Cerere de liberare provizorie pe cauțiune (art. 160 ind. 4 c.p.p.). Decizia 175/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.175/R/2009
Ședința publică din 25 martie 2009
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Claudia Ilieș JUDECĂTOR 2: Ana Covrig Vasile Goja
JUDECĂTORI: - -
- -
GREFIER: - -
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Cluj reprezentat prin PROCUROR:
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul împotriva Încheierii penale nr. 34/F din 12 martie 2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Bistrița -N, având ca obiect liberarea provizorie pe cauțiune.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că s-a depus la dosar un script din partea apărătorului ales al inculpatului, av., din care rezultă că acesta nu-l mai reprezintă pe inculpat, întrucât contractul de asistență juridică încheiat cu inculpatul a expirat la data de 19.03.2009, fiind valabil numai pe durata urmăririi penale.
Întrebat fiind, inculpatul arată că-și menține recursul declarat în cauză și că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, să se dispună admiterea cererii de liberare provizorie pe cauțiune, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului, fiind îndeplinite condițiile cerute de art. 1602alin. 2.pr.pen. respectiv pedeapsa pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului nu depășește 18 ani și nu există probe la dosar din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Liberarea provizorie nu trebuie condiționată de gravitatea faptei, ci de evitarea creării unei stări de pericol. Pericolul pentru ordinea publică nu se presupune generic, ci trebuie să fie nemijlocit dovedit. Nu există nici un motiv pentru care inculpatul să nu poată fi cercetat în stare de libertate. Pentru toate aceste motive, solicită admiterea recursului și cercetarea inculpatului în stare de libertate. Cu onorar avocațial din.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate. Deși prima instanță a constatat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate, cererea formulată nu este fondată, raportat la natura, gravitatea și numărul faptelor comise. Temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă în continuare și impun privarea de libertate a inculpatului. Trebuie avută în vedere și persoana inculpatului, prin prisma faptelor comise, precum și temerea că în libertate, acesta va relua activitatea infracțională. Pentru aceste motive, solicită respingerea recursului și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea cererii, cu mențiunea că va respecta toate obligațiile pe are le va impune instanța.
CURTEA:
Prin Încheierea penală nr. nr. 34/F din 12 martie 2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Bistrița -N, s-a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie pe cauțiune formulată de inculpatul ( fiul lui și, născut la 15 august 1977 în B).
În baza art. 160/5 alin. 4 rap. la art. 160/8a alin. 6.pr.pen. s-a dispus restituirea cauțiunii depuse de inculpat și a fost obligat acesta să plătească 10 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin încheierea penală nr. 70/CC/26.11.2008 pronunțată de Tribunalul Bistrița -N în dosarul penal nr- a fost admisă propunerea formulată de DIICOT Biroul Teritorial Bistrița -N, dispunându-se arestarea preventivă a inculpatului pe durata a 29 zile, începând cu 26 noiembrie 2008, pentru comiterea în concurs real prev. de art. 33 lit. a Cod penal a infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001, trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 litera a din Legea nr. 678/2001, proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 Cod penal; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și conducere pe drumurile publice a unui autoturism fără a poseda permis de conducere, prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplic art. 41 alin. 2 Cod penal.
Faptele săvârșite de inculpatul constau în aceea că:
1. În cursul lunii februarie 2008 inculpatul s-a cunoscut întâmplător cu partea vătămată, în vârstă de 19 ani din sat, comuna, cu care ulterior s-a întâlnit în oraș de 2-3 ori, creându-i impresia că o simpatizează.
La data de 07 martie 2008, după ce partea vătămată a ieșit la orele 15.00 de la serviciu (lucra la B) a fost așteptată de inculpat și la propunerea lui de a merge cu el, cu o mașină, în Ungaria pentru a asista la un concurs de câini, a acceptat. Ajunși în Budapesta inculpatul a cazat-o pe fată la un hotel pentru o noapte, iar în ziua următoare i-a cerut să meargă cu el până în Austria, pentru a lua niște bani de la un prieten, partea vătămată acceptând cu condiția ca pe duminica seara să se reîntoarcă în B pentru a putea merge lunea la serviciu. Astfel, învinuitul a transportat-o pe partea vătămată cu un autoturism - pe care l-a condus, deși nu avea permis de conducere auto - până în orașul, unde a plasat-o la un club ("puf") cu denumirea de "" predând-o unei persoane care se comporta ca fiind patroana "pufului", poreclită "". După ce patroana clubului i-a dat părții vătămate ținută de club și i-a cerut să se îmbrace, inculpatul a întrebat-o dacă îi place și deși partea vătămată i-a răspuns că nu, i-a adus la cunoștință că trebuie să practice prostituția. Întrucât partea vătămată a încercat să riposteze, inculpatul "a trecut la amenințări", astfel că fiindu-i frică, partea vătămată a ales să nu-l înfrunte pe acesta și să se supună" regimului" impus. Partea vătămată a fost obligată ca în acest club, patronat de "", să se prostitueze cca. o săptămână de zile, după care a fost mutată de aceasta într-un alt club cu denumirea "" aflat în orașul Passau din Germania (din apropierea graniței cu Austria) patronat tot de ea, în care în continuare a fost obligată să se prostitueze până la data de 03 mai 2008, când a reușit să fugă din club și să ajungă în țară. Banii obținuți de partea vătămată în perioada de timp în care a fost obligată să practice prostituția, în sumă de aproximativ 5.000 Euro, au fost preluați de la aceasta de către patroana "", care era în relații foarte bune cu inculpatul și care i-a predat acestuia cca. 2500 Euro.
2. În cursul lunii februarie 2007 inculpatul a recrutat-o prin fraudă - promițându-i că-i va găsi un loc de muncă la un club din Elveția - ca damă de companie - pe martora, din C-N și după ce i-a achitat taxele pentru eliberarea pașaportului, a trimis-o cu un autoturism condus de numitul în Elveția unde a fost plasată la un club denumit "" din apropierea orașului și unde în perioada 12 martie - finele lunii martie 2007 fost obligată să practice prostituția, iar banii obținuți în acest mod - (circa 2.000 franci elvețieni și 300 Euro) i-a pus la dispoziția inculpatului și i-au cheltuit împreună. Ulterior, în baza aceleași rezoluții infracționale și acționând tot prin inducerea în eroare a martorei, prin promisiunea luării în căsătorie a acesteia, inculpatul a determinat-o să practice prostituția în clubul "" din orașul - Austria, în perioada cuprinsă aproximativ între 07 aprilie și 15 iunie 2007, apoi în clubul " Club" din orașul - Elveția, în perioada 15 iulie - 30 august 2007 și ultima dată în Clubul "" din orașul - Austria, în perioada septembrie 2007 - 22 decembrie 2007, cea mai mare parte a banilor astfel obținuți fiind însușită de inculpat, care i-a cheltuit în interes propriu.
3. După reîntoarcerea în țară, la 22 decembrie 2007, dându-și seama că a fost indusă în eroare de învinuit și că acesta doar a profitat de pe urma sa, martora i-a cerut inculpatului "să-i lase și ei ceva bani" în cazul în care ar pleca din nou la club în Austria să practice prostituția, el acceptând să primească doar 30% din banii pe care i-ar fi obținut fata, iar restul de 70% să-i rămână ei. Astfel, martora a fost transportată de inculpat (care nu deținea permis de conducere auto) cu autoturismul pe care îl deținea, în jurul datei de 20 ianuarie 2008, la clubul "" din orașul - Austria, unde a practicat prostituția până la începutul lunii martie 2008 când a fost mutată în Clubul "" din Passau - Germania, unde de asemenea a practicat prostituția până în jurul datei de 05 mai 2008 când a plecat definitiv din club, inculpatul însușindu-și toți banii "produși" de fată prin practicarea prostituției, în sumă de cca. 4.000 Euro, nu numai partea de 30% cum se înțeleseseră înainte de plecarea fetei în ianuarie 2008 în Austria.
4. În perioada mai - august 2008 inculpatul acționând împreună cu învinuitul a îndemnat-o în mai multe rânduri pe numita să practice prostituția în Elveția, înlesnind acest fapt prin intermediul învinuitului și trăgând foloase de pe urma practicării prostituției de către, prin însușirea unor sume de bani produse de aceasta.
5. În perioada cuprinsă între sfârșitul lunii noiembrie - începutul lunii decembrie 2006, inculpatul împreună cu învinuitul, acționând în baza unei înțelegeri prealabile au recrutat-o pe partea vătămată din C-N, prin fraudă, cu promisiunea că-i vor oferi loc de muncă în Elveția ca dansatoare, în scopul prestabilit al exploatării ei prin obligarea la practicarea prostituției, după care la 18 decembrie 2006 învinuitul a transportat-o pe partea vătămată cu autoturismul său până în orașul, unde a plasat-o la clubul de noapte cu denumirea "", în care, timp de două luni de zile aceasta a fost obligată să practice prostituția, până la sfârșitul lunii februarie 2007, iar banii obținuți în sumă totală de 11.000 - 12.000 franci elvețieni au fost ridicați de la aceasta, fie personal de către învinuitul, fie de prieteni de-ai inculpatului pe care i-a trimis în acest scop.
6. În perioada cuprinsă între începutul lunii ianuarie 2008 și 25 noiembrie 2008, inculpatul a condus, în baza aceleași rezoluții infracționale, în mai multe rânduri, diferite autoturisme fie pe teritoriul României, fie pe teritoriul altor state din Uniunea Europeană (precum Ungaria, Austria, Germania), deși nu poseda și nu posedă permis de conducere auto pentru nici o categorie de autovehicule.
Instanța care a dispus luarea măsurii arestării preventive a constatat că sunt îndeplinite cerințele art. 143 Cod procedură penală întrucât există probe și indicii suficiente că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat în modalitatea descrisă mai sus.
De asemenea, s-a constatat că în privința inculpatului sunt incidente dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală, ale cărui cerințe sunt îndeplinite cumulativ, respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru fiecare dintre infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul este mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Acest din urmă aspect a fost reținut raportat la gravitatea deosebită a faptelor comise în mod repetat, pe durata unui interval de timp, în dauna mai multor tinere dar și din urmările cauzate. Pericolul concret pentru ordinea publică a fost examinat de instanță cu ocazia luării măsurii arestării preventive și din perspectiva reacției negative ce ar putea fi generată în rândul societății civile în situația în care, împotriva unor asemenea infracțiuni organele judiciare nu ar acționa prompt și eficient.
Încheierea penală nr. 70/CC/26.11.2008 a Tribunalului Bistrița -N a rămas definitivă prin respingerea recursului declarat de inculpat, respectiv prin încheierea penală nr. 122/2 decembrie 2008 Curții de Apel Cluj.
Măsura arestării preventive luată față de inculpat a fost prelungită succesiv de Tribunalul Bistrița -N, ultima dată prin încheierea penală nr. 13/18 februarie 2008, rămasă definitivă prin încheierea penală nr. 22 / 23 februarie 2009 a Curții de Apel Cluj.
Ulterior luării măsurii arestării preventive, prin Ordonanța procurorului din 15 decembrie 2008 dată în dosarul nr. 33D/P/2008 al DIICOT - Biroul Teritorial Bistrița N, au fost extinse cercetările față de inculpatul și pentru alte fapte: fals privind identitatea prev. de art. 293 Cod penal, participație improprie la fals intelectual prev. de art. 31 alin. 2 Cod penal rap. la art. 289 alin. 1 Cod penal, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal și cu privire la un nou act material comis în noaptea de 9 august 2008, component al infracțiunii continuate de conducere fără permis prev. de art. 86 alin. 1 din nr.OUG 195/2002.
Examinând cererea de liberare provizorie pe cauțiune formulată de inculpatul, instanța a constatat că, formal, condițiile prev. de art. 160/2 alin. 1 rap. la art. 160/4 alin. 1 Cod procedură penală, sunt îndeplinite. Însă, având în vedere natura și gravitatea deosebită a faptelor reținute în sarcina inculpatului, precum și împrejurarea că subzistă în continuare temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestări preventive, instanța a apreciat că nu se justifică punerea acestuia în libertate provizorie pe cauțiune.
Instanța a apreciat că aplicarea acestei instituții este admisibilă în cazul infracțiunilor grave, de natura celor care fac obiectul dosarului, doar în situația în care inculpații, oferă garanții suficiente, că lăsați în libertate nu vor împiedica buna desfășurare a procesului penal și nu vor săvârși alte fapte penale. Aceste cerințe nu sunt îndeplinite în cazul inculpatului care, în continuare comiterea faptelor pentru care s-a dispus arestarea preventivă, împrejurare care justifică temerea că cercetat în libertate ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului, chiar și în situația în care i-ar fi impuse obligațiile prevăzute de art. 160/4 alin. 2 rap. la art. 160/2 Cod procedură penală. Pe de altă parte, faptele pentru care este cercetat inculpatul sunt grave și au o rezonanță negativă în rândul comunității locale, creând un sentiment firesc de dezaprobare din partea opiniei publice, față de împrejurarea că persoane asupra cărora planează asemenea acuzații sunt cercetate în stare de libertate.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal a declarat recurs inculpatul, pe care nu l-a motivat în scris, dar în a cărui susținere orală, personal și prin apărător, a solicitat casarea încheierii și, rejudecând, să fie admisă cererea de liberare provizorie și să fie cercetat în stare de libertate.
În motivarea recursului, s-a arătat că în cauză sunt îndeplinite condițiile legale pentru admiterea unei astfel de cereri, iar la dosar nu există probe din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Liberarea provizorie nu trebuie condiționată de gravitatea faptei, ci de evitarea creării unei stări de pericol. Pericolul pentru ordinea publică nu se presupune generic, ci trebuie să fie nemijlocit dovedit. Nu există nici un motiv pentru care inculpatul să nu poată fi cercetat în stare de libertate.
Verificând hotărârea atacată în baza actelor și lucrărilor de la dosar, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art. 385/14 și 385/6 alin. 3.pr.pen. Curtea constată nefondat recursul inculpatului, pentru următoarele considerente.
Din redactarea textului legal care reglementează condițiile liberării provizorii pe cauțiune - art. 160/4 alin. 1 rap. la art. 160/2 alin. 1,2.pr.pen. rezultă cu titlu obligatoriu, imperativ, situațiile în care nu se acordă liberarea provizorie - când există date din care rezultă necesitatea împiedicării inculpatului de a săvârși alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului. Însă, îndeplinirea condițiilor privind depunerea cauțiunii și categoriile de infracțiuni pentru care se poate acorda liberarea provizorie, creează doar o posibilitate, o facultate și nu o obligație pentru instanță, de a admite cererea.
Dat fiind faptul că în cauză, temeiurile care au determinat arestarea inculpatului subzistă și impun în continuare privarea de libertatea a acestuia, simpla îndeplinirea formală a condițiilor legale, nu determină admiterea automată a cererii, aprecierea temeiniciei și oportunității unei astfel de cereri fiind lăsată la aprecierea instanței, în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze.
Astfel, în prezenta cauză, rezultă din materialul de urmărire penală că, există în continuare indiciile temeinice, în sensul dispozițiilor art. 68/1 pr.pen. respectiv date din care se desprinde presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis faptele pentru care este cercetat, în acest sens fiind mijloacele de probă reținute cu ocazia arestării inculpatului, precum și cele administrate ulterior acestui moment.
Totodată, se constată că sunt îndeplinite în continuare condițiile prev. de art. 148 lit.f pr.pen. respectiv limitele de pedeapsă pentru infracțiunile cercetate și, pericolul concret pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpatului, pericol ce rezultă din gravitatea deosebită a faptelor pentru care este cercetat, din modul și mijloacele de comitere a acestora, din împrejurările în care au fost comise.
Toate aceste elemente sunt de natură a caracteriza evidența pericolului pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpatului, în condițiile în care intervalul scurs de la data arestării - 26 noiembrie 2008 - nu este unul foarte mare, pentru a putea considera că s-au schimbat dimensiunile acestui pericol, că el s-ar fi diminuat.
Față de amploarea activității infracționale, durata acesteia ( noiembrie 2006 -noiembrie 2008), se poate aprecia că sentimentul de insecuritate, de revoltă, ce s-a indus în rândul comunității, la nivelul opiniei publice, este la fel de puternic, ca și la data arestării, fiind necesară în continuare privarea de libertate pentru a garanta buna desfășurare a procesului penal și a descuraja comiterea unor astfel de fapte, de către alți potențiali făptuitori.
Așa fiind, se constată că prima instanță, în mod judicios a apreciat neîntemeiată cererea inculpatului, prin prisma gravității faptelor, pericolului, încă actual, pentru ordinea publică a cercetării inculpatului în stare de libertate, dar și prin prisma jurisprudenței CEDO, care a recomandat anumite criterii ce pot fi avute în vedere ( în funcție și de legislația națională, bineînțeles) la refuzul unei liberări, printre care și posibilitatea ca acuzatul, lăsat în libertate să încerce să împiedice desfășurarea procesului, împrejurare destul de plauzibilă în cauză, având în vedere poziția nesinceră a inculpatului.
În consecință, soluția primei instanțe apare ca una legală și temeinică, iar recursul în cauză fiind nefondat, urmează a fi respins ca atare, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b pr.pen.
În baza art. 189.pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului de Avocați C suma de 100 lei, onorariu apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
În baza art. 192 alin. 2.pr.pen. va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul (fiul lui și, născut la data de 15 august 1977 în B, jud. B-N), aflat în Arestul B-N, împotriva încheierii penale nr. 34/F din 12 martie 2009 Tribunalului Bistrița -
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 25 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./Dact.
30.03.2008/4 ex.
Jud.fond:.
Președinte:Claudia IlieșJudecători:Claudia Ilieș, Ana Covrig Vasile Goja
