Cerere de liberare provizorie pe cauțiune (art. 160 ind. 4 c.p.p.). Decizia 25/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.25/
Ședința publică din data de 15 Ianuarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Marcian Marius Istrate judecător
JUDECĂTOR 2: Constantin Cârcotă PREȘEDINTE SECȚIE PENALĂ
JUDECĂTOR 3: Mița
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat prin PROCUROR Cleopatra
din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
- Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Galați -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea recursului penal declarat de recurentul Parchetul DE PE LÂNGĂ Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Galați împotriva încheierii de ședință din 14.01.2010 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- privind pe intimata-inculpată.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata-inculpată, în stare de deținere, personal și asistată de avocat, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale emise la data de 15.01.2010 de Baroul Galați -Cabinet individual de avocatură "".
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Reprezentantul Ministerului Public nu are alte cereri de formulat.
Avocat nu are alte cereri de formulat.
Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, constată recursul în stare de judecată și, potrivit disp.art.38513Cod procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Reprezentantul Ministerului Public arată că a formulat recurs în termen legal împotriva încheierii din 14.01.2010 prin care s-a admis cererea formulată de inculpata de punere în libertate pe cauțiune.
Critică această încheiere ca fiind netemeinică pentru următoarele motive:
Unul din motivele de recurs vizează cuantumul cauțiunii, în sumă de 5.000 lei RON, fixat de instanță, este prea mic, în comparație cu prejudiciul de 24 miliarde reținut în sarcina societății SRL, al cărei administrator a fost inculpata, în funcție de cauza dedusă judecății, raportat și la consecințele faptei reținute în sarcina inculpatei.
Pe de altă parte, un alt motiv de recurs se referă la faptul că instanța a apreciat în mod greșit că inculpata poate rămâne în stare de libertate neținând cont de faptul că temeiurile care au fost avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive față de inculpată nu s-au modificat.
Instanța de fond nu a avut în vedere nici persoana inculpatei, nici activitatea pe care a desfășurat-o, nici conjunctura și condițiile concrete în care aceasta a săvârșit fapta care a produs un prejudiciu deosebit de mare.
Apreciază că, eventual, instanța ar fi putut admite o astfel de cerere în momentul în care expertiza dispusă în cauză ar fi fost efectuată și s-ar fi observat dacă acest prejudiciu există sau nu.
Întrucât până la acest moment, situația de fapt reținută prin rechizitoriu nu a suferit nicio modificare, consideră că nu există motive pentru care instanța de fond să schimbe această măsură preventivă.
Probele adminJ. în cursul urmăririi penale, care sunt concludente și incriminatoare, stabilesc prejudiciul și vinovăția.
Ca atare, opinează în sensul că instanța de fond nu a apreciat nici pericolul social la adevărata sa valoare și nici pericolul concret pe care inculpata îl prezintă pentru ordinea publică și nu a ținut cont de conjunctura în care aceasta a săvârșit fapta, dat fiind faptul că activitatea infracțională a fost realizată într-un context infracțional împreună cu ceilalți inculpați, fiind interdependentă de activitatea celorlalți inculpați, iar faptul că inculpata se afla la o vârstă foarte tânără și nu a realizat faptul că activitatea sa poate determina o consecință care ulterior a dus la arestarea ei, nu este exoneratoare de răspundere penală.
Faptul că nu a realizat faptul că actele ei, dispozițiile realizate în calitate de administrator la, pentru că nu avea pregătire, consideră că nu este exonerator de răspundere penală și, ca atare, măsura preventivă a arestului ar fi singura care să oglindească cu adevărat participația sa la săvârșirea faptei în contextul infracțional.
Pentru aceste considerente, Reprezentantul Ministerului Public solicită să se dispună admiterea recursului declarat de parchet, casarea încheierii și respingerea cererii de liberare provizorie pe cauțiune formulată de inculpată.
Avocat, având cuvântul pentru intimata-inculpată, cu privire la recursul promovat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Galați, învederează că acest cuantum al cauțiunii se încadrează în limitele pe care legiuitorul le prevede este peste 1000 RON iar cauțiunea stabilită este de 5 ori mai mare față de minimul prevăzut de lege.
În plus, instanța a avut în vedere la stabilirea acestui cuantum contribuția redusă a inculpatei la săvârșirea faptelor pentru care grupul infracțional este trimis în judecată.
Potrivit rechizitoriului - deși situația de fapt nu este conformă realității -, inculpata are cea mai redusă contribuție chiar și din punct de vedere al prejudiciului.
Față de aspectele invocate în recursul Parchetului, avocat precizează că instanța de fond a motivat în ce constau argumentele avute în vedere pentru a dispune punerea în libertate numai a inculpatei.
Aceste argumente se referă la persoana inculpatei care, deși a avut în mod formal anumite calități oficiale la cele două societăți: de administrator la SC, și respectiv de asociat la SC, însă, în realitate, așa cum rezultă din declarațiile inculpatului Petro, presupusul organizator al acestei structuri infracționale, din declarațiile celorlalți inculpați, din declarațiile tuturor martorilor audiați atât la urmărirea penală cât și de instanța de fond, din înscrisurile existente la dosar rezultă că inculpata a fost o persoană "de fațadă" la săvârșirea acestor fapte, fiind desemnată în aceste calități deoarece inculpatul Petro, cu care avusese o relație personală la acea vreme, fusese anterior condamnat și nu putea să dețină calitatea de administrator.
Pentru faptul că inculpata nu și-a respectat atribuțiile va răspunde insă instanța de fond a apreciat în mod corect ca fiind mult redusă contribuția inculpatei la săvârșirea faptei.
În legătură cu posibilitatea influențării martorilor, niciunul dintre martorii audiați la urmărirea penală nu a afirmat că ar fi avut vreodată vreun contact cu, în sensul de a negocia marfa vândută, condițiile de livrare, termene, preț, etc.
Nici cei 6 martori audiați în fața instanței de fond:, nu au făcut referiri la inculpata.
Doar martorul afirmă că " il insoțea pe Petro dar nu avea relații comerciale" - fiind astfel evident rolul avut de inculpată în această activitate ilicită.
Ținând cont și de faptul că restul martorilor ce urmează a fi audiați nu dau referiri în legătură cu activitatea inculpatei, instanța de fond a apreciat că cercetarea judecătorească se poate desfășura cu inculpata în stare de libertate și a admis această cerere.
Pentru aceste motive, avocat apreciază că soluția instanței de fond este legală și temeinică.
Învederează că inculpata locuiește, de mai mulți ani, la.
Față de acest aspect, singurul instrument judiciar pe care il are la dispoziție, față de soluția instanței de fond, este acela de a fi admis recursul Parchetului doar în ceea ce privește localitatea pe care inculpata nu trebuie să o părăsească, respectiv să fie instituită interdicția de a părăsi localitatea, din județul T, fără aprobarea organelor judiciare.
Intimata-inculpată, personal, având ultimul cuvânt, potrivit disp.art.38513alin.3 Cod procedură penală, solicită să fie respins recursul formulat de parchet. Arată că va respecta întocmai restricțiile impuse de instanță. Declară că, în fapt, locuiește în localitatea, din județul T, la părinții săi, nemaiavând nici un domiciliu în localitatea M, județul
Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne in pronunțare.
Ulterior deliberării
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin încheierea din 14.01.2010 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Galațis -au respins cererile privind înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, formulate de inculpații, și, ca fiind nefondate.
S-a respins, ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul.
În baza art.1604Cod procedură penală s-a admis cererea de liberare provizorie pe cauțiune formulată de inculpata și s-a dispus punerea în libertate provizorie pe cauțiune a acesteia după rămânerea definitivă a încheierii, dacă nu este arestată în altă cauză.
S-a dispus ca pe timpul liberării provizorii inculpata să respecte următoarele obligații:
- să nu depășească limita teritorială de domiciliu (orasul M) decât în condițiile și la termenele stabilite de instanță,
- să se prezinte la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemată,
- să se prezinte la secția de poliție în a cărei rază teritorială locuiește conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemată,
- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea soluției și să nu dețină, să folosească și să nu poarte nici o categorie de arme,
- să nu se apropie, să nu comunice direct ori indirect cu nici unul dintre ceilalți inculpați în cauză și cu nici unul dintre martorii din lucrări.
S-a atras atenția inculpatei că, în caz de încălcării cu rea credință a obligațiilor care îi revin se va lua față de aceasta măsura arestării preventive.
În conformitate cu disp. art. 160 alin 3 Cod procedură penală rap la art. 3002Cod procedură penală s-a menținut starea de arest preventiv a inculpaților Petro, și.
Pentru a hotărî astfel în ceea ce o privește pe inculpata, Tribunalul a reținut următoarele:
Trebuie admis că inculpata are o contribuție mai redusă in contextul situației faptice deduse judecații; a fost audiata in cursul cercetării judecătorești și a arătat că, deși și-a conștientizat responsabilitățile aferente calității avute in cadrul societății comerciale SC SRL G nu s-a implicat si nu a făcut nici un demers in derularea vreunei tranzacții comerciale, situația fiind de altfel nuanțată și prin depozițiile celorlalți inculpați.
De asemenea, în perioada scursă de la reținerea si arestarea preventiva a inculpatei (4 noiembrie 2008) nu au fost evidențiate situații din care să reiasă că aceasta ar încerca sa zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți ori martori ori prin alterarea sau distrugerea vreunor mijloace de probă, iar cauțiunea are menirea de a garanta respectarea de către acesta a obligațiilor ce ii revin pe timpul liberării provizorii. De altfel, majoritatea martorilor ramași de audiat nu au legătură cel puțin directă cu situația SC SRL
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Galați criticând-o pentru netemeinicie, invocând motivele arătate pe larg în partea introductivă a prezentei decizii.
Recursul este fondaturmând a fi admis pentru considerentele ce se vor arăta:
Potrivit art. 1601Cod procedură penală în tot cursul procesului penal, învinuitul sau inculpatul arestat preventiv poate cere punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauțiune instanța putând acorda liberarea provizorie dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1602alin. 1 și 2 Cod procedură penală și ale art. 1604alin. 1 Cod procedură penală.
Din analiza acestor texte de lege rezultă că beneficiul liberării provizorii nu este un drept al inculpatului ci o vocație a acestuia.
În cauza de față, deși din punct de vedere formal cererea inculpatei îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, pe fond în mod greșit Tribunalul a constatat că aceasta este întemeiată.
Astfel, raportat la temeiul avut în vedere la momentul arestării preventive (cel prevăzut de art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală ) prima instanță nu putea acorda liberarea provizorie, atât timp cât lăsarea în libertate a inculpatei prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, fiind excluse garanțiile de ordin personal, acestea nefiind de natură să înlăture pericolul concret care se regăsește în însăși natura și gravitatea infracțiunilor pentru care este cercetată alături de ceilalți coinculpați și anume: constituire a unui grup infracțional organizat (prevăzută de art.7 al. 1 din Legea nr.39/2003) evaziune fiscală in diverse forme de participație (prevăzută de art. 9 al. 1 lit. b si c din Legea nr.241/2005) și în formă continuată, spălare de bani în diverse forme de participație (prevăzută de art. 23 al. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002) și a infracțiunilor prevăzute de art. 2961al. 1 lit b din Codul fiscal, respectiv de art.26 Cod penal raportat la art. 2961al. 1 lit g din Codul fiscal (Legea nr. 571/2003), generatoare de un însemnat prejudiciu.
În acest context Curtea constată că suma de 5000 lei stabilită drept cauțiune și achitată în cauză, nu poate constitui o reală garanție, raportat la valoarea prejudiciului în sumă de 2.438.409 lei reținut în sarcina sa (ca parte a pagubei cu mult mai mare ce se presupune că s-ar fi produs prin activitatea infracțională conjugată a tuturor inculpaților), de natură să formeze convingerea că inculpata este aptă să respecte obligațiile ce i-au fost impuse, sau că, urmare unei eventuale condamnări aceasta nu se va sustrage de la plata despăgubirilor civile solicitate în cauză.
Este adevărat că, după o anumită durată a arestării, dacă se constată o diluare a pericolului concret pentru ordinea publică și dacă garanțiile oferite de cel arestat sunt suficiente, liberarea provizorie poate fi acordată.
Cum la acest moment al procedurilor nu se poate susține că s-ar fi depășit termenul rezonabil în accepțiunea dată acestei sintagme prin jurisprudența, iar garanțiile de ordin personal și pecuniar oferite de inculpată sunt insuficiente, se constată că în mod greșit prima instanță a admis cererea privind acordarea liberării provizorii pe cauțiune.
Pentru aceste considerente recursul de față va fi admis, conform dispozițiilor art.38515pct.2 lit.d Cod procedură penală în referire la art.1609Cod procedură penală, încheierea atacată urmând să fie casată în parte, doar în ceea ce o privește pe inculpata.
În rejudecare, se va respinge ca nefondată cererea de liberare provizorie pe cauțiune formulată de inculpată și se va dispune restituirea cauțiunii depusă la dispoziția instanței.
Totodată, constatând că se impune în continuare privarea de libertate a inculpatei pentru buna desfășurare a procesului penal, n baza art.3002Cod procedură penală în referire la art.160 alin.1 și 3 Cod procedură penală se va menține măsura arestării preventive luată față de inculpata.
Restul dispozițiilor încheierii atacate vor fi menținute.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Galați împotriva Încheierii de ședință din data de 14 ianuarie 2010, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Casează în parte, numai în ceea ce o privește pe inculpata, Încheierea din 14.01.2010 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Galați și în rejudecare:
Respinge, ca nefondată, cererea de liberare provizorie pe cauțiune formulată de inculpata (CNP:-, fiica lui și, născută la data de 19.06.1987 în municipiul B, județul B, cu domicilii cunoscute în oraș M, str. 1 -,. 19,. B,. 4,. 20, jud. T, și în localitatea, județul T, în prezent deținută în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G).
Dispune restituirea cauțiunii în sumă de 5000 lei depusă la CEC-Bank cu chitanța nr.-/1/14.01.2010.
În baza art.3002Cod procedură penală în referire la art.160 Cod procedură penală menține măsura arestării preventive luată față de inculpata.
Menține celelalte dispoziții ale încheierii recurate.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 15 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - -
-
Grefier,
Red. /18.01.2010
Tehnored. /2 ex/19.01.2010
Fond:
Președinte:Marcian Marius IstrateJudecători:Marcian Marius Istrate, Constantin Cârcotă, Mița
