care s- revocat măsura arestării preventive față de cei trei inculpați și să se dispună menținerea acestei arestări, pentru că, în opinia sa, măsura este conformă și concordă cu situația de fapt, împrejurările concrete, întregul material probator obținut în cursul urmăririi penale, fiind de natură dovedi că sunt indicii mai mult decât concrete, că față de inculpați planează bănuiala concretă că aceștia au săvârșit aceste fapte.
Avocat în apărarea inculpatului arată că motivele de recurs invocate de Parchet nu conduc la ideea că Tribunalul Vrancea nu ar fi pronunțat o soluție legală și întemeiată pe litera de lege și probele aflate la dosar. Din punctul său de vedere nu este un recurs motivat.
Solicită să se aprecieze că hotărârea Tribunalului Vrancea este legală și întemeiată. Făcând referire la temeiul de drept în baza căruia fost luată această măsură, art. 148 lit. f p Cod Penal"dacă inculpatul săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede și existăprobecă lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică", arată că în acest dosar nu au fost produse probe relative la pericolul pentru ordinea publică, pe care inculpații, în particular l-ar prezenta dacă aceștia ar fi cercetați în stare de libertate.
Precizează că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericol social concret al faptei reținute. Pericolul pentru ordinea publică nu se presupune, trebuie să se demonstreze că o întreagă colectivitate este pusă în primejdie dacă infractorul este liber.
Arată că nu au existat niciodată la dosar probe concrete, relative la pericolul pe care inculpații îl prezintă pentru ordinea publică. În absența unor asemenea motive, hotărârile de luare, inclusiv de prelungire a acestei măsuri, din punctul său de vedere, au fost luate cu încălcarea legii. În mod corect Tribunalul Vrancea a apreciat că nu se mai impune privarea de libertate inculpaților. Prin rechizitoriu instanța a fost sesizată numai cu privire la înșelăciune și art. 7 din Legea nr. 39. S-a solicitat de două, de trei ori prelungirea arestării pentru a se efectua expertiza contabilă și ulterior se apreciază că expertiza nu se mai impune.
Apreciază că Tribunalul Vrancea luat o decizie corectă întrucât temeiurile s-au schimbat, inclusiv temeiurile de fapt care au fost avute în vedere inițial.
Arată că în practica CEDO persistența motivelor plauzibile de bănui că persoana privată de libertate ar fi comis o infracțiune devine insuficientă în timp. O bănuială puternică privind comiterea unei infracțiuni grave poate justifica inițial detenția. Totuși, după o anumită perioadă de timp ea nu mai este suficientă fiind necesare alte motive, care să vină și să justifice continuarea privării de libertate. În absența unor "alte motive" sau temeiuri instanța de judecată procedat în mod corect. Pericolul ca acuzatul să se sustragă procesului penal nu există. Pericolul de influențare al anchetei iarăși nu mai există. Pericolul de repetare faptelor nu există. Crima organizată poate fi acceptată ca bază de detenție, în stadiul inițial al procesului, dar nu conferă autorității judecătorești o putere nelimitată de a prelungi măsura preventivă, aceasta pierzându-și din importanță pe măsură ce ancheta progresează și martorii sunt audiați.
Analizând acești factori și dosarul în paralel apreciază că instanța nu ar mai trebui să dea eficiență poeziilor cum ar fi:" motivele avute în vedere inițial subzistă și impun privarea în continuare de libertate". Instanța ar trebui să dea eficiență normelor interne, normelor care apără drepturile omului, inclusiv dreptul de a fi cercetat penal în stare de libertate.
Tot CEDO a stabilit că la final de urmărire penală existăo obligațieinstanței de judecată de a analiza posibilitatea dispunerii unor măsuri alternative mai puțin grave decât măsura arestării preventive, Tribunalul Vrancea apreciind în mod corect că este suficientă măsura obligării de a nu părăsi țara.
Solicită, sub un prim aspect, menținerea hotărârii Tribunalului Vrancea și să se respingă recursul formulat de DIICOT.
O altă soluție ar fi aceea de admitere recursului iar pe considerente de ordin procedural să se adopte o soluție de casare cu trimitere spre rejudecare, pentru că, la Tribunalul Vrancea, în opinia apărătorilor, cauza s-a soluționat cu o lipsă de procedură față de inculpatul. Acesta a fost citat în Spitalul Penitenciar - unde se afla - și în arestul IPJ.Nu a existat la dosar nici o dovadă care să ateste că inculpatul este de netransportat sau că suferă de o boală care-l pune în imposibilitatea de fi prezent în fața instanței, el aflându-se la momentul soluționării menținerii arestării preventive în stare de arest. Prezența dumnealui era obligatorie în fața instanței de judecată. În absența unui act medical instanța nu putea proceda la judecarea măsurii arestării preventive fără el. Instanța a apreciat că procedura este completă. Faptul că dumnealui este prezent în fața instanței, deși suferă de boli grave, confirmă că nu era de netransportat.
Dacă se va trece și peste acest aspect, apreciază că măsura arestării preventive încetat de drept, așa cum prevede art. 141 al. 1 lit., la expirarea termenului stabilit de organul judiciar.
Solicită să se observe că inculpatul a fost inițial reținut prin Ordonanța din 3 iulie 2008 pe o perioadă de 22 de ore, cu începere de la orele 14. Măsura reținerii îi expira a doua zi, pe 4 iulie la orele 12, dată și oră de la care măsura fost luată de Tribunalul Vrancea prin încheierea din 4 iulie 2008, cu precizarea expresă că fost luată până pe data de 01 august 2008, orele 12. Măsura a încetat pe data de 23, astăzi, la orele 12. Instanța are posibilitatea să admită măsura și să constate încetată de drept măsura, care, astfel fiind, nu poate fi menținută.
Avocat care răspunde pentru același inculpat, apreciază că recursul formulat de către Parchet este nefondat. La instanța de fond depus o bogată jurisprudență CEDO, sunt extrase și comentarii în legătură cu două decizii de speță ale CEDO date de către Marea Cameră. Din examinarea acestor soluții rezultă că arestarea preventivă are un caracter excepțional, că ea poate fi luată sau menținută numai în situația în care nu există alte măsuri alternative care să asigure buna desfășurare a procesului penal și este și în concordanță cu disp. art. 136.Cod Penal
Din expunerea "incoerentă" motivelor de recurs, s-ar reține că motivul pentru care se critică această soluție este împrejurarea că există motive din care să se presupună că s- săvârșit o infracțiune și că se aduce atingere ordinii publice. În opinia sa, trebuia să se arate în mod concret care sunt temeiurile care să justifice atingerea adusă ordinii publice. În motivele de recurs se confundă pericolul social al faptei cu pericolul potențial al lezării ordinii publice.
Apreciază că arestarea unei persoane, trebuie să aibă un caracter necesar, în sensul că alte măsuri stringente, care s-ar putea lua împotriva inculpatului, în ceea ce privește restrângerea libertății, nu ar fi suficiente și ar trebui să se recurgă la această măsură. În practica CEDO s-a statuat cu valoare de principiu că între privarea de libertate și restrângerea libertății persoanei nu există diferență de esență ci există doar diferență de grad, de intensitate și că instanța poate recurge la aceste măsuri alternative când scopul procesului penal poate fi realizat. Legea reglementează și alte instituții, respectiv dreptul de a nu părăsi țara, dreptul de nu părăsi localitatea cu anumite obligații impuse de instanță, care pot avea menirea să asigure buna desfășurare procesului penal.
Arată că în accepțiunea CEDO caracterul arbitrar înseamnă că detenția devine arbitrară când conform legislației naționale există un element de rea-credință sau de înșelătorie din partea autorităților. Face referire la maniera în care s-a desfășurat urmărirea penală. Arată că au existat patru cereri de prelungire arestării preventive solicitate de către Parchet pe următoarele considerente: să se audieze inculpații, să fie confruntați, să se efectueze o expertiză contabilă - financiară, să li se prezinte materialul de urmărire penală. Inculpații nu au fost audiați, în condițiile în care există "n" cereri la dosar prin care solicitau audierea, verificarea apărărilor, confruntarea cu ceilalți - cereri care au fost respinse. S-a solicitat efectuarea unei expertize financiar contabile - nu a fost admisă, s-a solicitat să se efectueze o expertiză a vocii, s-a respins și această probă. Materialul de urmărire penală care este o obligație fundamentală și un respect față de dreptul de apărare al inculpatului nu a fost realizat față de inculpatul decât parțial, pentru că a apucat să vadă câteva volume, iar miercuri pe 17 decembrie ora 18, s-a încheiat un proces - verbal în care se spune că se sistează prezentarea materialului de urmărire penală. Materialul de urmărire penală are 15 volume a câte 300 de pagini. Inculpatul, fiind și bolnav, a citit mai mult de 6-7 ore pe zi dar nu putut să finalizeze acest dosar,care este de o complexitate deosebită.
Apreciază că ne găsim în prezenta acestui arbitrariu.
Solicită să se constate că instanța de fond a făcut o aplicare corectă a dispozițiilor legale în conformitate cu jurisprudența CEDO în ceea ce privește acest drept fundamental, care este libertatea persoanei.
Solicită respingerea recursului ca nefondat.
Avocat, răspunde tot pentru inculpatul și solicită respingerea recursului ca nefondat. Apreciază că întreaga construcție a materialului probator se bazează pe două declarații, interceptările telefonice - care au fost contestate și o notă de constatare Gărzii Financiare. Arată că s-a solicitat să se facă o confruntare între inculpați. S-a respins această cerere pe motiv că nu există contradicții între declarații, deci, înseamnă că nu s-a săvârșit nici o faptă. Cu privire la expertiza medicală, aceasta a fost respinsă. Față de nota de constatare trebuia admisă o expertiză financiar contabilă.
Concluzionează că la dosar nu există probe.
Pe de altă parte, temeiurile care au dus la aprecierea faptului că trebuie prelungită arestarea nu mai subzistă, pentru că cercetările s-au terminat, pentru că ele nu mai pot fi influențate și astfel, în aceste condiții, ar trebui reanalizată starea de pericol.
Apreciază că nu s-a respectat dreptul la apărare și prezumția de nevinovăție, întrucât organul de urmărire penală trebuia să producă probe și în acuzare și în apărare.
Față de pericolul de săvârșire unei noi infracțiuni, pericolul de distrugere a probelor, riscul de a se face presiuni asupra unor martori, pericolul dispariției inculpatului, pericolul de fi tulburată ordinea publică, arată că nici unul din aceste criterii nu mai există.
Solicită respingerea recursului ca nefondat.
Avocat precizează că și însușește apărările făcute de colegii săi. Arată că mandatul de arestare în ceea ce-i privește pe cei trei inculpați a expirat, azi, 23.12.2008, orele 12. Depune în copie mandatul de arestare din 4 iulie 2008, când se prevede că va fi arestat pentru 29 de zile, începând cu 4 iulie până la 01 august ora 12. Solicită să se aibă în vedere adeverință medicală - examen făcut în 02.02.2008, când inculpatul nici nu știa că este urmărit. din Penitenciarul Rahova, în urma insistențelor făcute de Ministerul Publics -a depus la dosar un act din care rezultă că este externat pentru probleme judiciare. Ministerul Publica afirmat că în cauză nu s-a făcut o cerere de expertiză medicală. Arată că astăzi este în măsură să depună plângerea adresată organului ierarhic superior, respectiv procurorului șef -serviciu, cu rezoluția prin care dumnealui comunică că a fost respinsă inclusiv plângerea.
Sub acest aspect consideră recursul Parchetului este total neîntemeiat și mai mult decât atât, întrucât măsura arestării preventive luat final, nu se poate menține ceva ce de drept a expirat.
Avocat pentru inculpatul apreciază că temeiurile de drept și de fapt care au fost luate în considerare în momentul în care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive împotriva inculpatului nu mai subzistă. Consideră că nu au apărut alte temeiuri noi care să justifice luarea acestei măsuri și că a fost depășit termenul rezonabil. Solicită să se aibă în vedere și starea de sănătate inculpatului care suferit mai multe intervenții chirurgicale în timpul detenției.
Solicită respingerea recursului formulat de către Parchet.
Avocat depune împuternicirea avocațială cu mențiunea că s-a prezentat pentru a acorda asistență juridică inculpatului numai pentru acest termen întrucât contractul inițial încetat.
Față de recursul formulat de către Parchet, concluziile sunt de respingere recursului promovat de Parchet și menținerea dispozițiilor date de către Tribunalul Vrancea prin încheierea din 22.12.2008.
Referitor la propunerea Parchetului pentru termenul din 19.11.2008 care a avut ca motivare ". urmează fi audiați inculpații" iar la ultimul termen instanța precizează că urmează a fi audiați alți martori, față de acest aspect invocă decizia 237/R/15 mai 1997 B care precizează că motivarea propunerii de prelungire a arestării preventive, în sensul că ar fi necesară pentru audierea și identificarea de noi martori și alte probe pertinente cauzei, constituie o recunoaștere faptului că organul de urmărire penală nu deține în prezenta cauză probe de vinovăție inculpatului.
Ori, încă de la acel termen Parchetul nu avea probe certe de vinovăție inculpatului. Apreciază că temeiul prev. de art. 148 lit. f, trebuie coroborat față de probele administrate în cauză, însă există numai probe în acuzare. Dacă s-ar fi administrat și probe în apărare s-ar fi constatat că acest pericol s-ar fi diminuat. S-a diminuat și prin trecerea timpului.
Solicită respingerea recursului promovat de către Parchet.
Inculpatul, având cuvântul precizează că este în relații de dușmănie cu organul de cercetare penală.Acest dosar este mai mult decât fabricat. Nu i s-a permis să verifice dacă există probe împotriva sa. Sunt convorbiri telefonice care nu-i aparțin. A făcut nenumărate cereri care i-au fost respinse. Nu a reușit să studieze cele 15 volume doar în două zile. Solicită să i se dea dreptul să se judece corect fără influențe, telefoane etc.
Inculpatul precizează că formulat nenumărate cereri în apărare și toate au fost respinse pentru diferite motive, că tergiversează cauza, că ascunde adevărul etc. Solicită să i se dea șansa de a se apăra și dreptul la un proces echitabil. Inițial au fost arestați pentru prejudiciul de 26 mil. lei, în prezent suma s-a redus la 16 mil. de lei, iar dacă erau lăsați să se apere, să se facă o expertiză contabilă eficientă, probabil că prejudiciul ar fi fost mult diminuat sau chiar nu ar mai fi existat.
Inculpatul arată că a fost operat, că starea sa de sănătate s-a mai agravat în sensul că acum 3 - 4 zile s-a constata la Spitalul Militar Focșani mărirea în volum a ficatului, o boală prostatei și abces pe rinichiul stâng. Solicită să i se dea dreptul să-și facă apărarea. Cât timp au fost arestați au fost pur și simplu cazați. Nu s-a făcut nimic altceva. În data de 19 când a dat așa-zisa declarație fost întrebat dacă minte sau nu minte. Când întrebat ceva domnul procuror s-a înfuriat și l-a îndemnat să-l întrebe pe avocatul său. La un moment dat a negat declarațiile date inițial. Cunoaște limba română și a făcut studii medicale în limba română dar i s-a impus ca în 4 zile să studieze cele 15 volume, lucru care a fost imposibil. De asemenea, avocatul său nu a fost prezent. Când s-a făcut procesul verbal că a terminat de studiat cele 3 sau 4 volume i s-a spus să semneze că a fost prezent și avocatul și când a obiectat cu privire la acest aspect procurorul i- spus: "Ce, începui să figuri? Semnează!" s-a prezenta în ultima zi și atunci domnul procuror i-a spus:"-te pentru că d-na trebuie să plece la B". Când a solicitat expertiza grafologică și expertiza economico-financiară procurorul consemnat numai expertiza grafologică. Pe 15 decembrie la semnarea procesului verbal nu a auzit decât injurii, insulte la adresa persoanei sale și a avocatului său. Solicită să se aibă în vedere starea sa de sănătate și situația familială, este singurul care-și întreține familia, are doi copii adoptați care nu au săvârșit nici o infracțiune fiind copii care-și văd de viața lor. Soția sa este în vârstă și este suspectă de cancer pulmonar.
Solicită să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanței sub nr-- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT- Biroul TERITORIAL VRANCEA, formulat recurs împotriva încheierii de ședință din 22.12.2008 Tribunalului Vrancea, pronunțată în dosarul nr-.
Prin încheierea de ședință din 22.12.2008 Tribunalului Vrancea, pronunțată în dosarul nr-, fost revocată măsura arestării preventive inculpaților, ,.
S-a dispus punerea de îndată în libertate inculpaților, dacă nu sunt arestați în altă cauză.
S-a dispus luarea față de inculpații, și măsurii preventive a obligării de nu părăsi țara prev. de art. 1451Cod pr.pen.
Pentru dispune astfel, instanța de fond, Tribunalul Vranceaa avut în vedere că prin rechizitoriul - Biroul TERITORIAL VRANCEA nr. 58/D/P/2007 din 18 decembrie 2008, au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv inculpații fiul lui și, născut la 02.12.1972 în com. Tulnici jud.V, domiciliat în F,-,.21,.4,.66, jud.V, CNP -, în prezent aflat în Spitalul-Penitenciar; fiul lui și, născut la 02.04.1979 în jud.V, domiciliat în,-, jud.V, CNP -, în prezent aflat în Penitenciarul Focșani și fiul lui și ma, născut la 27.01.1965 în - Israel, posesor al cărții de identitate seria - emisă la 01.01.2001 de Ministerul d e Interne al Statului Israel, CNP -, domiciliat în C N-, fără forme legale în C-N- A,.10, jud.C, în prezent aflat în Penitenciarul Focșani, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional prev.de art. 7 din Legea 39/2003 și înșelăciune prevăzută de art. 215 al.1,2,3,4,5 pen. cu aplicarea art. 41 al.2 pen. și art. 33 lit.a pen., reținându-se în sarcina acestora că în perioada august 2007 - iulie 2008 au constituit un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii de infracțiuni grave și în baza aceleiași rezoluții infracționale au indus în eroare reprezentanții mai multor societăți comerciale cu prilejul încheierii și executării unor contracte comerciale, prin diverse mijloace frauduloase și emiterea unor file CEC fără acoperire.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Vrancea la data de 18.12.2008, împrejurare în care s-a stabilit termen pentru verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive dispusă față de inculpați la data de 19.12.2008.
La termenul din 19.12.2008 în cauză s-a constatat o lipsă de procedură față de inculpatul, iar inculpatul a solicitat să i se asigure în această fază un interpret autorizat de limbă arabă în măsură să-l asiste la discuțiile privind menținerea măsurii arestării preventive.
Examinând actele și lucrările dosarului de urmărire penală materializat într-un număr de 15 volume, actul de sesizare al instanței, precum și actele medicale depuse la dosar pentru inculpații și, prin prisma dispozițiilor art. 3001.pr.pen. Tribunalul Vranceaa reținut următoarele:
Inculpații au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul - Biroul TERITORIAL VRANCEA nr. 58/D/P/2007 din 18 decembrie 2008, înregistrat la această instanță sub nr- la data de 18.12.2008, pentru comiterea unor infracțiuni prevăzute și pedepsite de art. 7 din Legea 39/2003 și art. 215 al.1,2,3,4,5 pen.
Față de aceștia în cursul urmăririi penale s-a dispus măsura arestării preventive așa cum rezultă din încheierea de ședință din 4 iulie 2008, măsură ce a fost prelungită succesiv până la data de 23.12.2008.
S-au avut în vedere față de inculpați la luarea măsurii preventive, elemente de fapt determinate de complexitatea activității infracționale, consecințele produse dar neindividualizate însă printr-o expertiză tehnică și care au conturat indicii și temeiuri în măsură să justifice reținerea art. 143, art. 148 lit.f pr.pen.
De asemenea, la stabilirea pericolului pentru ordinea publică s-au avut în vedere circumstanțe reale legate de săvârșirea faptelor și circumstanțe personale, apreciindu-se că lăsarea în libertate a acestora ar leza ordinea de drept și mediul social, implicit cel de afaceri prin rezonanța prejudiciilor create.
S-au constatat, având în vedere reglementările, instituite de Codul d e procedură penală, sub aspectul verificării din oficiu impuse a fi efectuate de judecătorul fondului cauzei, înainte de primul termen de judecată după sesizarea instanței, dar și jurisprudența CEDO în această materie, următoarele;
Măsura preventivă a arestării a fost dispusă în condițiile în care față de aceștia erau demarate cercetări și pentru infracțiuni privind spălarea de bani incriminată de art. 23 din Legea 656/2002, infracțiunea de evaziune fiscală, fals intelectual și infracțiunea de folosirea cu rea credință a bunurilor și creditelor societății comerciale. Ori, prin actul de sesizare al instanței inculpații au fost trimiși în judecată pentru comiterea a două infracțiuni pentru care pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani ( condiții prevăzute de art. 148 lit. tz.I și C.P.P. care subzistă și la momentul efectuării verificării măsurii ), însă sub aspectul celei de-a doua condiții, instanța a apreciat că temeiurile ce au fost avute in vedere la luarea măsurii s-au schimbat, analiza acestora impunându-se a fi efectuată și prin prisma actului final de trimitere in judecată care încorporează rezultatul primei faze a procesului penal.
Existența unui risc general ce derivă din natura organizată a activității infracționale a inculpaților poate fi acceptată ca o bază pentru detenția în stadiul inițial al procedurii urmăririi penale, fapt de altfel confirmat pe parcursul urmăriri penale prin prelungirea măsurii preventive a arestării luată față de inculpați. Pe de altă parte privarea de libertate trebuie să satisfacă o dublă condiție și pentru faza de judecată, judecătorului fondului revenindu-i sarcina de a respecta dreptul intern dar și legislația comunitară în materie și anume CEDO.
Ori, din această perspectivă, fără însă a analiza în profunzime probele și indiciile avute în vedere (și care de altfel ar antama fondul cauzei), instanța a constatat că în cauză nu s-au ivit temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, iar în ceea ce privește pe cele existente la data operării verificării conform art. 3001.pr.pen. ele s-au schimbat după cum urmează:
- circumstanțele cauzei au fost evidențiate prin întocmirea actului de sesizare și care identifică în concret faptele pentru care inculpații urmează să fie cercetați penal în faza de judecată cu respectarea principiului procesual al prezumției de nevinovăție;
- față de probele solicitate de inculpați pe parcursul urmăririi penale și care nu au fost admise in totalitate de organul de urmărire penală în această fază, justifică din punct de vedere al dreptului intern o reapreciere a indiciilor și temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii preventive; obligația de a respecta normele de fond și de procedură dând consistență principiului proporționalității consacrat în legislația CEDO;
- în cauză nu există motive suficient de puternice care să justifice detenția inculpaților, ci dimpotrivă au apărut elemente noi privind situația personală a acestora și în special starea de sănătate, fapt dovedit prin actele medicale depuse și în măsură să determine și să justifice o măsură alternativă. Astfel, din raportul medical nr. - întocmit de către Centrul Medical Internațional la recomandarea medicului abilitat să monitorizeze starea de sănătate a inculpaților în unitățile de deținere ( scrisoarea medicală din 11.12.2008 ) rezultă că inculpatul prezintă o formațiune tumorală spinală intradurală, cel mai probabil meningiom, că starea acestuia la data depunerii sale în unitatea de deținere prezenta complicații, fapt ce a determinat prezentarea de îndată a acestuia la Spitalul-Penitenciar pentru a fi supus unor investigații de urgență.
În ceea ce-l privește pe inculpatul rezultă că și acesta a suferit intervenții chirurgicale recente survenind pe acest fond și o afecțiune cronică metabolică (diabet), stări fiziologice ce reclamă un tratament medical de specialitate (acte medicale aflate la dosarul cauze și înaintate prin fax instanței la momentul judecății de către unitatea de deținere).
Referitor la aprecierea pericolului social pentru ordinea publică, în această fază procesuală s-a considerat că prezența inculpaților în societate nu mai reprezintă o amenințare efectivă atâta timp cât în cauză s-a întocmit actul de inculpare, au fost audiați martori, s-au întocmit acte de constatare pe linie financiară de către Garda Financiară, prejudiciile cauzate fiind reținute în baza actului de constatare în absența unei expertize judiciare de specialitate, iar riscul de a influența martorii devine imposibil din moment ce aceștia beneficiază de o identitate protejată.
În această ordine de idei, instanța s- raliat jurisprudenței CEDO în sensul că riscul de tulburare a ordinii publice nu trebuie să fie apreciat în mod abstract prin referiri la natura infracțiunilor, circumstanțele comiterii, starea de sănătate psihică a inculpaților sau părților prejudiciate, cu atât mai mult față de opinia publică evidențiată la modul generic și în raport de care publicitatea excesivă cauzei în mijloacele mass-media dăunează desfășurării normale a procesului penal.
S-a reținut că în cauză sunt identificate și circumstanțe personale care impun evitarea detenției preventive dar fără ca inculpații să fie lăsați în deplină libertate și anume:
- lipsa antecedentelor penale ( din fișele de cazier nu rezultă că aceștia ar poseda antecedente; starea de sănătate, gradul de instrucție, mediul de familie, anturajul frecventat), atitudinea de nerecunoaștere a faptelor intervenită pe parcursul anchetei penale neconducând în mod automat la incriminarea lor prin alte probe a căror analiză urmează a fi făcută în condiții de contradictorialitate în cursul procesului penal și cu respectarea prezumției de nevinovăție.
Pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal și a se împiedica sustragerea acestora de la judecată sau de la executarea pedepselor instanța a apreciat că în ceea ce privește condiția - să existe probe sau indicii temeinice că aceștia au săvârșit fapte penale, nu mai subzistă pentru faza de judecată, instanța fiind sesizată prin rechizitoriu și îndeplinindu-se astfel cerințele prev.de art. 262.pr.pen. (există probele necesare).
Pentru aceste considerente instanța a arătat că urmează să dispună revocarea măsurilor preventive luate și prelungite pe parcursul urmăririi penale cu consecința punerii de îndată în libertate în condițiile art. 3001al.2 pr.pen.
Având în vedere scopul măsurilor de prevenție și anume acela de a asigura buna desfășurare a procesului penal dar și criteriile complementare de care trebuie să se seama la alegerea unor măsuri, gradul de pericol social al infracțiunilor, sănătatea, vârsta, antecedentele penale, Tribunalul apreciat că în cauză buna desfășurare a procesului penal în această fază poate fi realizată prin luarea unei alte măsuri preventive, respectiv cea prevăzută la art. 136 lit.c pr.pen. cu referire la art. 1451.pr.pen. inculpații urmând a fi obligați să nu părăsească teritoriul României, pe perioada prevăzută de art. 145 al.2 pr.pen. fără încuviințarea organului care a dispus această măsură.
S-a arătat că se va atrage atenția inculpaților asupra disp.art. 145 al.22pr.pen și că urmează a fi aduse la îndeplinire dispozițiile art. 145 al.21pr.pen. privind comunicarea actelor de procedură întocmite în cauză.
De asemenea, s-a arătat că urmează a se stabili organele de supraveghere abilitate de lege să monitorizeze respectarea obligațiilor stabilite de instanță în condițiile învederate mai sus.
Împotriva încheierii de ședință din 22.12.2008 Tribunalului Vrancea, pronunțată în dosarul nr- declarat recurs DIICOT- Biroul TERITORIAL VRANCEA, criticând soluția instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie.
Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele, potrivit art. 3859alin.3 proc.pen. Curtea apreciază că recursul este fondat din următoarele considerente:
1.Instanța de fond confundat diversele instituții aplicabile în cauză.
Instanța de fond fost sesizată legal prin rechizitoriu și se află în procedura prev. de art. 3001.proc.pen, inculpații fiind arestați în cauză.
Instanța tergiversat în mod nejustificat soluționarea cauzei, în dorința evidentă de împiedica instanța de control judiciar de a-și exercita rolul activ, prin ajungerea la termen duratei arestării preventive inculpaților, dosarul fiind soluționat abia la 22.12.2008 (deși fusese primit la 18.12.2008) în condițiile în care măsura arestării preventive inculpaților urma să expire la 23.12.2008.
Astfel, deși disp. art. 3001alin.1 proc.pen. prevăd că verificarea stării de arest preventiv inculpatului se face în Camera de Consiliu, instanța fiind datoare să verifice din oficiu starea de arest preventiv, instanța a procedat la audierea detaliată inculpaților, deplasând astfel procedura aplicabilă către dispozițiile art. 3002.proc.pen.
2.Dispozițiile art. 3001.proc.pen. prevăd doar posibilitatea analizării stării de arest preventiv inculpatului,instanța urmând să se pronunțe asupra menținerii sau revocării acestei măsuri.
Dispozițiile art. 3001.proc.pen. se completează cu prevederile art. 139 alin.1 proc.pen. privind înlocuirea măsurii arestării preventive.
În loc să dispunăînlocuireamăsurii arestării preventive instanța de fond a dispusluareafață de inculpați măsurii obligării de a nu părăsi țara, deși nu fusese legal sesizată cu o astfel de cerere, din partea niciunei părți și această cerere nu fusese pusă în discuția părților.
Instituțiaînlocuiriimăsurii arestării preventive este diferită de instituțialuăriiunei măsuri preventive față de o persoană, presupunând o altă situație premisă și având un regim juridic distinct.
3. Între motivarea încheierii și dispozitiv există contradicții.
Potrivit art. 3001al.2 proc.pen. instanța dispune revocarea măsurii arestării preventive și punerea de îndată în libertate inculpatului dacă constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu există temeiuri noi, care să justifice privarea de libertate.
În schimb, motivarea instanței de fond, arată de ce se justifică înlocuirea măsurii arestării preventive inculpaților, instituție pe care instanța de fond nu a aplicat-
4.În cauză subzistă temeiurile avute în vedere la luarea și prelungirea măsurii arestării preventive.
Inculpații au fost trimiși în judecată prin rechizitoriu, pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și constituire în grup infracțional organizat, stabilindu-se un prejudiciu cert, pe baza actelor contabile, de aproximativ 16 miliarde lei (ROL).
Cauza fost disjunsă pentru continuarea cercetărilor față de inculpați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de spălare de bani și evaziune fiscală, tocmai pentru a se verifica apărările inculpaților și pentru a se efectua expertiza contabilă solicitată de aceștia.
5.Durata arestării preventive inculpaților nu depășit un termen rezonabil, raportat la complexitatea cauzei în ansamblul său cât și la particularitățile și complexitatea prezentei cauze, a numărului mare de unități păgubite, la prejudiciul cauzat și la conduita inculpaților care au încercat prin orice mijloace să tragă de timp, în vederea împiedicării judecării cauzei.
6.Măsura arestării preventive inculpaților se justifică, raportat la persoana inculpaților și, care nu se află la prima confruntare cu legea penală și raportat la activitatea infracțională inculpatului .
7.Starea de sănătate inculpatului nu justifică înlocuirea măsurii arestării preventive, cât timp la dosar nu există un raport de expertiză medico-legală care să stabilească dacă bolile de care suferă inculpatul pot fi tratate în rețeaua medicală Direcției Generale Penitenciarelor sau numai în rețeaua Ministerului Sănătății.
Așa fiind și văzând și prev. art. 38515pct. 2 lit.d) proc.pen. raportat la art. 141.proc.pen., Curtea va admite recursul formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT_ Biroul Teritorial Vrancea, va casa încheierea de ședință din 22.12.2008 Tribunalului Vrancea, pronunțată în dosarul nr- și în rejudecare, în baza prev. art. 3001alin.1 și 3 proc.pen. va menține starea de arest preventiv inculpaților, și.
Conform prev. art. 192 alin. 3 Cproc.pen. cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea prezentului recurs penal, vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Parchetul DE PE LÂNGĂ Înalta Curte de Casație și Justiție - T - Biroul TERITORIAL VRANCEA împotriva încheierii de ședință din data de 22.12.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-, privind pe inculpații, și.
Casează încheierea de ședință din 22.12.2008 a Tribunalului Vrancea pronunțată în dosarul nr- și în rejudecare:
În baza art.3001alin. 1 și 3 C.P.P.
Menține starea de arest preventiv a inculpaților: (CNP:-, fiul lui și, născut la 02.12.1972 în comuna Tulnici, jud.V, domiciliat în F,-,.21,.4,.66, jud.V, ( fiul lui și, născut la 02.04.1979 în, jud.V, CNP -, domiciliat în,-, jud.V, in prezent deținut in Penitenciarul Focșani, jud. ) și (naționalitate arabă, născut în anul 1965, luna ianuarie, ziua 27 în, Israel, fiul lui și,ma, posesor al cărții de identitate seria - emisă la 01.01.2001 de Ministerul d e Interne al Statului Israel, CNP -, in prezent deținut in Penitenciarul Focșani, jud. ).
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Suma de 100 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpatul va fi avansată către Baroul Galați din fondurile Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.12. 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. /29.12.2008
Tehnored. /2 ex./29.12.2008
Jud. fond - -
Președinte:Mariana CristacheJudecători:Mariana Cristache, Liviu Herghelegiu, Mița Mârza
