Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 926/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - menținere măsură arest preventiv -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE PENALĂ Nr. 926
Ședința publică de la 05 Octombrie 2009
PREȘEDINTE: Robert Emanoil Condurat JUDECĂTOR 2: Mirela Ciurezu Gherghe
- - - - Judecător
- - - Președinte Secție
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul d e Maximă Siguranță - împotriva Încheierii de ședință din data de 01 octombrie 2009, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Dolj - Secția de Minori și Familie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul (în stare de arest), asistat de avocat apărător ales.
Procedura completă.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care, nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, instanța de control judiciar a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat, pentru recurent, a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond revocarea arestării preventive, motivând că cercetarea judecătorească se apropie de finalizare, inculpatul a fost sincer și cooperant, este bolnav, având discernământul diminuat, împrejurări care justifică lăsarea în libertate a acestuia. S-a arătat că pericolul social rezultat din natura infracțiunii s-a diminuat, iar lăsat în libertate inculpatul ar fi supravegheat de familie și nu ar împiedica desfășurarea procesului penal.
Având cuvântul, reprezentantul Parchetului a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că menținerea arestării preventive este legală și justificată în cauză, pericolul pentru ordinea publică rezultând din împrejurările concrete ale faptei pentru care inculpatul este judecat, fiind vorba despre o parte vătămată minoră în vârstă de 8 ani, de o infracțiune de viol, cu impact social deosebit asupra comunității locale.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, a solicitat admiterea recursului, fiind e acord cu motivele de recurs dezvoltate de apărătorul său.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Prin Încheierea din data de 01 octombrie 2009 pronunțată în dosarul cu nr-, Tribunalul Dolj - Secția de Minori și Familie a dispus, în baza art. 3002Cod procedură penală, menținerea stării de arest a inculpatului - născut la 09.07.1986, fiul lui și, în prezent deținut în Penitenciarul d e Maximă Siguranță
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, la data de 29.12.2008, a fost înregistrat rechizitoriul nr. 647/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, prin care s-a dispus trimiterea în judecată - în stare de arest preventiv - a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de viol prevăzută de art. 197 alin. 1, 3 Cod penal.
Verificând legalitatea și temeinicia măsurii preventive dispusă față de inculpat, la acest termen de judecată, instanța de fond a considerat că subzistă temeiurile arestării preventive, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 lit. f C.P.P. respectiv pedeapsa prevăzută de legea penală pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, ținându-se seama în acest sens de modalitatea și împrejurările în care a comis fapta.
Totodată, prima instanță a mai reținut că infracțiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată prezintă o gravitate sporită, fapta săvârșită având rezonanță în rândul opiniei publice și determinând reacția negativă a acesteia față de împrejurarea că persoane asupra cărora planează astfel de acuzații sunt judecate în stare de libertate, având în vedere și împrejurarea că partea vătămată este un minor în vârstă de 8 ani.
Toate aceste aspecte, reținute și cu ocazia arestării, nu s-au modificat, nu au încetat și nici nu există vreun argument de fapt sau de drept care să justifice punerea în libertate a inculpatului. Împrejurarea că inculpatul are o locuință stabilă s-a apreciat a fi o împrejurare de fapt care a existat și la data arestării preventive, în nici un caz neputând însă justifica, singură, punerea acestuia în libertate.
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs - în termen legal - inculpatul, criticând soluția de menținere a măsurii preventive pentru netemeinicie, și arătând în esență că, lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică, raportat la circumstanțele personale favorabile - vârsta, starea de sănătate precară, atitudinea sinceră - precum și la diminuarea impactului social față de data comiterii infracțiunii.
Recursul este nefondat.
Recurentul inculpat este trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de viol, asupra unei persoane minore, în vârstă de 8 ani, partea vătămată fiind luată de pe stradă, imobilizată, dusă într-un loc izolat (curtea unei case nelocuite), iar activitatea infracțională fiind întreruptă în timpul executării actelor specifice violului, numai prin intervenția martorilor alertați de țipetele părții vătămate.
În aceste condiții, prima instanță a apreciat corect subzistența temeiurilor prevăzută de art. 143 Cod pr.penală coroborat cu art. 148 lit. f Cod pr.penală, pericolul pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a inculpatului, rezultând din modalitatea de concepere și săvârșire a infracțiunii, împrejurările reale ale faptei și urmările produse asupra sănătății părții vătămate fiind de natură a genera o puternică reacție de dezaprobare în rândul comunității rurale unde locuiesc părțile, necesitând, pe cale de consecință, măsuri procesuale adecvate pentru apărarea ordinii publice.
Împrejurările invocate de recurentul inculpat, privitor la sinceritatea sa,precum și la discernământul diminuat - raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 9022/A1/25 iunie 2009, certificând că inculpatul prezintă intelect liminar cu tulburări de comportament, având discernământul faptelor și consecințelor lor păstrat (fila 99 dosar fond) - constituie elemente de circumstanțiere care pot fi valorificate în condițiile art. 74 cod penal, fără a avea relevanță asupra aprecierii necesității menținerii măsurii preventive. Mai mult, împrejurarea că inculpatul are tulburări de comportament, de etiologie patogenă, reprezintă un element care relevă periculozitatea acestuia, impunând menținerea arestării preventive tocmai în scopul protejării societății de riscul comiterii altor infracțiuni de natura celei pentru care este trimis în judecată.
Față de aceste considerente, recursul inculpatului apare ca nefondat, urmând ca în conformitate cu dispoz. art. 38515pct. 1 lit. b Cod pr.penală, să fie respins cu obligarea recurentului inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, conform art. 192 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul d e Maximă Siguranță - împotriva Încheierii de ședință din data de 01 octombrie 2009, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Dolj - Secția de Minori și Familie.
Obligă recurentul - inculpat la 10 lei, cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - --- - -
Grefier,
Red. jud.: ---
Jud. fond: -
T/IB - 06 Octombrie 2009
-05. 10. 2009 -
- Administrația Finanțelor Publice Băilești, va încasa de la recurentul - inculpat suma de 10 lei, cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Robert Emanoil ConduratJudecători:Robert Emanoil Condurat, Mirela Ciurezu Gherghe
