Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 899/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR- (1388/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SECTIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR.899/

Ședința publică de la 15 iunie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Anca Alexandrescu

JUDECĂTOR 2: Francisca Maria Vasile

JUDECĂTOR 3: Simona

GREFIER -

* * * * * *

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - a fost reprezentat de procuror.

Pe rol soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 16 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat în stare de arest, asistat de avocat din oficiu împuternicire avocațială nr.-/11.06.2009.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Întrebat fiind, recurentul arată că își menține recursul formulat.

Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.

Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul, arată că a formulat recurs împotriva încheierii de ședință din 16 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, pe care o apreciază ca fiind netemeinică și nelegală.

Solicită a se avea în vedere că inculpatul a avut o atitudine sinceră deși fapta comisă este deosebit de gravă.

Menționează că inculpatul nu a conștientizat gravitatea faptei comise dat fiind că se afla sub influența băuturilor alcoolice.

Precizează că inculpatul are 3 copii minori, iar mama acestora se află la azil, astfel că, minorilor nu li se acordă niciun fel de îngrijire.

Concluzionând, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și pe fond a se dispune cercetarea inculpatului în stare de libertate.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat.

Apreciază că, în cauză, nu au intervenit temeiuri noi, iar cele ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive se mențin în raport de natura infracțiunii de violență pentru care inculpatul este cercetat, modalitatea de săvârșire a acestei fapte, precum și față de urmările produse.

Solicită a se avea în vedere încadrarea juridică dată faptei, situația de fapt și probele administrate până la acest moment procesual, considerente pentru care apreciază încheierea de ședință pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a penală, ca fiind legală și temeinică.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că lasă soluționarea recursului la aprecierea instanței.

CURTEA,

Deliberând, asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință de la 16.04.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - Secția a II-a Penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 30.05.1975, în B, CNP - -, dispusă prin încheierea pronunțată de Tribunalul București - Secția a - II - a Penală la data de 02.09.2008 - mandat de arestare preventivă nr. 163/UP/ 02.09.2008.

În baza art.300/2 Cod procedură penală rap. la art. 160 alin. 3 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului

S-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de apărătorul din oficiu, în sensul înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura preventivă constând în obligarea de a nu părăsi țara prev. de art. 1451Cpp

Măsura dispusă a fost comunicată administrației locului de detenție.

Conform art. 192 alin.3 Cpp cheltuielile judiciare avansate au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a constatat că prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul București la data de 23.02.2009 în dosarul nr.2134/P/2008 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174.pen. reținându-se în fapt, în sarcina acestuia, prin actul de sesizare a instanței că pe data de 31.08.2008 a aplicat lovituri repetate și directe cu pumnii și cu picioarele victimei, în regiuni vitale ale corpului, continuând actele de agresiune fizică și în timp ce victima era căzută pe podeaua încăperii, cauzându-i în acest mod leziuni interne și externe care i-au provocat decesul.

Prin încheierea pronunțată de Tribunalul București - Secția a - II - a Penală la data de 02.09.2008 în dosarul - a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul București, dispunându-se în consecință arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 02.09.2008 și până la data de 30.09.2008. Din actele existente la dosarul de urmărire penală a rezultat că măsura arestării preventive a fost prelungită succesiv până la data prezentării materialului de urmărire penală și întocmirea rechizitoriului.

La termenul de judecată de astăzi, instanța a procedat la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.

Din declarația inculpatului s-a reținut că pe data de 31.08,2008, după ce inculpatul a participat la aniversarea botezului fiului său, a intrat într-o altercație cu victima, pe fondul neplății unei facturi de energie. Deoarece victima i-a aplicat o lovitură de cuțit în zona piciorului, a mai susținut inculpatul, la rândul său a ripostat, lovind victima cu pumnii și cu picioarele. Inculpatul a mai arătat că i-a aplicat victimei mai multe lovituri în zona feței, a capului și a toracelui, pe fondul consumului excesiv de alcool. În urma acestui incident, a mai arătat inculpatul, victima a reușit să se deplaseze singură către încăperea de la subsolul imobilului unde în consecință, din declarația dată de inculpat la acest termen de
judecată, dar și din depozițiile martorilor audiați în cursul urmăririi penale a rezultat că pe data de 31.08.2008, între inculpatul și victima, în vârstă de 72 de ani, a avut loc un episod de violență fizică, în care inculpatul i-a aplicat victimei mai multe lovituri în zona feței, a capului și a toracelui.

Din concluziile raportului medico-legal de necropsieA3/l 395/2008 întocmit la data de 15.01.2009 (filele 45-48 dosar de urmărire penală) a rezultat că moartea numitului de 72 de ani a fost violentă, fiind cauzată de insuficiența cardio-respiratorie acută, consecința asfixiei mecanice prin comprimarea structurilor anatomice ale gâtului. Conform aceluiași raport, leziunile traumatice prezentate s-au putut produce la data de 31.08.2008 prin comprimarea regiunii cervicale (leziunile traumatice din regiunea cervicală) și prin lovire cu și de corp dur (celelalte leziuni traumatice). Între leziunile traumatice din zona cervicală și deces există o legătură de cauzalitate directă și necondiționată.

În aceste condiții, instanța a reținut că în cauză există probe și indicii de natură a demonstra participarea inculpatului la comiterea faptei sub aspectul căreia este în prezent cercetat. Astfel, chiar inculpatul a recunoscut în declarația sa faptul că pe fondul conflictului izbucnit pe data de 31.08.2008, i-a aplicat victimei mai multe lovituri în zona capului, a feței și a toracelui, iar din conținutul raportului de necropsie a reieșit că loviturile aplicate în zona cervicală au fost printre cauzele ce au provocat decesul victimei.

Probele administrate în cauză de la data începerii urmăririi penale și
până în prezent nu au modificat în nici un fel presupunerea rezonabilă
conform căreia inculpatul a participat la activitatea infracțională reținută în
actul de sesizare a instanței. Faptul că atât inculpatul cât și victima se aflau
sub influența băuturilor alcoolice consumate, precum și faptul că între cei doi
existau neînțelegeri mai vechi nu justifică la acest moment revocarea stării de
arest preventiv cu consecința punerii inculpatului în libertate.

Împrejurările concrete în care actele au fost săvârșite și circumstanțele personale au justificat concluzia că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică.

Aceste elemente, avute în vedere la momentul dispunerii arestării preventive și care nu au suferit modificări până la această dată, justifică menținerea măsurii arestări preventive a inculpatului.

În acest sens, tribunalul a mai avut în vedere hotărârea din 26 martie 2002 CEDO (cauza Butkevicius contra Lituania), unde fiind analizată chestiunea pretinsei violări a art. 5 par. 4 ("dreptul la libertate și la siguranță") din Convențai Europeană a drepturilor omului, se arată: " Curtea amintește ca, potrivit jurisprudenței sale art. 5 paragraf 4 îndreptățește persoana deținută la o procedură de verificare a condițiilor procedurale și substanțiale care sunt esențiale pentru legalitatea, în sensul Convenției, a privării de libertatea,

În consecință instanța competentă trebuie să examineze nu numai conformitatea cu cerințele procedurale ale dreptului intern, dar și caracterul rezonabil al suspiciunilor care justifică arestarea, precum și caracterul legitim al scopului urmărit prin arestare și detenție.

În speță, fapta pentru care inculpatul este în prezent cercetat în stare de arest preventiv prezintă in grad de pericol social concret ridicat, inculpatul fiind în prezent cercetat sub aspectul unei infracțiuni intenționate contra vieții persoanei, menținerea stării de arest preventiv impunându-se șie p.motivul rezonanței sociale.

Natura infracțiunii care se presupune că a fost săvârșită de inculpat, modul în care acesta a acționat, consecințele acțiunilor sale constând în valoarea relativ ridicată a prejudiciului cauzat victimei, în condițiile în care faptele de genul celei pentru care inculpatul este cercetat au luat amploare, conturează gradul ridicat de pericol social generic al faptei reținute în sarcina inculpatului. Lăsarea în libertate a inculpatului chiar și la acest moment determină o stare de pericol concret pentru ordinea publică, generând un sentiment de insecuritate și neîncredere în rândul societății.

Cu referire la cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă constând în obligarea de a nu părăsi țara prev. de art. 1451Cpp, tribunalul a reținut că măsura arestării preventive se înlocuiește cu o altă măsură preventivă, când s-au schimbat temeiurile care au determinat privarea de libertate a inculpatului. Împrejurarea că a început cercetarea judecătorească, iar inculpatul a fost audiat de către instanță, nu a reprezentat o schimbare a temeiurilor avute în vedere la dispunerea măsurii arestării preventive, deoarece această măsură nu a fost dispusă doar pe durata urmăririi penale sau doar până la finalizarea administrării probelor încuviințate.

În caz contrar, ar însemna că, odată finalizată urmărirea penală, toate persoanele cercetate în stare de arest să fie puse în libertate, concluzie străină literei și spiritului dispozițiilor legale în materia măsurilor preventive.

Fața de considerentele expuse mai sus, tribunalul a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, dispuse prin încheierea pronunțată de Tribunalul București, Secția a - II - a Penală la data de 02.09.2008 - mandat de arestare preventivă nr. 163/UP/ 02.09.2008, iar în baza art.3002Cpp rap. la art. 160 alin. 3 Cpp s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului

A fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de apărătorul din oficiu, în sensul înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura preventivă constând în obligarea de a nu părăsi țara prev. de art. 145 Cod procedură penală

Măsura dispusă s-a comunicat administrației locului de detenție.

Văzând și disp. art. 192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate au rămas în sarcina statului.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice și solicitând cercetarea sa în stare de libertate având în vedere atitudinea sa sinceră, faptul că nu a conștientizat gravitatea faptei întrucât se afla sub influența băuturilor alcoolice.

Examinând legalitatea și temeinicia încheierii de ședință atacate, prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.385/6 alin. final Cod procedură penală, Curtea constată recursul ca nefondat, în considerarea următoarelor argumente:

În cauză, există indicii temeinice, în sensul art.143 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.68/1 Cod procedură penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta reținută în sarcina sa prin actul de sesizare a instanței, având în vedere probele administrate pe parcursul procesului penal până în prezent, respectiv, declarațiile inculpatului și ale martorilor audiați în cauză, precum și concluziile raportului medico-legal de necropsie nr.A- din 15.01.2009.

Deasemenea, Curtea constată întrunite, în cauză, și cerințele art148 alin.1 lit. f Cod procedură penală. În aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului, Curtea are în vedere natura și gravitatea deosebită a infracțiunii reținută în sarcina sa, modalitatea și împrejurările concrete de comitere a faptei - aplicarea de lovituri repetate și directe cu pumnii și cu picioarele în regiuni vitale ale corpului, continuând actele de agresiune fizică și în timp ce victima era căzută pe podeaua încăperii -, gradul ridicat de pericol social al infracțiunii reținute în sarcina sa.

Față de considerentele expuse anterior, constatând că, în mod temeinic și legal, instanța de fond a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea impun, în continuare, privarea de libertate a inculpatului, în baza art.385/15 pct.1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală recurentul-inculpat va fi obligat la plata contravalorii cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 16.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.

Obligă recurentul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocat din oficiu, în cuantum de 100 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 iunie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Proces-verbal

pentru d-na grefier

aflată în semnează

Grefier

Red. - 29.06.2009.

Dact.EA - 03.07.2009/2ex

Președinte:Anca Alexandrescu
Judecători:Anca Alexandrescu, Francisca Maria Vasile, Simona

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 899/2009. Curtea de Apel Bucuresti