Cerere de liberare provizorie pe cauțiune (art. 160 ind. 4 c.p.p.). Decizia 460/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
Decizia penală nr.460/2009
Ședința publică din 30 iulie 2009
PREȘEDINTE: Maria Elena Covaciu
JUDECĂTOR 2: Alina Lodoabă
JUDECĂTOR 3: Sanda
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat prin:
Procuror: -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr.56/21.07.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar penal nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de avocat, apărător ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Apărătorul ales al inculpatului recurent și reprezentantul parchetului învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, apărătorul ales al inculpatului solicită în principal admiterea recursului și a se dispune:
- în principal casarea încheierii penale atacate, cu trimiterea spre rejudecare la instanța de fond,
- în subsidiar solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și a se reține cauza spre rejudecare.
În motivarea orală a recursului învederează că instanța de fond a stabilit o cauțiune imposibil de achitat, într-un cuantum exagerat, solicitând reducerea acesteia la suma de 5.000 lei, sumă pe care familia inculpatului o poate achita, având în vedere și problemele de sănătate ale mamei inculpatului.
Mai precizează că în mod greșit instanța de fond nu a luat în considerare împrejurarea că inculpatul este cercetat pentru tentativă la infracțiunea de omor, astfel că limitele de pedeapsă se reduc la J, condițiile admiterii cererii de liberare provizorie sub control judiciar fiind îndeplinite.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat și a se menține ca legală și temeinică hotărârea penală atacată, dispozițiile art.160 /2 Cod procedură penală fiind aplicabile în speță.
Condițiile liberării provizorii pe cauțiune nu sunt îndeplinite în cauză, întrucât limita maximă de pedeapsă, pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul este de 25 de ani.
Inculpatul, având ultimul cuvânt învederează că el nu lovit victima. El l-a lovit pe numitul.
CURTEA DE APEL
În deliberare, constată că prin încheierea penală nr. 56/21.07.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar penal nr- în baza art. 1608al. 6 Cod procedură penală s-a dispus respingerea ca neîntemeiată a cererii de liberare provizorie pe cauțiune formulată de inculpatul, aflat în Arestul
Argumentele pe care instanța fondului și-a fundamentat soluția adoptată sunt următoarele:
Inculpatul este cercetat în stare de arest preventiv în dosar nr. 665/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă de omor calificat prev.de art.20 Cp rap. la art.174,175 lit.i Cp, cu aplicarea art.75 lit.a Cp și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev.de art.321 alin.2 Cp cu aplicarea art.75 lit.a Cp, totul cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
Împotriva inculpatului a fost luată măsura arestării preventive pe o perioadă de 29 zile începând cu data de 19.06.2009 și până la data de 17.07.2009, prin încheierea nr. 17/19.06.2009 a Tribunalului Alba, măsură ce a fost adusă la îndeplinire prin emiterea mandatului de arestare preventivă nr. 54/2009.
S-a reținut în sarcina inculpatului că, împreună cu inculpații, -, - și - au tulburat grav liniștea și ordinea publică, producând scandal public și determinând clienții discotecii să părăsească localul aplicând părții vătămate, în vârstă de 36 ani, mai multe lovituri cu tac-uri de biliard peste corp și cu pumnii și picioarele în zona capului, în timp ce partea vătămată era căzută la pământ, cauzându-i leziuni grave care i-ar fi putut pune viața în pericol și au impus internare medicală.
Prin cerere s-a solicitat liberarea provizorie pe cauțiune.
Examinând cererea de liberare provizorie pe cauțiune prin prisma disp. art. 160/2 al. 2 Cpp, tribunalul a constatat că cererea este neîntemeiată pentru următoarele motive:
Potrivit disp.art. 160/4 al.l.pen. liberarea provizorie pe cauțiune se poate acorda de instanța de judecată atât în cursul urmăririi penale, cât și al judecății când s-a depus cauțiunea și sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 160/2 al. 1 și 2 Cpp
In speță nu s-a depus nici cauțiunea stabilită de instanță și inculpatul nu îndeplinește condițiile prev.de art. 160/2 alin. Cpp întrucât prin pedeapsa prevăzută de lege conform art.141/1 Cp se înțeleg limitele de pedeapsă ale infracțiunii consumate, respectiv omor calificat (cu limita maximă de 25 am) și nu cauza de reducere a pedepsei, cum este tentativa la această infracțiune.
Împotriva încheierii a declarat recurs, în termenul legal prevăzut de art. 1609al. 2 Cod procedură penală inculpatul, aducându-i critici pentru netemeinicie sub următoarele aspecte, expuse oral, prin apărătorul său ales, în ziua judecății:
1. tribunalul d e primă instanță a fixat o cauțiune într-un cuantum imposibil de achitat pentru inculpat, care are o situație familială precară, suma pe care ar putea-o avansa cu titlu de cauțiune fiind 5.000 lei;
2. în mod greșit instanța a apreciat că în speță nu sunt întrunite exigențele art. 1602al. 1 Cod procedură penală, referitoare la limita de pedeapsă, întrucât în cauză încadrarea juridică este tentativă la infracțiunea de omor, aspect ce ar impune coborârea limitelor de pedeapsă cu J, deci, sub 18 ani închisoare.
Verificând legalitatea și temeinicia încheierii penale atacate, în raport cu aspectele critice expuse, dar și din oficiu, în limitele impuse de art. 3856al. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul nu este fondat.
1. Referitor la primul aspect critic, vizând cuantumul cauțiunii, Curtea constată că acesta este stabilit de către instanță în limitele prevăzute de art. 1605al. 2 Cod procedură penală și se apreciază în funcție de mai mulți factori (gravitatea faptei, complexitatea cauzei, persoana inculpatului), fiind menit să garanteze respectarea de către inculpat a obligațiilor ce îi revin în timpul liberării provizorii.
2. Curtea apreciază că acest cuantum ar fi corespuns pe deplin necesității de respectare a interdicțiilor impuse de lege inculpatului.
3. În altă ordine de idei, Curtea subliniază că în cauza de față Tribunalul a realizat o interpretare greșită a dispozițiilor art. 1608Cod procedură penală și care nu îi permiteau fixarea unei cauțiuni în condițiile în care exigențele privind admisibilitatea în principiu nu erau întrunite.
4. Astfel, Curtea remarcă faptul că potrivit art. 1608Cod procedură penală, Tribunalul se impunea ca, prealabil fixării unei cauțiuni, să verifice condițiile de admisibilitate a cererii.
5. Acestea nefiind întrunite prin prisma exigențelor vizând pedeapsa prevăzută de lege (maxim 18 ani), Tribunalul se impunea să respingă ca inadmisibilă cererea.
6. Referitor la discuțiile vizând limitele de pedeapsă, Curtea reține că potrivit dispozițiilor art. 144 Cod penal, prin săvârșirea unei infracțiuni sau comiterea unei infracțiuni se înțelege săvârșirea oricăreia din faptele pe care legea le pedepsește ca infracțiune consumată sau ca tentativă, astfel încât inculpatul nu se poate prevala de reducerea la Jaa cestora, reducerea operând doar în momentul individualizării sancțiunii penale, ea neputând fi invocată în raport cu condițiile de admisibilitate, prev. de art. 1602al. 1 Cod procedură penală.
7. Față de cele ce preced, Curtea, deși a constatat că cererea inculpatului se impunea a fi respinsă ca inadmisibilă, pentru considerente de utilitate procedurală, va respinge, în conformitate cu art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală recursul inculpatului ca nefondat, cu consecința obligării sale la cheltuieli judiciare către stat, conform art. 192 al. 2 Cod procedură penală.
Se va face aplicarea art. 3 din Protocolul încheiat de Ministerul Justiției și Libertăților cu Uniunea Națională a Avocaților, onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu în cuantum de 25 lei, urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și al Libertăților.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr.56/21.07.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar penal nr-.
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală obligă pe inculpat să plătească statului suma de 80 lei cheltuieli judiciare.
Onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu, în cuantum de 25 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și al Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 30.07.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - -CO - - - -CO
Semnează vicepreședintele semnează vicepreședintele
Curții de Apel Curții de Apel
- - - -
GREFIER
- CO
Semnează prim grefier
Red.
Dact. 2 ex/3.08.2009
Președinte:Maria Elena CovaciuJudecători:Maria Elena Covaciu, Alina Lodoabă, Sanda
