Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 813/2009. Curtea de Apel Ploiesti

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 813

Ședința publică din data de 12 noiembrie 2009

PREȘEDINTE: Enescu Dan Andrei

JUDECĂTOR 2: Diaconu Gabriela

JUDECĂTOR 3: Georgescu

GREFIER -

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror

din cadrul DIICOT - Serviciul Teritorial Prahova

Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații, fiul lui și, născut la 23.09.1980, fiul lui G și, născut la 11.08.1968, fiul lui și, născut la 04.02.1954 și fiul lui și, născut la 06.01.1969, toți aflați în Penitenciarul Mărgineni împotriva încheierii din 03 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul penal nr- prin care:

În baza art.160⁸alin. 6 pr.pen. a fost respinsă cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul, fiul lui și, ns.la data de 06.01.1969 in prezent aflat Penitenciarul Mărgineni, ca neintemeiată.

În baza art. 300²pr.pen. rap. la art. 160 pr.pen. a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților, fiul lui și, ns.la data de 23.09.1980, fiul lui și, ns.la data de 06.01.1969, fiul lui și, ns.la data de 04.02.1954 și, fiul lui G și, ns.la data de 11.08.1968 in prezent aflați Penitenciarul Mărgineni, și a menținut arestarea preventivă a inculpaților.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții inculpați, aflați în stare de arest: personal și personal, ambii asistați de avocat ales din Baroul Prahova, în substituirea doamnei avocat, conform împuternicirii avocațiale de substituire nr. 3/2009, personal și asistat de avocat ales din Baroul Prahova, conform împuternicirii avocațiale din 31.07.2009 și personal și asistat din oficiu de avocat din cadrul Baroului P, conform împuterniciri avocațiale nr. 6961/2009, eliberate de Baroul Prahova.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Cu acordul instanței, apărătorii aleși au luat legătura cu recurenții inculpați aflați în stare de arest.

Apărătorii recurenților inculpați având pe rând cuvântul, precizează că aceștia nu au cereri prealabile de formulat, solicitând să se constate cauza în stare de judecată.

Reprezentantul DIICOT - Serviciul Teritorial Prahova având cuvântul arată că nu are cereri prealabile de formulat, solicitând să se constate cauza în stare de judecată.

Curtea, luând act de susținerile părților în sensul că nu au cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursurilor.

Avocat având cuvântul, în ce privește pe recurentul inculpat, se critică încheierea pronunțată la data de 03.11.2009 de Tribunalul Prahova,ca fiind nelegală și netemeinică.

Este de reținut faptul că acesta are o pregătire profesională de excepție, a lucrat la Regia Națională Românesc, împrejurare care a fost apreciată în mod constant de către organele de urmărire penală și de către instanțe ca fiind o cauză de agravare, întrucât s-a susținut că acesta în virtutea unei experiențe profesionale și a unei pregătiri speciale ar fi stimulat acest așa zis grup infracțional.

Să se aibă în vedere că recurentul inculpat rămâne totuși o persoană cu un trecut profesional și personal nepătat, activitățile de consiliere nu au avut de-a face cu activitatea infracțională, acesta nu a avut reprezentarea faptului că discuțiile pe care le purta pot avea o conotație și o finalitate penală.

La dosar există acte din care rezultă că inculpatul l-a cunoscut ulterior funcționării fabricii de țigarete pe inculpatul și că nu a avut dubii cu privire la legalitatea activității desfășurată de acesta.

La acest moment procesual, recurentul este arestat de peste un an. A avut un comportament procesual corect, a explicat în ce anume a fost implicat, cu cine a luat legătura, fapte care însă nu pot echivala cu recunoașterea unei vinovății.

Se solicită pentru recurentul inculpat, admiterea recursului, casarea încheierii pronunțată de Tribunalul Prahova, iar în ce privește menținerea arestării și să se dispună în baza disp. art. 160 Cod proc. penală revocarea măsurii arestării preventive.

Avocat având cuvântul pentru recurenții inculpați, și, arată că au declarat recurs împotriva încheierii din 03.XI.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul penal nr-, prin care s-a menținut starea de arest a acestora.

Critică încheierea recurată ca fiind netemeinică și nelegală, întrucât temeiurile ce au stat la baza măsurii arestării preventive s-au schimbat. Cercetarea judecătorească nu a avansat foarte mult, în cauză s-a invocat existența unui conflict de competență între DNA și DIICOT și întrucât s-a produs o pagubă mai mare de 1.000.000 euro, competența ar fi trebuit să revină Direcției Naționale Anticorupție.

Recurenții inculpați nu au fost audiați la instanța de fond, dar neaudierea acestora nu trebuie să prezinte un impediment pentru revocarea din oficiu a măsurii arestării preventive.

rezenta cauză este complexă și mai puțin obișnuită, întrucât este vorba despre infracțiuni privind Codul Fiscal.

Cu privire la recursul declarat de recurentul - inculpat, susține că scopul urmăririi penale a fost atins, urmărirea penală fiind încheiată, iar în volumul II din rechizitoriu la fila 797 se reține în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante prev. de art. 74-76 Cod penal, de asemenea se reține art. 13 a legii favorabile în favoarea inculpatului.

Învederează de asemenea că infracțiunea pentru care este trimis în judecată este una economică de prejudiciu și nu de pericol, activitatea infracțională rezumându-se doar la comercializarea de țigări.

Un alt aspect ar fi acela că inculpatul fiind arestat de 1 an și 3 luni, apreciază că se anticipează pedeapsa ce urmează a-i fi aplicată, însă trebuie avută în vedere participația infracțională a acestuia care este una diminuată față de ceilalți coinculpați.

Față de toate acestea, solicită admiterea recursului, casarea încheierii dată de Tribunalul Prahova deoarece în cauză nu mai sunt incidente disp. art. 148 lit. f alin.2 Cod procedură penală, iar instituția măsurii arestării preventive are la bază trei cerințe, prev. de art. 148 lit. f, 143 și 146 Cod procedură penală, în cazul de față acestea nefiind îndeplinite.

În subsidiar solicită, în temeiul art. 139 alin.1 și 1³rap. la art. 145¹Cod procedură penală combinat cu 156 Cod procedură penală, înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi țara.

Cu privire la recurentul inculpat acesta nu a știut despre existența activității infracționale, a cumpărat marfa ieftin de pe piața liberă, ambalajele produselor pe care le-a cumpărat erau identice cu cele originale, diferența între suma cu care a cumpărat și cea cu care a reușit să vândă l-a stimulat să se implice într-o activitate despre care a aflat abia după reținerea și arestarea sa că era de natură penală.

Din punct de vedere al utilității menținerii măsurii arestării preventive a inculpatului, se arată că acesta se află în stare de arest de un an de zile, urmărirea penală s-a desfășurat greu, cercetarea judecătorească este abia la început și cu siguranța va fi de durată, astfel că se solicită ca instanța să analizeze situația inculpatului din perspective concrete.

Să se aibă în vedere atitudinea procesuală a acestuia, vârsta sa, lipsa antecedentelor penale și împrejurarea că este întreținător de familie.

Solicită revocarea măsurii arestării preventive și aplicarea disp. art.160 alin.2 Cod proc. penală.

Nu au existat și nu există niciun fel de elemente care să justifice menținerea pe o perioadă destul de îndelungată a măsurii arestării preventive.

Referitor la existența vreunui așa zis grup infracțional organizat, să se aibă în vedere de către instanță, că acești recurenți inculpați nici nu s-au cunoscut și nu a existat un raport subiectiv între aceștia.

Detenția preventivă a recurenților inculpați a depășit deja un an de zile, aceștia nu au antecedente penale, au relatat faptele așa cum s-au petrecut, deci nu există nici un fel de primejdie pentru cercetarea judecătorească ca aceste persoane să fie cercetate și judecate în stare de libertate, pentru a-și putea realiza mai bine apărarea în cauză.

Se solicită pentru cei doi recurenți inculpați admiterea recursurilor declarate de aceștia, casarea încheierii din 03.11.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și revocarea măsurii arestării preventive luată față de ei.

Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat,precizează că s-a declarat recurs împotriva încheierii din 03.11.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova prin care s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului, pe care o consideră nelegală și netemeinică.

În cauză s-a motivat de către instanța de fond că nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și că este necesară readministrarea întregului probatoriu, precum și gradul de pericol social concret sporit al faptelor pretins a fi fost săvârșite de către recurentul inculpat.

Să se constate că temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive sunt fundamental schimbate la acest moment procesual, măsura arestării a fost luată de mai bine de un an de zile, în faza de început a urmăririi penale, în care nu se cunoștea care va fi atitudinea procesuală a recurentului inculpat.

În faza de cercetare judecătorească deja au fost adminJ. o parte din probatorii, recurentul inculpat și-a exprimat poziția procesuală, în sensul că a recunoscut parțial faptele care i se impută, neexistând indicii că pe viitor poziția sa procesuală s-ar putea schimba.

în libertate recurentul inculpat nu ar împieta asupra bunei desfășurări a procesului penal.

În ce privește pericolul social ridicat invocat să se constate că recurentul inculpat a avut o participație extrem de redusă în derularea faptelor, raportat la activitățile celorlalți inculpați. Practic, el a pus la dispoziție un spațiu pe care îl deținea, având o contribuție restrânsă la activitatea infracțională.

Nu există dovezi din care să rezulte că recurentul inculpat a facilitat derularea activităților ilicite, respectiv că a comis infracțiunea de spălare de bani.

Să se aibă în vedere perioada mare de timp de când recurentul inculpat este arestat, mai mult de un an de zile, încălcându-se astfel prevederile jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, privind existența unui termenul rezonabil.

În ce privește circumstanțele personale ale inculpatului, acesta este la prima abatere și are în întreținere doi copii minori.

Solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea încheierii pronunțată de Tribunalul Prahova și pe fond revocarea măsurii arestării preventive.

Reprezentantul DIICOT - Serviciul Teritorial Prahova având cuvântul formulează concluzii de respingere a recursurilor declarate de recurenții inculpați împotriva încheierii din 03.11.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, ca nefondate și menținere a încheierii ca temeinică și legală.

Se susține că în mod judicios instanța de fond a apreciat că subzistă în continuare temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive, acestea nu s-au schimbat, conform art. 148 lit. f cod proc. penală, infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată recurenții inculpați fiind pedepsite de lege cu închisoarea mai mare de patru ani și există probe că lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Să se aibă în vedere de către instanță la aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică, următoarele aspecte: complexitatea deosebită a cauzei, natura și gravitatea faptelor pentru care recurenții inculpați au fost trimiși în judecată, apartenența acestora la un grup infracțional organizat, modalitatea de concepere și de săvârșire a infracțiunilor care evidențiază periculozitatea socială a acestora, - mutarea sediului fabricii ilegale de țigarete tocmai pentru a împiedica descoperirea acesteia de către organele abilitate -, fapte ce nu impun desfășurarea judecății cu inculpații în stare de libertate.

Totodată să se aibă în vedere și prejudiciul considerabil cauzat bugetului de stat, prin derularea activității infracționale: producere, ambalare și comercializare de țigări contrafăcute, precum și faptul că inculpații au fost prinși în flagrant, în procesul de fabricare a țigaretelor fără acordul titularilor de drept a mărcilor.

În această fază procesuală în care cercetarea judecătorească este la început, nu au fost adminJ. suficiente probe din care să rezulte că odată lăsați în libertate inculpații nu vor continua activitatea infracțională sau nu vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului ori să împieteze buna desfășurare a procesului penal, nu se impune lăsarea în libertate a acestora.

Cu privire la atitudinea sinceră a inculpaților, faptul că nu au antecedente penale, situația personală a acestora, se apreciază că acestea nu sunt elemente de natură să conducă la desfășurarea judecății cu inculpații în stare de libertate, ci eventual ele pot fi avute în vedere ca elemente circumstanțiale cu ocazia deliberării pe fondul cauzei.

Concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate, menținere ca legală și temeinică a încheierii pronunțată de Tribunalul Prahova și a măsurii arestării preventive luate față de inculpați, măsură justificată și în raport de prevederile art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care prevăd posibilitatea unor ingerințe în exercitarea dreptului la libertate al unei persoane, atunci când sunt motive verosimile de a se bănui că a săvârșit o infracțiune.

Recurentul inculpat având ultimul cuvânt precizează că a cumpărat și a vândut aceste țigări, nu a știut de existența fabricii și că țigările erau contrafăcute.

Solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate.

Recurentul inculpat având ultimul cuvânt arată că a avut o afacere, recunoaște parțial faptele comise, nu a primit decât 7.000 lei chirie pentru trei luni de la numitul pentru utilajele ținute la

Nu a fabricat niciodată țigarete, nu cunoștea implicațiile faptelor sale. Are o societate comercială, derulând activități legale. La acest moment pe casa sa este instituit sechestru asigurator iar societatea sa nu mai funcționează.

Solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate.

Recurentul inculpat având ultimul cuvânt precizează că este arestat de 1 an și 4 luni, inițial a fost acuzat că a adus utilajele, că a format echipe de muncitori, acuzații care ulterior au fost retrase.

Totuși, el nu a fost pus în libertate, în cauză nu a fost efectuată o expertiză contabilă cu privire la actele de la firma sa, deși a depus la dosar facturile cu care a cumpărat materialele.

S-a susținut de către DIICOT că el ar fi principalul furnizor de materiale pentru această fabrică, dar nu a furnizat decât 13 % din totalul materialelor, restul fiind furnizate de o altă firmă, nu a știut unde este sediul fabricii și nici faptul că aceasta s-a mutat.

Toți martorii și toți ceilalți coinculpați au declarat că i-au adus la cunoștință faptul că urmează să își procure autorizații de antrepozitar fiscal. Nu a făcut niciodată vreo fabrică clandestină și a derulat activități comerciale legale.

Solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate, arătând că nu va încerca să influențeze desfășurarea procesului și se va prezenta la fiecare termen de judecată.

CURTEA:

Asupra recursului penal de față:

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 03 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul penal nr-, în baza art.160⁸alin. 6 pr.pen. a fost respinsă cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul, fiul lui G și, născut la data de 28.12.1971, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, ca neîntemeiată.

In baza art.160⁸alin. 6 pr.pen. fost respinsă cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul, fiul lui și, ns.la data de 06.01.1969 in prezent aflat Penitenciarul Mărgineni, ca neîntemeiată.

In baza art.139 alin.2 pr.pen. fost respinsă cererea formulată de inculpatul, fiul lui G și, născut la data de 28.12.1971, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, de revocare a măsurii arestării preventive și înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, ca neîntemeiată.

In baza art.139 alin.1 si 3/5 pr.pen. a înlocuit măsura arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, ns.la data de 11.01.1977, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara prev. de art.145¹pr.pen.

În baza art.145/1 alin.2 pr.pen. cu aplicarea art.145 alin.1¹pr.pen. pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara inculpatul a fost obligat să respecte următoarele obligații:

-să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

-să se prezinte la Postul de Poliție al comunei de, județul G, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de cate ori este chemat;

-să nu schimbe locuința fără încuviințarea instanței;

-să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;

Potrivit art.145 alin.1/2 pr.pen. pe durata măsurii obligării de a nu părăsi

țara, inculpatului i s-a impus obligația de a nu lua legătura cu inculpații:, G, și cu martorii:, a, G, G, G, și.

În baza art.145 alin.3 pr.pen.a atras atenția inculpatului că în cazul încălcării cu rea credință a măsurii aplicate sau a obligațiilor dispuse de instanță măsura obligării de a nu părăsi țara va fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

S-a dispus punerea in libertate a inculpatului daca nu e arestat ori reținut în altă cauză.

In baza art.139 alin.1 si 3/5 pr.pen.a înlocuit măsura arestării preventive a inculpatului G, fiul lui și, născut la data de 30. 08.1972, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara prev. de art.145¹pr.pen.

În baza art.145/1 alin.2 cu aplicarea art.145 alin.1¹pr.pen. pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara inculpatul a fost obligat obligat să respecte următoarele obligații:

-să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

-să se prezinte la Poliția Municipiului O, județul, conform

programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de cate ori este chemat;

-să nu schimbe locuința fără încuviințarea instanței;

-să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;

Potrivit art.145 alin.1/2 pr.pen. pe durata măsurii obligării de a nu părăsi

țara, inculpatului i s- impus obligația de a nu lua legătura cu inculpații:, și cu martorii:, a, G, G, G, și.

În baza art.145 alin.3 pr.pen. s-a atras atenția inculpatului că în cazul încălcării cu rea credință a măsurii aplicate sau a obligațiilor dispuse de instanță măsura obligării de a nu părăsi țara va fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

S-a dispus punerea in libertate a inculpatului daca nu e arestat ori reținut în altă cauză.

In baza art.139 alin.1 si 3/5 pr.pen. a înlocuit măsura arestarii preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 28.08.1970, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara prev. de art.145¹pr.pen.

În baza art.145/1 alin.2 cu aplicarea art.145 alin.1¹pr.pen. pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara inculpatul a fost obligat să respecte următoarele obligații:

-să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

-să se prezinte la Poliția Sectorului 5 B, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de cate ori este chemat;

-să nu schimbe locuința fără încuviințarea instanței;

-să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;

Potrivit art.145 alin.1/2 pr.pen. pe durata măsurii obligării de a nu părăsi

țara, inculpatului i se impun următoarele obligații:

a).- să nu ia legătura cu inculpații:, G, și cu martorii:, a, G, G, G, și.

S-a dispus punerea in libertate a inculpatului daca nu e arestat ori reținut în altă cauză.

In baza art.139 alin.1 si 3/5 pr.pen. a înlocuit măsura arestarii preventive a inculpatului, fiul lui G și, născut la data de 28.12.1971, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara prev. de art.145¹pr.pen.

În baza art.145/1 alin.2 cu aplicarea art.145 alin.1¹pr.pen. pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara inculpatul a fost obligat să respecte următoarele obligații:

-să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

-să se prezinte la Poliția Sectorului 5 B, conform

programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de cate ori este chemat;

-să nu schimbe locuința fără încuviințarea instanței;

-să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;

Potrivit art.145 alin.1/2 pr.pen. pe durata măsurii obligării de a nu părăsi

țara, inculpatului i se impune obligația de a nu lua legătura cu inculpații:, G, și cu martorii:, a, G, G, G, și.

În baza art.145 alin.3 pr.pen.s-a atras atenția inculpatului că în cazul încălcării cu rea credință a măsurii aplicate sau a obligațiilor dispuse de instanță măsura obligării de a nu părăsi țara va fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

S-a dispus punerea în libertate a inculpatului daca nu e arestat ori reținut în altă cauză.

Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut cu privire la cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul care nu au intervenit elemente noi de natură să modifice temeiurile avute în vedere la momentul judecării cererilor anterioare de liberare provizorie sub control judiciar, că această încheiere a rămas definitivă prin respingerea recursurilor inculpaților, iar inculpatul nu a fost audiat până în prezent de către instanță, astfel încât cererea a fost privită ca neîntemeiată.

Referitor la măsura arestării preventivă luată față de inculpații, G, și, prima instanță a arătat că aceștia sunt trimiși în judecată și pentru o infracțiune de o gravitate deosebită ca cea prevăzută de art. 7 din Lg. 39/2003.

S-a mai arătat că, de la momentul trimiterii lor în judecată și până la data de 02.11.2009, inculpații, G, și au fost audiați și în fața instanței de judecată și nu și-au modificat poziția procesuală, manifestând pe întreg parcursul procesului aceeași atitudine de recunoaștere, cu unele precizări, a infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, inculpații și declarând pe larg modalitatea de comitere a faptelor, precizând rolul având de fiecare dintre inculpații cercetați în comiterea acestora.

S-a considerat că, întrucât acești patru inculpați au fost audiați și și-au menținut poziția procesuală, avută anterior în cursul urmăririi penale, chiar dacă nu au dispărut în întregime temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive împotriva lor, se poate considera că acestea s-au schimbat, impunându-se înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură neprivativă de libertate și nu revocarea acesteia.

În privința inculpaților, și, instanța considerat că temeiurile avute în vedere la momentul arestării acestora nu s-au schimbat, chiar dacă prin declarațiile date de ceilalți inculpați audiați se poate contura în parte modalitatea de săvârșire a infracțiunilor și gradul de implicare a tuturor inculpaților cercetați în prezenta cauză.

S-a apreciat că este necesară cercetarea în continuare în stare de arest a celor patru inculpați deoarece procesul penal se află într-o fază incipientă, necunoscându-se până la acest moment poziția procesuală inculpaților ce nu au fost încă audiați, existând posibilitatea influențării negative a desfășurării în continuare procesului penal.

Referitor la cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul, aceasta a fost respinsă ca și cererea de liberare provizorie sub control judiciar, arătându-se că această soluție se impune odată ce cu privire la acest inculpat s-a considerat că temeiurile avute în vedere la luarea arestării preventive s-au schimbat și s-a dispus înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu toții susținând că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive împotriva lor, că aceasta a depășit durata rezonabilă menționată în jurisprudența CEDO și că odată ce si-au recunoscut partea de contribuție la săvârșirea infracțiunilor nu au nici un interes să zădărnicească aflarea adevărului, dacă ar fi judecați în stare de libertate.

În final recurenții au solicitat admiterea cererilor, casarea încheierii, punerea lor în libertate și înlocuirea măsurii arestării preventive cu aceea a obligării de a nu părăsi țara sau localitatea.

Examinând încheierea recurată, în raport de actele și lucrările dosarului de fond atașat, de criticile invocate de cei trei recurenți, de dispozițiile legale incidente în materie, respectiv art. 300/2 și 160/b C.P.P. art. 139 ca C.P.P. și de prevederile art. 385/6 al. ultim C.P.P. curtea constată că recursurile celor patru inculpați sunt nefondate.

Cei patru inculpați sunt trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. 175/D/P/2006 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Structura Centrală, alături de alți 13 inculpați, dintre care 4 aflați în stare de arest, iar restul în stare de libertate, pentru inițierea și constituirea unui grup de criminalitate organizată, precum și pentru aderarea la acest grup prevăzută de art. 7 din Lg. 39/2003 și pentru o serie de infracțiuni prevăzute în legi speciale cum sunt: Legea nr.571/2003 cu modificările și completările ulterioare (Codul Fiscal), la Legea nr.11/1991 cu modificările și completările ulterioare, Legea nr.84/1998, art.297 alin.1 cod penal, art.23 alin.1 lit.a) și b) din Legea nr.656/2002.

Ca situație de fapt, s-a reținut în sarcina inculpaților că în perioada ianuarie 2006-iulie 2008 au format un grup de crimă organizată, constituit inițial de, și, care a fost lărgit prin aderarea și racolarea a celorlalți inculpați și învinuiți din cauză, în scopul săvârșirii infracțiunilor de concurență neloială, contrafacere și punere în circulație de produse contrafăcute, înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, spălare de bani, producere de produse accizabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat, urmărind și realizând obținerea ilicită de beneficii bănești în urma punerii în funcțiune a unei fabrici de confecționare de țigarete contrafăcute prin folosirea unor mărci înregJ. pe numele unor altor agenți economici autorizați și aparținând legitim acestora, precum și a unor ambalaje de natură a crea confuzie cu cele folosite legitim de titularul mărcilor, țigări puse în circulație prin diverse persoane pe piața internă, fără întocmirea de documente legale, prin sustragerea de la plata accizelor datorate bugetului de stat.

Măsura preventivă a arestării inculpaților, și a fost dispusă în temeiul disp. art.148 alin.1 lit.f) cod proc. penală, fiind prelungită și ulterior menținută, în condițiile legii de Tribunalul București, ultima oară prin încheierea de ședință din 2 iunie 2009, iar după investirea sa, Tribunalul Prahova, în temeiul disp. art.300²cod proc. penală, a procedat la verificarea din oficiu, a legalității și temeiniciei acesteia, inclusiv prin încheierea recurată din 03.11.2009.

Examinând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a celor trei inculpați, în raport de dispozițiile legale avute în vedere la luarea acesteia, respectiv cele prev. de art.148 alin.1 lit.f) cod proc. penală, art.146 și art.143 cod proc. penală, curtea constată că în cauză există probe temeinice, concludente din care rezultă presupunerea rezonabilă că aceștia au comis infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată.

De altfel, chiar și în concluziile lor, recurenții inculpați recunosc că au fost implicați în activitatea infracțională a grupului, fiecare dintre ei susținând că a avut o contribuție redusă față de a celorlalți inculpați trimiși în judecată,mai puțin inculpatul care susține că nu a știut că este implicat într-o activitate ilegală, dar au invocat că în prezent, la mai mult de un an și patru luni de la arestarea lor, nu se mai poate reține că prezintă un pericol concret pentru ordinea publică dacă ar fi lăsați în libertate.

În dezacord cu susținerile recurenților, curtea apreciază că nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea și menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților recurenți, pericolul concret pentru ordinea publică putând fi determinat de modalitatea de comitere a infracțiunilor, care a fost una organizată, inculpații având roluri și contribuții bine determinate, unii ocupându-se de producerea țigaretelor contrafăcute în mai multe locații clandestine( cum este cazul inculpaților, sau ), alții de desfacerea acestora( de ex. inculpații și ).

De asemenea, la aprecierea pericolului social s-a avut în vedere, în mod corect și împrejurarea că prejudiciul cauzat prin activitatea infracțională desfășurată are o valoare considerabilă, decurgând din aceea că inculpații au achiziționat și procesat circa 30 tone de tutun, ceea ce conduce la concluzia că în situația stabilirii contravalorii accizelor aferente cantității de țigarete produse, circa de 25 milioane țigarete, cuantumul accizei minime ar putea depăși un milion euro.

În opinia curții, atitudinea de recunoaștere în cursul urmăririi penale manifestată de, și, situația personală a celor patru recurenți inclusiv, lipsa antecedentelor penale, nu sunt argumente suficient de puternice pentru a se dispune revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a părăsi localitatea sau țara, atât pentru considerentele anterior expuse cât și față de împrejurarea invocată și de prima instanță că, cercetarea judecătorească este la început, iar aceștia nu au fost încă audiați.

Curtea apreciază că, la acest moment nu poate fi vorba de încălcarea dispozițiilor art.5 paragraful 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind depășirea duratei rezonabile a detenției preventive, fiind vorba de un caz de o complexitate deosebită, cu un număr important de persoane implicate, cu o activitate infracțională desfășurată pe parcursul unei perioade îndelungate de timp și în mai multe locații din țară. În astfel de cazuri de criminalitate organizată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că în funcție de anumite criterii cum ar fi: complexitatea considerabilă a cauzei, numărul mare de acuzați, volumul probelor și implementarea măsurilor speciale necesare în cazul crimei organizate, poate fi considerată ca justificată o durată mai mare a arestării preventive, fără ca prin aceasta să se încalce dispozițiile Convenției Europene (a se vedea Bak contra Poloniei - hotărârea din 16 ianuarie 2007, Gladczak contra Poloniei - hotărârea din 31 mai 2007 și Michta contra Poloniei - hotărârea din 04 mai 2006).

Așa fiind, pentru considerentele expuse anterior, constatând că soluția instanței de fond este justă iar criticile inculpaților nu sunt întemeiate, în baza disp. art.385¹⁵pct.1 lit.b) cod proc. penală, curtea va respinge recursurile inculpaților, și ca nefondate.

Pe cale de consecință, în baza art. 192 al.2 se C.P.P. va dispune obligarea fiecărui recurent la cheltuieli judiciare către stat, iar a inculpatului și în privința onorariului apărătorului desemnat din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenții - inculpați (fiul lui și al lui, născut la 23 1980), (fiul lui G și al lui, născut la 11 August 1968), (fiul lui și al lui, născut la 04 Februarie 1954), - (fiul lui și al lui, născut la 06 Ianuarie 1969), toți deținuți în Penitenciarul Mărgineni, împotriva încheierii din 03 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova.

Obligă recurenții-inculpați la cheltuieli judiciare către stat, după cum urmează: pe inculpații, și la câte 50 lei fiecare, iar pe inculpatul, la 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu, ce se va avansa de către Ministerul Justiției și Libertăților, în contul Baroului

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 12.11.2009.

Președinte, Judecători,

scu

Grefier,

Red.DG

Tehnored.

10 ex./16.11.2009

Dosar fond nr- Trib.

Judec. fond

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr. 3113/2006

Președinte:Enescu Dan Andrei
Judecători:Enescu Dan Andrei, Diaconu Gabriela, Georgescu

Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 813/2009. Curtea de Apel Ploiesti

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 813/2009. Curtea de Apel Ploiesti