Cerere de liberare provizorie pe cauțiune (art. 160 ind. 4 c.p.p.). Decizia 508/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 508/
Ședința publică din 07 August 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Elena Minodora Rusu
JUDECĂTOR 2: Marius Gabriel Săndulescu
Judecător: - -
Grefier:
Direcția Națională Anticorupție-
Serviciul Teritorial Pitești reprezentat prin:
Procuror: -
S-au luat în examinare, recursurile penale declarate de inculpații G și, deținuți în Penitenciarul Colibași împotriva încheirii de ședință din 5 august 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală, în dosarul nr-.
S-a înregistrat ședința de judecată potrivit art. 304 al. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică au fost prezenți: inculpații G asistat de avocat ales în baza delegației de la dosar și asistat de avocat ales, în baza delegației de la dosar.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, s-a permis apărătorilor să ia legătura cu inculpații.
Avocat, și procurorul, pe rând, precizează că nu mai au de formulat cereri prealabile.
Nemaifiind cereri prealabile, curtea, constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul.
Avocat, pentru inculpatul G, solicită a se constata, că sunt îndeplinite cerințele disp. art. 1602și 1604Cod procedură penală.
A cerut a se constata că prin încheierea pronunțată, judecătorul primei instanțe nu a răspuns la toate motivele invocate, iar motivarea făcută în sensul că inculpatul nu a recunoscut faptele excede cadrului legal întrucât nicio dispoziție aplicabilă în materie penală nu prevede că inculpatul este obligat să recunoască fapte pe care nu le-a săvârșit, iar acest lucru nu-i poate fi imputabil.
Motivarea că prin lăsarea în libertate inculpatul ar putea periclita buna desfășurare a cercetărilor, rămâne fără suport probator.
Inculpații au stat toți în aceeași cameră pe perioada arestului și nu s-a făcut dovada că au încercat să zădărnicească aflarea adevărului.
Ceilalți inculpați cărora li se pretinde că inculpatul le-a dat mită sunt în libertate ori toți trebuie să beneficieze de același tratament juridic.
Potrivit art.136 alin.8 Cod procedură penală, măsura arestării poate fi înlocuită cu oricare altă măsură restrictivă de libertate.
Inculpatul este arestat de 4 luni, a plătit cauțiunea cu suma de 30.000 lei, garantând respectarea tuturor obligațiilor ce se impun odată ce va fi pus în libertate.
De asemenea, pedepsele pentru pretinsele infracțiuni reținute în sarcina sa sunt modice, iar inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, a avut o bună conduită înainte de arestare, a creat locuri de muncă pentru mulți cetățeni prin înființarea societăților comerciale.
În cauză nu au fost respectate dispozițiile art. 293 Cod procedură penală, cauza având termen de fond la data de 29 septembrie 2009, încălcându-se astfel durata rezonabilă a procedurii în această cauză.
Pe cale de consecință, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond admiterea cererii de liberare provizorie și punerea în libertate a inculpatului.
Avocat pentru inculpatul, solicită a se constata, că încheierea nu este motivată în raport de textele legale aplicabile în materie, nu sunt indicate probele din care să rezulte că inculpatul ar influența buna desfășurare a cercetărilor penale, nu se arată în ce constă pericolul public prin lăsarea în libertate a inculpatului.
Inculpatului i s-a aplicat un tratament discriminatoriu față de ceilalți inculpați care au fost deja puși în libertate, ținându-se seama că are și o situație familială mai deosebită, fiica sa a intrat de curând la facultate, dar nu poate urma cursurile pentru că nu are cine să stea cu tatăl inculpatului care este grav bolnav.
Fiind îndeplinite cerințele prevăzute de art.1602Cod procedură penală, solicită admiterea recursului și pe fond admiterea cererii formulate și înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursurilor formulate, menținerea arestării preventive a inculpaților, întrucât subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării, pentru acești doi inculpați fiind extinse cercetările penale și pentru alte fapte, pentru care legea prevede pedeapsa mai mare de 5 ani.
că inculpații au fost trimiși în judecată pentru mai multe fapte de corupție, infracțiuni care prin natura lor sunt de o gravitate deosebită.
Prin intermediul mass-mediei s-au făcut presiuni asupra martorilor, fapt ce reflectă pericolul social al inculpaților în cazul lăsării lor în libertate.
În cauză nu se impune punerea în libertate a inculpaților, încheierea primei instanțe fiind corect motivată, astfel că se impune menținerea ei.
Recurenții inculpați având pe rând ultimul cuvânt:
G, arată că are grave probleme de sănătate și solicită să fie pus în libertate;
arată că după arestare familia sa are de suferit și cere să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA
Constată că, prin încheierea din 05 august 2009, Tribunalul Argeș, în baza dispozițiilor art. 160/8a alin. 6 Cod pr. pen. a respins ca neîntemeiate: cererea de liberare provizorie pe cauțiune formulată de petentul - inculpat G și cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de petentul-inculpat, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași.
În baza dispozițiilor art.1605alin. 4 lit. f) Cod procedură penală, a dispus restituirea cauțiunii în sumă de 300.000 lei consemnată la CEC BANK, prin recipisa nr.-/1 din 29.07.2009, pe numele petentului-inculpat G.
În baza art. 192 Cod procedură penală, a obligat pe fiecare petent - inculpat la câte 30 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr.97/P/2008/23.06.2009 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Piteștia dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților G, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.255 Cod penal rap. la art.5, art.6 și art.7 alin.2 din Legea nr.78/2000, art.255 Cod penal rap. la art.5, 6 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, art.255 Cod penal rap. la art.5, 6 din Legea nr.78/2000 și art.61din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal și art.33 lit.a) Cod penal și, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.26 Cod penal rap. la art.255 Cod penal rap. la art.5, art.6, art.7 alin.2 din Legea nr.78/2000, art.26 Cod penal rap. la art.255 Cod penal rap. la art.5, 6 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, art.22 alin.1 din nr.OUG121/2006 cu aplic. art.33 lit.a) Cod penal.
În esență, actul de sesizare a instanței a reținut că inculpații G, și în perioada sept.2008 - dec.2008 au remis sume de bani inculpaților, pentru ca aceștia în calitate de arbitri, respectiv observatori din cadrul Federației Române de să-și îndeplinească în mod necorespunzător atribuțiunile de serviciu, legate de arbitrajele realizate cu ocazia meciurilor echipei FC A și pe cale de consecință, să favorizeze această echipă.
Astfel, la data de 03.09.2007, inculpatul G a remis suma de 20.000 lei inculpatului G, fost președinte al Comisiei Centrale a din România, ca acesta să delege la meciurile disputate de FC A Pitești în sezonul competițional 2007 - 2008, arbitrii solicitați de către finanțatorul acestei echipe.
Inculpații G și au remis, în perioada 14.12.2008 - 12.03.2009, în două tranșe suma de 290.000 lei inculpatului G, pentru ca acesta să delege arbitrii agreați de inculpatul G la meciurile disputate de FC A Pitești SA în sezonul competițional 2008 - 2009 și pentru ca acesta să-l promoveze pe - în lotul de arbitrii divizionari
În perioada 30.09.2008 - 03.11.2008, inculpații G, și au remis suma totală de 14.000 USD inculpatului, director de relații internaționale în cadrul Federației Române de, în condițiile în care acesta din urmă s-a prevalat de influențe reale asupra membrilor Comisiei de Disciplină și Comisiei de Apel din cadrul Federației Române de, cu scopul ca inculpatul G să nu fie sancționat sau să fie sancționat cu amendă în cuantum redus în cauzele ce au făcut obiectele dosarelor nr.260/CD/2008 și 330/CD/2008, cauze ce aveau ca obiect abaterile disciplinare prevăzute de art.52 alin.1 lit.b) și art.52 alin.5 din Regulamentul Disciplinar al Federației Române de.
Inculpatul a deținut fără drept la domiciliul său 190 fiole a câte 50 ml. efedrină fiecare, substanță clasificată a fi din categoria precursorilor de droguri.
S-a mai reținut că inculpatul a primit de la inculpatul, din dispoziția inculpatului G, echivalentul în lei al sumei de 4000 EURO pentru ca acesta să favorizeze societățile controlate de inculpatul, în urma acțiunilor de control ce au fost desfășurate de angajați ai Oficiului pentru Protecția Consumatorului instituției anterior menționate sau care urmau să fie efectuate de aceștia.
S- reținut, de asemenea, că din anul 2006, inculpații G, și G împreună cu inculpații și au inițiat și constituit un grup infracțional organizat care a funcționat până la data de 13.04.2009 și acționat în mod coordonat în scopul comiterii mai multor infracțiuni grave de corupție pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alte beneficii materiale.
Tribunalul Argeș, prin încheierea nr.23/CC/14.04.2009, pronunțată în dosarul nr-, a admis propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - - Serviciul Teritorial Pitești și a dispus arestarea preventivă a inculpaților G, pe o perioadă de 29 zile începând cu data de 14.04.2009 până la data de 12.05.2009, inclusiv.
În cauză s-a reținut că există indicii temeinice în sensul că inculpații au săvârșit faptele pentru care s-a dispus arestarea preventivă, iar potrivit disp.art.148 alin.1 lit.f cod pr.penală, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina acestor inculpați este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Prin încheierea nr.41/R/12.05.2009 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală, în dosarul nr-, în baza dispozițiilor art.159 Cod procedură penală a dispus prelungirea duratei arestării preventive pentru cei 4 inculpați pe o perioadă de 30 zile începând cu data de 13.05.2009 și până la data de 11.06.2009 inclusiv.
De asemenea, Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală prin încheierea nr.50/R/10.06.2009 pronunțată în dosarul nr- a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - - Serviciul Teritorial Pitești, a casat încheierea nr.46/CC/05.06.2009 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția penală în dosarul nr- și în baza dispozițiilor art.155 și urm. Cod procedură penală, a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților pe o perioadă de 20 zile începând cu data de 11.06.2009 și până la data de 30.06.2009.
În faza de judecată, Tribunalul Argeș, prin încheierea din 26.06.2009, în temeiul dispozițiilor art.3001rap. la art.160 Cod procedură penală, a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de cei doi inculpați și a dispus menținerea în continuare a stării de arest preventiv a acestora, fixându-se primul termen de judecată la data de 29.09.2009.
Având în vedere faptul că inculpații G și nu recunosc săvârșirea faptelor pentru care au fost trimiși în judecată, iar până în prezent nu au fost audiate părțile implicate în cauză și martorii, tribunalul a apreciat că la acest moment cererea de liberare provizorie pe cauțiune formulată de inculpatul este neîntemeiată; de asemenea, s-a apreciat ca fiind neîntemeiată și cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de petentul inculpat.
În acest sens s-a reținut că în cauză urmează a fi audiați inculpații trimiși în judecată în stare de arest preventiv, precum și inculpații trimiși în judecată în stare de libertate, dar și martorii indicați în actul de sesizare a instanței.
În acest sens, trebuie avută în vedere persoana inculpaților implicați în cauză, împrejurările în care au fost săvârșite faptele, precum și faptul că în situația punerii în libertate provizorie pe cauțiune a inculpatului G acesta ar putea influența pe ceilalți inculpați, cât și martorii, aspect ce ar duce la zădărnicirea aflării adevărului în cauză.
Se apreciază că atât obligațiile care ar fi impuse inculpatului în cazul liberării pe cauțiune, cât și cuantumul cauțiunii nu sunt de natură să asigure buna desfășurare a procesului penal.
Astfel, dispozițiile art.1604alin.1 rap. la art.1602alin.2 Cod procedură penală prevăd că liberarea provizorie pe cauțiune nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
De asemenea, s-a notat că în cazul liberării provizorii sub control judiciar a inculpatului acesta ar putea influența inculpații și martorii ce urmează a fi audiați în faza cercetării judecătorești.
Potrivit dispozițiilor art.1602alin.2 Cod procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
S-a constatat astfel că potrivit dispozițiilor legale mai sus amintite, în cauză, nu se cere existența unor probe certe, ci a unor date din care rezultă că inculpații vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți sau martori.
Acest aspect rezultă din atitudinea inculpaților, din natura și gravitatea faptelor pentru care aceștia au fost trimiși în judecată, precum și din necesitatea audierii tuturor persoanelor implicate în cauză în scopul aflării adevărului.
S-a apreciat că prin menținerea inculpaților în stare de arest preventiv, aceștia vor fi împiedicați să săvârșească alte infracțiuni de aceeași natură.
Referitor la celelalte elemente susținute în apărarea inculpaților, în sensul că menținerea inculpaților în stare de arest preventiv are implicații grave asupra familiei, persoanei și respectiv firmei, s-a constatat că nu pot fi reținute în cauză deoarece aceste apărări nu privesc condițiile de liberare provizorie pe cauțiune și respectiv sub control judiciar, așa cum acestea sunt definite de dispozițiile legale aplicabile în materie.
În consecință, în baza dispozițiilor art.1608aalin.6 Cod procedură penală, prima instanță a respins ca neîntemeiate cererea de liberare provizorie pe cauțiune formulată de petentul-inculpat G, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași și cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de petentul-inculpat, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași.
În baza dispozițiilor art.1605alin.4 lit.f) Cod procedură penală, a dispus restituirea cauțiunii în sumă de 300.000 lei consemnată la CEC BANK, prin recipisa nr.-/1 din 29.07.2009, pe numele petentului-inculpat G.
În baza art.192 Cod procedură penală, au fost obligați petenții-inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva încheierii au formulat recurs inculpații G și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, astfel:
- în cauză nu există probe certe că lăsarea inculpaților în libertate ar impieta asupra desfășurării procesului penal sau ar constitui un pericol pentru ordinea publică, care nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii;
- s-a invocat nemotivarea hotărârii, întrucât în cuprinsul ei se fac referiri la alte instituții decât cele privind liberarea provizorie pe cauțiune sau sub control judiciar și totodată, s-a reclamat depășirea unui termen rezonabil în derularea cercetărilor penale;
- s-au susținut aceleași aspecte, pe care le-au invocat și în fața instanței de fond, legate de starea precară a sănătății inculpaților care nu poate fi tratată corespunzător în locul de detenție unde sunt încarcerați;
- pe de altă parte, s-a arătat că deși inculpații nu au înțeles să dea o declarație până în prezent, acest fapt nu poate echivala cu situația că ar fi refuzat o colaborare cu organele de anchetă, așa cum greșit a reținut prima instanță, ci s-a dat semnificație juridică dreptului lor la tăcere, împrejurare care nu poate fi considerată imputabilă.
, s-a reținut că inculpații, fiind persoane integrate în societatea civilă, având familii bine organizate și realizați pe plan social, prezintă astfel suficiente garanții ale unui comportament ireproșabil odată ce vor fi puși în libertate.
Curtea apreciază ca nefondate recursurile.
În acest sens, se reține că prima instanță a efectuat o analiză temeinică cerințelor impuse de art.1602Cod procedură penală privind liberarea provizorie, cât și a temeiurilor care au determinat arestarea preventivă a inculpaților.
În raport cu jurisprudența constantă a Curții, liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune presupune analiza atât a dispozițiilor art.1602Cod procedură penală ce reprezintă cadrul general în materie, cât și a temeiurilor legale ce au stat la baza detenției preventive, în scopul stabilirii dacă acestea mai impun pentru viitor o astfel de măsură.
Curtea reține că, din perspectiva arătată, există indicii convingătoare că inculpații G și, s-au implicat în comiterea mai multor infracțiuni, printre care de dare de mită, inițiere și constituire de grup infracțional organizat pentru care în acest dosar sunt cercetați, aspecte ce rezultă din volumele atașate cauzei, unde sunt evidențiate convorbiri telefonice și mesaje purtate între acești inculpați, cât și între aceștia și alți coinculpați în cauză, în legătură cu obținerea de avantaje materiale ilicite de pe urma activității sportive desfășurate de echipa de fotbal A Pitești.
Măsura arestării preventive a inculpaților a fost dispusă în cursul urmăririi penale în temeiul dispozițiilor art.148 lit.f) Cod procedură penală, pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina lor fiind mai mari de 2 ani închisoare, iar lăsarea în libertate a inculpaților s-a considerat a prezenta pericol pentru ordinea publică.
În ce privește pericolul pentru ordinea publică ce a determinat arestarea preventivă a inculpaților, acesta se degajă din consecințele pe care o faptă periculoasă le propagă în mediul public încălcând ordinea de drept și liniștea socială.
Infracțiunile de corupție ce fac obiectul dosarului de față sunt deosebit de grave și sunt reflectate în eforturile conjugate ale unui grup de persoane cu poziții sociale și materiale solide de a răsturna ordinea de drept prin încurajarea actelor de corupție.
de grup organizat are o puternică influență asupra opiniei publice, în ultimii ani numărul faptelor de corupție aflându-se în continuă creștere.
Astfel de evoluții ale fenomenului de corupție trebuie stopate, ele reprezentând indicatorul pericolului pentru ordinea publică determinat de eventuala lăsare în libertate a inculpaților implicați și totodată ele reclamă reacții ferme din partea organelor judiciare prin menținerea acuzaților în arest preventiv.
Așadar, pentru argumentele expuse și față de multitudinea și diversitatea actelor materiale infracționale reținute în sarcina inculpaților, liberarea provizorie pe cauțiune sau sub control judiciar nu se impune în prezent pentru niciunul dintre inculpați.
În plus, trebuie amintit că situația personală și starea de sănătate precară invocate de inculpați nu se justifică, câtă vreme drepturile inculpaților la viața privată sunt restrânse de drept, datorită stării de arest preventiv și a presupunerii legitime că inculpații au comis multiple acte de corupție, infracțiuni de crimă organizată, dar și infracțiuni referitoare la deținerea unor substanțe interzise, această ultimă acuzație privindu-l doar pe inculpatul, cauza nefiind încă lămurită în totalitate sub acest aspect, iar în ce privește infracțiunea de dare de mită trebuie observat că ancheta procurorului continuă.
Chiar dacă art.136 alin.1 Cod procedură penală prevede că scopul măsurilor preventive poate fi atins și prin liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune, judecătorul este chemat să aleagă măsura în conformitate cu alin.8 al aceluiași articol, care impune o serie de criterii a căror importanță este dată și de ordinea enumerării, primele dintre acestea referindu-se la scopul măsurilor preventive și la gradul de pericol social al infracțiunii, despre care s-a făcut vorbire în încheierea recurată, subliniindu-se gravitatea infracțiunilor de corupție reclamate.
În ceea ce privește condiția ca lăsarea în libertate a inculpaților să prezinte un pericol concret pentru ordinea publică, prevăzută în art.148 lit.f) Cod procedură penală, este desigur adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii; aceasta nu înseamnă, însă, că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptelor.
Prin urmare, la stabilirea pericolului public nu se pot avea în vedere numai date ce sunt legate de persoana inculpatului, cum se susține, ci și date referitoare la fapte pretins a fi comise de inculpați, acest din urmă aspect fiind hotărâtor în adoptarea soluției în cauză, câtă vreme sunt numeroase și grave, fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția și cei care concurează la înfăptuirea ei nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
În consecință, constatând corecte cele reținute de prima instanță, cu privire la netemeinicia cererii (cu singura rezervă că nerecunoașterea faptei reclamate nu poate fi imputabilă unui inculpat care beneficiază de dreptul la tăcere potrivit legislației noastre procesual penale), curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpați în baza dispozițiilor art.38515pct.1 lit.b) Cod procedură penală, iar în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală îi va obliga pe aceștia la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații G, fiul lui și, născut la data de 14.08.1967 în comuna, județul A, domiciliat în Pitești,-, județul A, CNP - și, fiul lui și, născut la data de 20.07.1967 în Pitești, județul A, domiciliat în Pitești, B-dul. -,.40,.C,.1, județul A, CNP -, deținuți în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din 5 august 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurenți la câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 7 august 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Penală și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored. /
2 ex./12.08.2009.
Jud.fond: G
Președinte:Elena Minodora RusuJudecători:Elena Minodora Rusu, Marius Gabriel Săndulescu
